Consideratii geografice generale - carpatii de curbura

UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA"-IASI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

CONSIDERATII GEOGRAFICE GENERALE

1.Pozitie geografica

1.1.In cadrul Romaniei

Localizare :Carpatii de Curbura se desfasoara intre vaile Oituzului si Prahovei pe circa 110 lungime si 100 km latime,constituind o legatura intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Aceasta grupa mai poarta si denumirea de grupa sudica a Carpatilor Orientali datorita pozitiei geografice,intalnindu-se in Romania in partea central estica.

Delimitare:Carpatii Curburii sunt delimitati in partea Nordica de ultimile ramificarii ale grupei centrale prin muntii Bodoc,Baraolt,Persani si o cateva depresiunui ca Virghis,Baraolt,Plaiesi si in continuare valea Oltului.

In partea de Sud-Est sunt marginiti de Subcarpatii Curburii.Limita externa a Carpatilor de la Curbura,contactul cu subcarpatii,este relativ clara,fiind pusa in evidenta de denivelari altitudinale de 200-300 de metri,de un compartiment de inaltimi joase,muncei(V.Mihailescu,1963).Limita muntilor este delimitata de o serie de depresiuni subcarpatice,tectonice si de eroziune diferentiala ex:Casin,Soveja,Vrancea,Bisoca,Lopatari si Potarlagele.

Fig1.Carpatii Orientali in Cadrul Romaniei

Iar in partea Vestica,Valea Prahovei ii separa de Carpatii Meridionali.

Fig .2 Carpatii Curburii in cadrul Carpatilor Orientali

1.2In cadrul Europei si pe Glob

In cadrul Europei Carpatii Orientali ce cuprind Grupa Carpatilor de Curbura se situeaza

la interferenta Europei Centrale si Rasaritene.

Carpatii Curburii grupa sudica a Carpatilor Orientali sunt situati intre paralele de 46 grade latitidine Nordica si 45 grade latitudine Sudica fiind traversati de meridianul de 26 grade longitudine Estica.Carpatii ce se desfasoara pe teritoriul Romaniei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic,care incepe de la Dunare,din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt sub forma unui arc,arcuindu-se puternic in Romania in cadrul Carpatilor de curbura,pe teritoriul Cehiei,Slovaciei,Poloniei,Romaniei si Iugoslaviei teriminandu-se in Valea Timocului.

Deoarece 2/3 din lungimeatoatala de 1600hm a lantului Carpatic se desfasoara in Romania aceasta poarta denumirea de tara Carpatica.

Romania dispune de un relief foarte variat de aceea esti denumita "tara carpato-danubiano-pontica"fiind structurata in trepte altitudinale inalnindu-se toate formele majore de relief dispuse altitudinal de la nivelul 0 al marii Negre pana la cea mai mare altitunide din Varful Moldoveanu din Muntii Fgaras altitudine de aproximativ 2544m.

Teritoriul actual al Romaniei mai este numit si spatiul carpato-danubiano-pontic, deoarece Romania se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dupa forma cercului Carpatilior Romanesti si a regiunilor limitrofe impuse si subordonate complementar Carpatilor, fiind marginita in partea de sud de fluviul Dunarea, iar in partea de estMarea Neagra.(sursa wikipedia)

fig.3 Muntii Carpati in Europa si pe Glob

2 Consideratii generale

1 Forme de relief existente in zona

Totalitatea suprafetei Carpatilor Orientali inglobeaza o suprafata de 34 549 km patrati,prezentand un peisaj extrem de variat.

Dezvoltarea reliefului carpatic a fost conditionata de evolutia placii est-europene si a unor microplaci cum sunt cea transilvana si panonica cu inportante procese de subductie ce a favorizat dezvoltarea reliefului vulcanic existent in patea de vest a grupei.

Ulterior s-au format in cadrul Carpatilor Orientali trei unitati longitudinale,distincte din punct de vedere litologic,structural si tectonic acestea fiind:in centru intalnim unitatea cristalina,cea mai veche alcatuita din roci dure cu tectonica pronuntata;urmata in est de unitatea flisului ce constituie formatiunea cea mai extinsa din toti Carpatii,latimea lor ajunge de la 40 de km in nord-est la 8- km in zona de curbura(trataul de geografie a Romaniei vol III):iar in partea de vest cea vulcanica.

2 Aspecte geografice generale

In totalitatea lor Carpatii de Curbura sunt cinturati de o serie de asezari grupate la baza muntelui:Grind,Persani,Scarita,Sebes legate printr-o serie de drumuri ce evidentiaza mai bine acest contact.

Relieful existent in aceasta grupa :mozaicul petrografic al depozitelor de flis (marne,gresii,conglomerate)de unde diferentele altimetrice locale de la 1954m in masivul Ciucas,la 800-600m la contactul cu subcarpatii,paralelismul culmilor si a vailor ,pasurile inalte,frag,entarea puternica datorita miscarilor tectonice mai recente si in mod deosebit existenta Depresiunii Brasov in interiorul ei pune in evidenta faptul ca aceasta grupa face parte din Carpatii Orientali.

Ca trasatura importanta a Carpatilor de Curbura este reprezentata de fragmentarea lor in trei unitati majore:una mai inalta,externa,alta mai joasa,externa,interna,care inchid intre ele Depresiunea Brasov,o puternica arie deconvergenta a retelei hidrografice,introducand o nete discontinuitate in ansamblul acestor munti.actuala lor arhitectura este urmarea directa a prezentei celor doua arii depresionare:Depresiunea Brasov in interior si Depresiunea Siretului in exterior(V.Mihailescu,1963).

Carpatii Curburii sunt alcatuiti cativa multi cu altitudini maxime de peste 1800m,ce se intalnesc in partea externa ,ex:Ciucas 1954m,Varful Neamtu1923m,Piatra Mare 1843m.O treapta marginala,de aproximativ 1000m,se regaseste in munti insa delimiteaza Depresiunea Brasov.

In partea nordica si estica aceste altitudini nu prea depasesc 1000m,cateva exemple:Magura Codlei1292m,Vrful Cetatii 1104m,ambele in Muntii Persani.

Un element ce este caracteristic pentru Carpatii de curbura il reprezinta multitudinea nevelelor de eroziune datorita eterogenitatii rocilor si tectonicii pronuntate.

In literatura de specialitate au fost individualizate nivelul de 1700-1500m ,1400-1300m;care in vest urca la 1500-1600m,nivelul de 1200-800msi cel al "predealurilor"la o 1100-600m (G.Valsan,1940;V Mihailescu,1963).

Carpatii de Curbura prezinta cele mai favorabile conditii ascensiunii fortate de pantele interne,a aerului umed si racoros din vest si adeversarii acestuia pe pantele externe ,in spatiul circumcarpatic al curburii ,intre valea Putnei si Valea Prahovei,cu proprietati mult modificate,uscat si incalzit.

In general,componentele geografice ale Carpatilor de Curbura prezinta diferentieri locale,incat pot fi indentificate urmatoarele subunitati:Carpatii de la curbura externa,unde se inscriu cele mai mari inaltimi,iesind in evidenta Muntii Vrancei,Muntii Buzaului,Muntii Teleajenului si Doftanei,Muntii Timisului;Carpatii de la Curbura interna formati din culmi domoale,joase,ale muntilor Bodoc,Baraolt si Persani;Depresiunea Brasov,cea mai mare si tipica depresiune intramontana din Carpatii Romanesti.

Fiecare dintre aceste subunitati se individualizeaza in peisaj prin caractere prarticulare,astefel incat formeaza o unitate definita geografic ,cu multiple raporturi de interconditionare.(Geografia Romaniei ,vol III)

2 Unitatile si Subunitatile ce alcatuiesc grupa Carpatilor de Curbura

Aceasta grupa este alcatuita dintr-o serie de unitati mantane ce cuprind mai multe subunitati dupa cum urmeaza:

Muntii Vrancei

Situati in partea de nord est a Carpatilor de la Curbura si se desfasoara pe o lungime de 79 de km si o latime de 20-35 de km,insumand o suprafata 1666km patrati.In acestea intalnim munti cu altitudini mijlocii,alcatuiti dintr-o alternanta de culmi:(Lacauti,Giurgiu),si masive izolate cu aspect de maguri (Goru,Pietrosu,Clabuc)fragmentate de vai adanci , cu numeroase chei si sectoare de largire sub forma unor mici depresiuni(Lepsa,Gresu)

Pe baza diversitatii conditiilor geografice,in Muntii Vrancei au fosu diferentiata o serie de subunitati:Muntele Furu,in sud-est situat intre Valea Slanicului si Valea Zabalei;Muntele Zboiana Frumoasa situat intre Valea Zabalei si valea Narujei;Muntii Lacauti- Goru situati in nordul Muntilor Vrancea intre vaile Biscei Mici si Zabalei ;Muntele Coza se desfasoara intre vaile Putnei si Zabalei; Muntii Lepsei intre Vaile Putnei si Lepsei;Muntii Bretcului situati in vestul Muntilor Vrancei la contactul cu Depresiunea cu Rau Negru ; Zboina Neagra cuprinsa intre vaile Lepsei si Casinului si ultima subdiviziune Muntii Casinului situati in partea Nordica a Muntilor Vrancea.

Muntii Buzaului

Situati in partea centrala a Carpatilor de Curbura,fiind cuprinsi intre Subcarpati in partea de sud , Muntii Teleajenului in vest ,depresiunea intramontana a Brasovului in nord si Muntii Vrancei in nord-est .

Acestea se intind pe o suprafata de 2156km patrati. Si cuprind mai multe subunitatiunti:

Muntii Penteleu cuprinsi intre vaile Biscei Mari si Biscei Mici;Culmea Ivanetu situata in sud-estul Muntilot Buzau ;Culmea Podu Calului ce se situeaza intre masivele cele mai inalte ale Siriului si Penteleului ; Muntii Siriu cuprinsi intre vaile Buzaului in est ,Crasnei in nord,Siriului Mic in sud-vest si Siriului Mare in sud;Muntii Tataru acestea se dispun in partea de vest pina in vaile Teleajenului si Buzaului Superior;Muntii Zmeuret-Muntioru sunt cuprinsi intre Subcarpati,vaile Siriului Mare ;Muntii Intorsurii formand compartimentul nordic al Muntilor Buzaului ; Depresiunea Comandau situata in partea de nord a Muntilor Buzaului ; Depresiunea Intorsura Buzaului cuprinsa in partea de nord vest a Muntilor Buzaului ; Valea transversala a Buzaului cuprinde un sector ingust unde intilnim barajul lacului de acumulare Siriu .

Muntii Teleajenului si Doftanei

Acesta unitate a grupei Carpatilor de Curbura este situata intre riurile Telejenel si Prahova,Muntii Telejenului si Doftanei alcatuiesc cel mai vestic compartiment al Carpatilor de la Curbura.Altitudinile intilnite in aceasta unitate sunt de 1800 pana la 1950m si facind legatura intre intre Muntii Bucegi si Muntii Buzaului avand aspectul unei trepte.Orientarea culmilor este pe directia nord sud aceasta fiind o particularitate a acestei zone.

Ca si celelalte unitati ce alcatuiesc aceasta zona,aceasta cuprinde o serie de subunitati cu caractere specifice datorita fragmentarii muntilor dintre Prahova si Telejel:

Masivul Ciucas detine o suprafata relativ restransa insa este inconjurat de o serie de depresiuni, vai adinci si o multitudine de pasuri si trecatori find considerata cea mai importanta unitate,deoarece in aceasta unitate se intalneste Muntele Clabucet marginit de Teleajen si Telejel cu o altitudine de 1460 m; Muntii Grohotis acestea ocupa spatiul dintre vaile Teleajenului si Ramurii Mici , pe de o parte si Doftana si Dftana transilvana,pe de alta parte ; Muntii Girbova situati intre Azuga,si vaile Doftana,Prahova.Aceasta subunitate mai poarta denumirea si de Muntii Baiului ;

Muntii Timisului

In extremitatea vestica a Carpatilor de Curbura se gasesc masivele Postavaru si Piatra Mare.Ele sunt mentionate in literatura geografica sub diferite denumiri:Muntii Birsei,Muntii Brasovului,Cristianu(dupa cel mai reprezentativ virf al Masivului Postavaru)sau Muntii Timisului(Tratatul de geografie a Romaniei volIII).Aceasta unitate nu are subunitati insa valea Timisului constituie o adevarata axa a turismului la fel ca si Poiana Brasov ce se intilneste in aceasta unitate.

Depresiunea Brasov

Depresiunea Brasov ce prezinta o mare atractivitate pentru turisti este situata aproximativ in centrul tarii la curbura interna a arcului carpatic ,aceasta este cea mai intinsa depresiune intramontana din cadrul Romaniei si reprezinta aria de discontinuitate dintre Carpatii Orientali si Meridonali si se intinde pe o suprafata de 2004km patrati.Regiunea de la Curbura Carpatilor Orientali cuprinde trei compartimente :unul extern,inalt,al doilea central,depresiunea plana a Brasovului ,al treilea intern ,cu rare virfuri de peste 1200 de m(v.Mihailescu,1963).

Partea vestica a Depresiunii Brasov este cunoscuta sub numele istoric Tara Birsei ,fiind cuprinsa intre versantii nordici abrupti ai muntilor Pitra Craiului,Bucegi,Postavarul,Pitra Mare si in partea sudica delimitati de linia Intorsurii fiind traversati de Culuarul Rucar-Bran si Valea Timisului.In est Muntii Bretcului si Nemira ,la nord Muntii Bodoc si Baraolt.

Aceasta depresiune cuprinde orase cu importanta deosebita cum sunt:Brasov , Sfantu Gheorghe si Tirgu Secuiesc , Sacele , Zarnesti , Codle , Risnov si Covasna , insa cea mai mare importanta o are osasul Brasov.

Pasurile si trecatorile

Bran , Brotocea - 1.267 m. pe Valea Teleajenului ; Buzau - pe Valea Buzaului ; Oituz - 866 m intre Muntii Nemira si Muntii Vrancei;Predeal - 1.040 m pe Valea Prahovei ; Racos - in muntii Persani intre Moldova si Transilvania ; Tabla Butii - in muntii Ciucas ; Tusnad - 1.301 m pe Valea Oituz intre Muntii Harghita, Bodoc si Baraolt ; Vladeni - in Muntii Persani intre Carpatii Meridionali si Orientali.

3 Caile de comunicatie

3.1 Caile rutiere

Romania are o structura a cailor rutiere ordonata dupa importanta soselelor: drumuri europene, drumuri nationale , drumuri judetene si drumuri comunale.Cateva trasee si autostazi ce strabat orase importante din Carpatii Curburii sau fac legatura cu aceasta zona:

Traseul romanesc al E 85 este: patrunde in tara prin punctul de frontiera cu Ucraina , Siret se continua prin Suceava - Bacau - Focsani - Buzau - Ploiesti - Bucuresti -Giurgiu(punct de frontiera cu Bulgaria). Traseul romanesc al E 60 este: patrunde in Romania prin punctul de frontiera cu Ungaria, Bors , se continua prin Oradea - Cluj-Napoca - Targu Mures - Brasov - Ploiesti - Bucuresti - Slobozia - Constanta si iese din tara prin punctul de frontiera cu Bulgaria, Vama Veche. Traverseaza Muntii Carpati prin Defileul Crisului Repede si pe Valea Prahovei, iar Dunarea pe Podu Giurgeni-Vadu Oii.

DN 2: Bucuresti - Urziceni- Buzau - Focsani - Bacau - Roman - Falticeni - Suceava - Siret

DN 10: Brasov- Intorsura Buzaului - Nehoiu - Buzau

DN 11: Brasov - Targu Secuiesc - Onesti - Bacau

3.2 Caile feroviare

Trecatorile carpatice, din timpurile stravechi, au facut ca importante cai comerciale, sa se indrepte spre orasul Brasov deoarece acesta reprezinta un important nod feroviar magistral de cale ferata ce se leaga mai departe, cu trasee internationale, electrificate partial.

Ca si caii de acces in zona Carpatilor de Curbura putem enumera cateva trenuri ce traverseaza zona aferenta:

Fig . 4 Reteaua feroviara a Romaniei(sursa wikipedia)

*Bucuresti - Brasov - Arad - Curtici ;

*Bucuresti - Brasov - Oradea - Episcopia Bihorului ;

*Bucuresti - Brasov - Satu Mare ;

Se desprind linii ce patrund in zona:

*Brasov - Intorsura Buzaului;

*Brasov - Sfantu Gheorghe - Targu Secuiesc;

*Brasov - Zarnesti ;

Pe Valea Buzaului linia ferata secundara - Nehoiu

a)Trenuri Accelerat

*Baia Mare - Ulmeni Salaj - Jibou - Dej Calatori - Beclean pe Somes - Saratel - Deda - Gheorghieni - Izvoru Oltului - Siculeni - Miercurea Ciuc - Baile Tusnad Hm - Sfintu Gheorghe- Brasov- Predeal - Ploiesti Vest- Bucuresti Nord

*Satu Mare- Carei - Valea lui Mihai - Sacuieni Bihor - Oradea - Bratca - Piatra Craiului - Ciucea - Huedin - Cluj Napoca - Razboieni- Aiud - Teius - Blaj - Copsa Mica - Medias - Sighisoara - Rupea- Brasov- Predeal - Ploiesti Vest - Bucuresti Nord .

*Sighetu Marmatiei - Valea Viseului - Viseu de Jos - Salva - Beclean pe Somes- Saratel - Deda - Gheorghieni - Izvoru Oltului - Siculeni - Miercurea Ciuc- Baile Tusnad Hm - Sfintu Gheorghe - Brasov - Predeal - Ploiesti Vest - Bucuresti Nord  

*Vatra Dornei Bai- Cimpulung Moldovenesc - Cimpulung Est - Vama - Gura Humorului Oras - Suceava - Veresti - Dolhasca - Pascani - Roman - Bacau - Adjud - Marasesti - Focsani - Buzau - Ploiesti Sud - Bucuresti Nord   

b)Trenuri Rapid

*Bucuresti Nord- Ploiesti Vest - Predeal - Brasov

*Bucuresti Nord - Ploiesti Sud - Buzau - Focsani- Marasesti - Adjud - Bacau - Roman - Pascani - Dolhasca - Veresti - Leorda- Botosani    

*Bucuresti Nord- Ploiesti Sud - Buzau - Focsani - Adjud - Bacau - Roman - Pascani - Dolhasca- Veresti - Suceava - Suceava Nord

c)Trenuri Personal

*Bucuresti Nord - Brazi - Ploiesti Vest - Buda - Predeal - Brasov

3.3 Transporturile speciale

In aceasta categorie a cailor de transport speciale includem;liniile de inalta tensiune ce conecteaza centralele electrice la sistemul energetic national ; conductele de gaz meten ce vin dinspre Transilvania , conducte de gaz , conducte de apa.

4 Cadrul geografic natural

4.1 Relieful

Din punct de vedere morfometric ,Carpatii Orientali se apropie cel mai mult de valorile medii din sectorul carpatic romanesc . (Al .Rosu,1973).

Geneza: aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor Romanesti, inaltati in cea mai noua orogeneza, orogeneza alpina punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai demult in orogeneza hercinica, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer si permian) care a individualizat axul sisturilor cristaline catre sfarsitul erei mezozoice, in cretacic

datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Tethys din sudul Europei a inceput orogeneza alpina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-himalayan la sfarsitul pliocenului rezultat al unor framantari tectonice complexe prabusirea soclului corespunzator Depresiunii Brasov forarea unei vaste arie joasa in plina masa muntoase in holocen actiunea apelor curgatoare modelarea vailor si teraselor prin eroziune acumulare

a contribuit la infatisarea actuala a reliefului.

Relieful Romaniei este armonios repartizat:muntii, care formeaza un arc in partea centrala, ocupa 31% din suprafata, dealurile si podisurile 33%, iar campiile situate in S si V tarii 36%. Carpatii Romanesti se impart in trei grupe: Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali.

Carpatii Orientali, care se intind intre granita de N a tarii si Valea Prahovei, sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE: flisul in Est, culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii Orientali) si zona vulcanica in Vest, care atinge 2100 m in vf. Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita). Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate, culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis, Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.); in masivul Rodnei se intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare); sunt bine impaduriti, constituind principalul domeniu forestier al tarii.

In grupa sudica a Carpatilor Orientali toatalitatea masivelor muntoase alcatuiesc zona flisului cu o larga dezvoltare a rocilor sedimentare foarte diversificate;calcare , conglomerate , gresii, marne si argile .

Carpatii Curburii au caracteristici care ii deosebesc de celelalte grupe ale Carpatilor Orientali precum zona flisului se generalizeaza (celelalte diparin succesiv ,la Trotus si Olt) iar structura ei se curbeaza de la directia nord sud (intre riurile Suceava si Oituz in directia nord - est - sud - vest si apoi est - vest de la Oituz spre Prahova). Relieful sculptural devine predominant cu forme mai deosebite la aparitia conglomeratelor din Muntii Ciucas unde altitudinile devin si mai mari peste 1956 m .

O caracteristica importanta a reliefului acestei grupe o reprezinta existenta unei depresiuni extise , Depresiunea Brsov sau mai redusa ca suprafata ,depresiunile Comanesti , Casin , Comandau Intorsura Buzaului care au evidenta functie de discontinuitate relativa in peisaj.

O alta caracteristica;complementaritatea acestei grupe a Carpatilor Orientali ce prezinta o curbura in interiorul careia apare o arie depresionara - Depresiunea Brasovului - ce a rezultat prin "glisarea"masei montane a Carpatilor Curburii spre Sud - Est ,in spatele careia s-a format o zona mai joasa , umpluta cu sedimente pana la aspectul unei cimpii.

Datorita aspectelor geomorfologice si evolutiei di perioadele geologice recente ,Carpatii Orientali au relieful cel mai tanar prin comparatie cu celelalte zone montane ,iar dezvoltarea larga a formatiunilor sedimentare ,favorizeaza aspecte geomorfologice in aria flisului care modifica morfologia versantilor,degradeaza invelisul vegetal si al solurilor si produc pagube materiale importante.

4.2 Reteaua hidrografica

In Carpatii de Curbura isi au izvoarele numeroase riuri (densitatea 0,40 - 0,80 km /km patrati) care se indreapta fie catre exterior :Putna , Bisca , Buzau , Teleajen , Timis ,fie catre interior : Talug si Ghelinita cu un regim de alimentare predominant pluvionival si scurgere frecvent de tip torential (Geografia Romaniei vol III).

Reteaua hidrografica existenta este foarte divestificata incluzand:

a.apele curgatoare

In zona Carpatilor de Curbura intalnim o are densitate a apelor curgatoare cu provenienta pluviala si mai putin nivala si subterana:

*Barsa - conflueaza cu Oltul in Depresiunea Brasov

*Basca Mare - afluent al Buzaului

*Basca Mica - se uneste cu Basca Mare

*Buzau - tributar Siretului

* Izvoarele din Muntii Ciucas fac "cotul" in Depresiunea Intorsaturi Buzaului si curg paralel cu Muntii Siriu . Insa la iesirea din zona muntoasa primeste Basca Mare si Mica riul Casin ce este un afluent al Trotusului

*Doftana conflueaza cu Prahova in zona subcarpatica si desparte Muntii Ciucas de Muntii Baiului

*Naruja - afluent de dreapta a Putnei

*Oituzul - afluent al Trotusului

*Depresiunea Brasov conflueaza cu afluentii din partea stanga:Raul Negru ;Timis ; Barsa

*Prahova - delimiteaza grupa la vest

*Putna isi are izvoarele in Muntii Vrancei si este tributar Siretului

*Ramnicu Sarat:de sub vf. Furul Mare (1.415 m.) spre zona subcarpatica si acesta este tributar Siretului

*Raul Negru conflueaza cu Oltul in Depresiunea Brasov

*Teleajen cu izvoarele in Muntii Ciucas

*Zabala - afluent de dreapta al Putnei

b.Apele statatoare

Zona Carpatilor de Curbura este recunoscuta si datorita existentei lacurilor antropice construite cu scop energetic si pentru regularizari de debit ex:Lacul Siriu pe Buzau , Lacul Paltinu pe Doftana.

c.Apele subterane

Intilnim ape freatice de mica adancime influentate de precipitatii lipsite de continuitate si mineralizate ca urmare a eruptiilor vulcanice si aureolei mofetice.

4.3 Vegetatia

Vegetatia se caracterizeza print-o etajare altitudinala bine exprimata dar cu evidente contraste locale legate de particularitati litologice , edafice si topoclimatice .

Zona padurilor de foioase ,este cea mai bine reprezentata, alcatuita din : paduri de stejar (Qercus robur) pe alocuri cu gorun (Qercus robur) si capen(Carpinus betulus) in alternanta cu pajiati secundare mezofile si terenuri agrivole,insa intalnim si specii de mojdrean (Fraxinus ornus) , corn (Cornus mas), iar datorita defrisarii masive au aparut si specii de paiusuri (festuca sulcata) , iarba campului (Agrostis tenuis) si mai intalnim in Clabucele Intorsurii specii de fag (fagis silvatica).In pajistile umede din zona montana sunt raspanditi bulbucii de munte (Trollius europaeus )ce este o planta ocrotita , pe Tampa se mai intalnesc specii de colilie (Stipa pulcherrima) , migdal pitic (prunus tenella),visin de stepa (Prunus fruticosa) , rogoz pitic(Carex humilis).

Etajul padurilor de molid , se intalneste in muntii inalti fiid alcatuit din paduri de molid si pajisti secundare (Picea abies) , pajisti secundare cu Festuca rubra , tufarisurile de afin (Vaccinium myrtillus),smardar (Rhododendron kotschyi) , ienupar (Juniperus communis ssp.nana) , ocupa suprafete restranse in cursul superior al Zabalei si Putnei , coacaz (Brukenthalia spiculifolia).

Etajul subalpin si alpin , ocupa un areal important fiind constituit din pajisti ce alterneaza cu tufarisiri subalpine in care domina smardarul si coacaza,se intalnesc tufarisuri de jneapan (Pinus mugo) , ienupar , anin de munte (Alnus viridis ) , ce alterneaza cu pajisti secundare de parusca (Festuca supina ).

Etajul padurilor de conifere are o extensiune redusa fiind alcatuit din molidisuri in care apare uneori si zada (Larix decidua )si pajisti cu paius rosu (Festuca rubra ).

Zona stepei , ocupa o suprafata mai restransa alcatuita din pajisti secundare cu barboasa (Botriochloa ischaemum sau Andropogon is chaemum) ,paius( Festuca valesiaca ) , colilie ( Stipa pennata ) , firuta ( Poa bulbosa ) , pelinita (Artemisia austriaca ) , cuprinde cateva palcuri de paduri de stejar brumariu (Qercus peduculiflora) cu artar tatarasc , paduri de salcam si culturi agricole .

Zona silvistepei in marea parte transformata antropic , este aproape lipsita de paduri . In pajisti predomina paiusul (Festuca valesiaca ) dar sunt frecvente si diverse asociatii halofile , specii de colilie (Stipa capillata ) , firuta sau barboasa, uneori apare stejarul pufos (Quercus pubescens ) , stejar brumariu ( Quercus pedunculiflora ) , si stejar ( Quercus robur ) , gorun cu carpinita ( Carpinus orientalis ) si mojdrean ( Fraxinus ornus ).

Vegetatie azonala si intrazonala Luncile raurilor ,larg dezvoltate indeosebi in depresiuni ,sunt acoperite cu pajisti mezohigrofile cu iarba moale (Agrostis stolonifera) si Agrostis canina alternind cu terenuri agricole , zavoiae de anin salcii si plop si complexe de vegetatie palustra . In sesul umed al depresiunilor , cu terenuri agricole si pajisti mezogrofile , apar local palcuri de stejar , iar in portiunile cu exces de umiditate , mlastini eutrofe ce adapostesc numeroase specii rare precum jimla (Armeria alpina spp. Barcensis ) , coada calului (Equisetum palustris ) ,bumbacarita ( Eriophorum angustifolium ),se mai intalnesc specii de rogoz ( Carex gracilis ) , stanjenelul de balta (Iris pseudacorus ).Aceasta vegetatie apare si in lungul Buzaului asiciatii de lunca fiind alcatuite din pir (Agropyron repens ) si catina rosie (Tamarix ramosissima ) si zavoaie de anin negru si plop .

In cadrul Carpatilor de Curbura intalnim o vegetatie foarte diversificata alcatuita din mai multe tipuri de vegetatii.

Vegetatie de padure ce cuprinde:etajul coniferelor , etajul fagului , altitudinal, cele doua etaje nu sunt deliminate strict, ele se interfereaza formand, in zone de tranzitie, paduri de amestec de fag,rasinoase,inverse de vegetatie pe alocuri prin vai reci si in depresiuni esentele termofile urca pe culmi , esentele de clima rece coboara pe vaile umbrite , etajul stejarului in Depresiunea Brasovului pe culmile mai joase cuvertura vegetala resimte influentele climatice existente.

O larga raspandire a etajului rasinoaselor (coniferelor) in nord si pe versantii estici predominanta a etajului fagului in vest la altitudini mai mari vegetatie subalpina alcatuita din:ienuparul,jnepenul,arbustii pitici , afinul, merisorul.

Intalnim si timpul de vegetatie insulara in : Muntii Vrancei , Muntii Ciucas , Muntele Postavaru si vegetatiei alpina in zona de stepa rece ce are in componenta flori viu colorate pe crestele stancoase

4.4 Fauna

La fel ca si vegetatia fauna intalnita in zona studiata si anume grupa sudica a Carpatilor Orientali este foarte diversificata si este stans legata de bogatia vegetatiei .

Domeniul forestier se caracterizeaza prin mamifere de interes cinegetic cum sunt: cerbul (Ceryus elaphus ) , ursul (ursus arctos) , risul (Lynx lynx ) , veverita (Sciurus vulgaris) , mistretul (sus scrofa attila Thomas ), lupul , capriorul , iepurele , alaturi de pasari ca ; ierunca , cocosul de munte , alunarul , sitarii , mierla de piatra , fluturasul de piatra , cinteza alpina , fazanul colonizat , canarasul (Serenius serenius ) .Fauna alpina este reprezentata prin elemente tipice : capra neagra,acvila de piatra . Fauna ihtiologica este prezenta in cursul superior al raurilor prin pastrav (Salmo trutto fario ) si lipan ( Thymallus thymallus ),moioaga (Barbus meridionalis ), iar cel mijlociu ,prin scobar , mreana (Barbus barbus ) si clean (Leuciscus cephalus ).

In silvostepa se constata infiltratii ale elementelor pontice de stepa ca;popandaul , soarecele de misuna , cioara griva. Apar si elemente ce penduleaza intre golul sualpin si padure : vipera comuna , soarecele de munte , salamazdra carpatica . In ariile depresionare intalnim iepurele de camp (Lepus europaeus ) , vulpea , lupul , dihorul (Putorius putorius ) iar dintre pasari , cotofana ( Pica pica ), sturzul ( Turdus pilaris ) , mierla (Tardus merula ).

In stepa intalnim soarecele dungat de stepa iar in padurile de foioase ,cocosul de munte , canarasul (Serinus serinus ).

Fauna padurilor de rasinoase alcatuita din mamifere de interes cinegetic : cerbul ,rasul , ursul.Fauna fagetelor , la altitudine mai joasa este foarte variata cuprinzand : caprioara , cerbul , jderul , mistretul , ursul brun , veverita , viezurele , pasarile tipice etajelor rasinoaselor : acvila de munte , cocosul de mesteacan , gainusa de alun

Pasarile in etajul padurilor de fag ,mare varietate avicola : cinteza , ciocanitoarea ,mierla , pitigoiul de munte.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu , capra neagra (pe cale de disparitie) pasari : acvila de munte ,cinteza alpina,vulturul barbos,zaganul.

4.5 Solurile

Prezenta unitatii montane are drept consecinta o diferentiere altitudinala a conditiilor climatice , o etajare a vegetatiei si implicit si un invelis de sol destul de diversificat si complex.

In Depresiunea Brasov pe suprafetele cela mai coborate apar soluri aluviale , soluri gleice si indeosebi soluri humicigleice , tot aici se intalnesc si solurile brune cu orizont de pietris la mica altitudine , soluri cernoziomoide cambice ,soluri argiluvionale podzolice cu caracter planic si soluri brune inchise ,iar pe glacisuri si piemonturi urca pana la contactul cu muntele soluri brune podzolice ,soluri brune si soluri argiluvionare podzolice .

In regiunea montana se intalnesc soluri brune podzolice , brune acide , soluri brune , podzolice , podzoluri si soluri humicosilicatice de regula aceste soluri au caracter scheletic si grosime redusa

Solurile sunt strans corelate cu tipul de roca,conditiile climatice si vegetatia existenta. Indeosebi in aceasta zona a Carpatilor de Curbura sunt existente soluri precum cambisolurile (brune si brune-acide) ce favorizeaza un climat racoros si umed si existenta padurilor de fag ; solurile podzolice intalnite la altitudini mai mari si sunt sarace in humus ; solurile alpine brune acide gasite in zona alpina cu climat rece si precipitatii abundente ;solurile argiloiluviale intalnite in muntii nu prea inalti, iar in depresiuni aparsolurile hidromorfe soluri cu un surplus de umiditate ;solurile aluvionare de lunca.

4.6 Natura protejata

In judetul Buzau , particularitatile invelisului biotic au permis delimitarea unor rezervatii naturale ca :rezervatiile complexe Padurea Spataru si Padurea Frasinu pentru plante rare cum sunt frasinu pufos (fraxinus pallisae ,Fraxinus excelsior , Fraxinus holotricha) , joldeala serpeasca (Seratulabulgarica ) , rezervatia complexa Vulcani noroiosi (Paclele Mari si Paclele Mici )singurul punc din tara noastra in care se gaseste specia Nitraria Schoberi,rezervatia forestiera de la Milea - Viforita , cu molizi seculari ; rezervatia geologica Sarea lui Buzau pe calcare si conglomerate jurasice ca plante ocrotite in aceasta rezervatie ca tisa (Taxus baccata )si ruscuta de primavara (Adonis vernalis ) , stejarii seculari din municipilu Buzau ,laleaua din "Crangul" Buzaului (Tulipa bibersteiniana ),stejarul brumariu ( Quercus pedunculiflora ) din padurea Bradeanu ,martorul de eroziune " Grunju"de la Manzalesti , "Focul Viu" de la Lopatari si padurile Crivineni - Patarlagele (exemplare de stejar pufos ),Valea Nehoiului (exemplare de tisa) , Baba - Valea Rea (mufloni si cerbi lopatari colonizati )si Muntele Siriu cu vegetatie subalpina si capre negre.

Complexele biogegrafice rare ,unicatele floristice si faunistice , formele de relief de un deosibit interes stiintific sunt ocrotite in rezervatii complexe cum sunt :Masivul Bucegi in care este inclus abruptul Prahvean cu interesante asocitii de stancarii cu multe endemiste , plante si arbori ocrotiti ca floarea de colt( Leontopodium alpinum) , ghintura galbena (Gentiana lutea) , bulbucii de munte (Trollius europaeus ) , smardarul (Rhododendron kotschyi) , zimbrul (Pinus cembra ) , laricele (Larix decidua ), o alta rezervatie complexa Tiglaile Mari - Ciucas , Culmea Zaganului - Cicas , Suvitele Benii - Ciucas , si cateva rezervatii floristice din judetul Prahova , Aninisul de la Sinaia , Cadrul secular Glodeasa , Padurea Cocoresti - Mislii , Padurea de stejar de la Plopeni , Poiana de narcise de la Valea Rea si de la Tohaani , si rezervatia geologica Muntele de sare Slanic - Prahova.

Fig .5 Arii protejate din Judetul Prahova

Comorile naturii de pe teritoriul judetului Brasov sunt ocrotite in mai multe rezervatii ca cele botanice din dealul Cetatii - Lemes , mlastinile eutrofe Harman , Stejarisu Mare - Brasov ,poienitele cu narcise din Dumbrava Vadului ,mlastina eutrofa de la Stupini ,rezervatii complexe ,Masivul Bucegi , Masivul Piatra Craiului ,Tampa , Valea Arpaselului ,cateva rezervatii floristice, Padurea Bogatii , Padurea si mlastina Prejmer , mlastina Harman , mlastina Dumbravita Barsei ,rezervatii geologice : Bazaltele de la Rupea ,Calcarele de Bazalt de la Piatra Cioplita , Coloanele de Bazalt de la Racosul de Jos , rezervatii paleontologice : Lacul fosilier Purcareni ,Lacul fosilier Garbova ,Tunctul fosilier Carhaga , Lacul fosilier Vama Strunga .

In judetul Covasna se afla cateva monumente ale naturii si rezervatii naturale ce alcatuies adevarate comori ale peisajului geografic dintre acestea mentionam cateva rezervatii complexe : Muntele Puciosu - Turia ocrotit pentru renumitele pesteri emanatii solfatariene si mofetice dar adapostind si o flora interesanta , Valea Iadului - Turia cu o mare concentrare de mofete si izvoare minerale , rezervatii floristice ;: Mlastina de la Ozunca Bai , Mestecanisului de la Reci asezat pe malul stang al raului Negru intr-o regiune de dune , Poiana narciselor in apropiere de localitatea Virghis ,Tinovul Luci , Turbaria Apa Rosie , parcurile dentologice Vitghis , Zabala si Dalnic, arborii seculari din orasul Sfantu Gheorghe.

Gupa Sudica a Carpatilor Orientali si anume Carpatii Curburii cuprinde si judetul; Vrancea pe al carui teritoriu sunt ocrotite unicatele floristice ,faunistice ori geologice in rezervatii complexe : Cascada Putnei din comuna Tulnici cu interesant relief pe gresii si elemente floristice rare , rezervatia Reghiu - Scruntaru , rezervatii floristice : Padurea Lepsa - Zboina , Padurea Cenaru , Padurea Izvoarele Narujii , Padurea Schitu Dalhauti , si rezervatii geologica Focul Viu de la Andreisanu de Jos ,emanatii de gaze naturala cu aprindere spontana .Mai sunt ocrotite exemplarele razlete de tisa de la Stoichita - Sici si Chiciura.

Asadar aceasta zona este foarte diversificata si din punctul de vedere al spatiilor si ariilor protejate dand o importanta deosebita Carpatilor de Curbura.

4.7 Clima

Tipul de clima existent in zona : climat de munte cu temperaturile medii anuale cuprinse intre 2s -6sC , minima absoluta : 38,5sC la Bod (langa Brasov) 25 ianuarie 1942

Inversiunea termica (in depresiuni intramontane, in timpul noptii masele de aer de pe munti coboara pe fundul vaii) aducand brize montane de seara si de noapte.

Crivat local (vantul Nemira) venit din est ce spulbera si troieneste zapada patrunderea unei ramure pe sub Muntii Nemira

Precipitatiile abundente - 800-1.200 mm./an mase de aer usor foehnizate - vara mai calde si uscate in Depresiunea Brasov pe pantele exterioare ale inaltimilor spre Subcarpati. Relieful introduce modificari locale scaderi de temperatura in raport cu inaltimea , cresterea cantitativa a precipitatilor la altitudini mai mari . Prin altitudine si prin orientarea catenelor muntoase determina un climat alpin intalnit la marile inaltimi.

Reprezentativ climat al depresiunilor intramontane si al culoarelor de vai caracterizat prin : devieri ale curentilor atmosferici datorita coridoarele de vale si depresiunilor , inverse de temperatura , geruri persistente iarna , usoare nuantari caracterizare prin diferente de umiditate intre vest si est , valorile raman mai coborate datorita maselor de aer vestice (oceanice) care patrund peste pragul nu prea inalt al muntilor vulcanici , nuanta baltica in Obcine (mai uscate si reci).

In Carpatii de Curbura precipitatiile scad sub 1000 mm pe an , fapt dovedit de valoarea debitelor, 19,4 m cubi /secunda pe valea Buzaului la Nehoiu unde suprafata bazinului este de 1551 km patrati .(Aneta Paduraru , Veronica Popovici , 1974).

Paralelismul vailor si al culmilor se reflecta in conturarea unor particularitati climatice cu repercursiuni in structura fondului funciar .Conditiile de adapost sau de inversiune termica sunt evidente pe versantii in vai in depresiuni .

Un fapt dem de remarcat este fenomenul de foehn in zona de curbura dintre Trotus si Teleajen , unde regimul hidric din perioada de iarna devine relativ instabil (viiturile de iarna au frecventa de 35 - 40%). La nord de Trotus , unde masele de aer baltice genereaza vara un al doilea maxim al precipitatiilor , care contribuie la cresterea scurgerii , aceasta depasind 30% din volumul anual (Geografia Romaniei I ,1983)

5 Cadrul social - economic

Demografia

Etape de populare a zonei apartin ariei de umanizare ajung pana la 1.000 - 1.200 m. altitudine , asezari permanente iar mai sus , asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare forestiera . In zona pajistilor alpine - numarul cabanelor turistice a sporit in decursul timpului se genereaza o concentrare a populatiei, creandu-se curenti de materii prime , produse industriale , fluxuri de forta de munca

Sporul natural este ridicat in judetele precum Brasov, Covasna, Vrancea, Buzau, Prahova , valorile depasesc cu mult media pe tara cu exceptia Buzaului.

Densitatea populatiei prezinta repartizare inegala :cea mai mare densitate este intalnita in Depresiunea Brasov (cu 100 locuitori/km²) , deoarece forta de munca este atrasa de industria bine reprezentata in orasul Brasov

Densitate de 187 locuitori/km² in judetul Prahova datorita extinderii teritoriului acestui judet si in unitatile de relief limitrofe si datorita unor ample concentrari de populatie insa in general densitatile sunt sub media pe tara.In judetele de munte tot mai mult concentratie mai ampla deoarece industrie axata pe prelucrarea lemnului si a laptelui valorificarea potentialului agricol .

Mobilitatea populatiei este caracterizata prin deplasarile definitive, stramutarea domiciliului intregii familii si prin deplasarile temporale pentru lucru insa revin cei plecati

Structura populatiei pe varsta corespunde mediei pe tara cu usoare predominare a populatiei tinere.

Grupa Carpatilor de Curbura se intinde de-a lungul a 5 judete avand o mare importanta in ceea ce priveste studiul demografic asupra zonei.

La recensamantul din 5 ianuarie 1977, judetul Vrancea avea o populatie de 369 740locuitori , la 1 iulie 1979 de 377753locuitori aproximativ184,1 mii de sex masculin si 193,7 mii de sex feminin,inregistraandu-se un spor absolt de 87570 locuitori fata de 1948.Sporul natural detine valori superioare medie pe tara fiind de 10,5la mie (8,7 la mie) datorita natalitatii ridicate 19,8 la mie si mortalitatea sub medie pe tara 9,3 la mie .Densitatea populatiei a crescut de la 59,7 loc./km patar in 1948 la 77,7 loc/km patrat in 1979 se mentine totusi sub media pe tara datorita zonei montane mai intinsa , cele mai ridicate valori se inregistreaza in jurul centrelor urbane . Populatia urbana reprezinta 29,3 %, fta de 7o ,7 5 in mediu rural . Populatia acupata in activitatile neagricole tinde sa devina majoritara. Astfel,numatul mediu al personalului muncitor a ajuns in 1979la 83,6 mii ,fata de 19,1 mii in1950. Dezvoltarea economica a judetului a atras dupa sine modificari in structura populatiei active , pe principalele activitati social economice

Asezarile umane

Asezarile rurale din zona Carpatilor de Curbura sunt diversificate ingloband mai multe tipuri de sate dupa cum urmeaza : satele risipite caracteristice acestora fiind gospodariile despartite prin fanete si pasuni.

Specific zonelor montane este satul linear ,ca tipuri subsidiare , acestea fiind concentrare pe vai

In depresiunile intramontane caracteristice sunt satele compacte cu casele lipite perete de perete

O alta clasificare este dupa numarul de locuitori impartind satele in : sate mijlocii (500 - 1.500 locuitori) , sate mari (1.500 - 4.000 locuitori) si intalnim contraste, alaturi de comune mari gasindu-se si asezari rurale mici .

Dupa functiunile economice majoritatea au profil minier, pastoral si forestier cu functiuni economic complexe , tot mai multe indeosebi prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane sunt reprezentate prin cateva orase cu importata functie industriala : Orasul Brasov cu peste 323.000 locuitori.

In Depresiunea Brasov atestarea documentara - 1271 (perioada feudala) avand o functie industriala :industria constructiilor de masini - utilaj petrolier, rulmenti, echipament industrial, utilaj agricol, autocamioane, utilaj pentru material rulant, aparate de zbor, industria chimica - prelucrarea cauciucului, produse cosmetice , industria lemnului - mobila, combinat pentru prelucrarea complexa , industria materialelor de constructii - var, prefabricate din beton, caramizi refractare, ceramica , industria poligrafica , industria lanei , industria incaltamintei , industria alimentara.

Orasul Brasov are si o importanta functie turistica si de transport fiind nod de comunicatii , feroviar , rutier .

Sfantu Gheorghe cu o populatie cuprinsa intre 50.000-100.000 locuitori in Depresiunea Brasov . Acesta dispune de functie industriala dezvoltata fiind industria constructiilor de masini - echipament electric , industria textila - bumbac

In Carpatii de Curbura se intalnesc si orase de 25.000-50.000 locuitori cum sunt: Codlea - in Depresiunea Brasov cu importanta functie industriala , industria chimica - coloranti, matase artificiala ; Orasul Sacele avand functie industriala - industria electrotehnica ;Zarnesti cu functie industriala , industria chimica - celuloza si hartie

Si orase sub 25.000 locuitori : Covasna din Depreiunea Brasov cu functie industriala , industria lemnului - cherestea , industria textila - lana si are si o importanta functie turistica prin statiunea balneoclimaterica.

Intorsatura Buzaului face parte din Depresiunea Intorsurii.Orasul Negoiu situat pe Valea Buzaului acesta avand o functie industriala ,industria lemnului - cherestea de rasinoase.Un alt oras cu o importanta functie industriala este Rasnov din Depresiunea Brasov,dezvoltata fiindindustria constructiilor de masini .Orasul Targu Secuiesc ce se situeaza in Depresiunea Brasov dezvoltata fiind industria lemnului (cherestea)si industria confectiilor.

In judetul Vrancea ,umeroase marturii arheologice atesta si aici existenta vietii inca din paleolitic si neolitic. Intensa locuire geto-daca este dovedita de cetatuia si asezarea de la Cindesti si de asezarea si necropola geto-daca Birsesti care au adus o contributie populatiei si cunoasterii civilizatiei stravechi , apoi de cele de la Manastioara , Padureni. In evul mediu dupa cum spune Dimitrie Cantemir,Vrancea a alcatuit un fel de republica ,in care relatiile feudale au patruns cu greu .Resedinta din Focsani asezata la hotarul dintre cele doua tari surori Moldova si Muntenia , a cunoscut o dezvoltare unica in istoria tarii noastre,pana la 1862 fiind impartit in doua targuri de raul Milcov: Focsani Munteni si Focsani Moldoveni .

Asezarile urbane : Municipiul Focsani resedinta judetului ,cel mai important centru economic,administrativ si social - economic , Adjud , Marasesti,11527 loc. ,Odobesti , 8440 loc.

Panciu 7772loc.

Asezarile rurale : dintre cele 59 de comune cu 331 de sate ,20 au intre 5000 si 10000 locuitori iar doua Milcovul si Vulturul,peste 10000.Multe dintre asezarile rurale detin , pe langa functiile specifice agricole,o serie de activitati industriale , cunoscute fiind ca centre a industriei de prelucrare a lemnului (Gugesti , Naruja , Soveja , Dumitresti, industria de alimentare : centrele viticule Costesti , Urechesti , Jaristea , sau a industriei materialelor de constructie (Doaga).Unele din asezarile rurale se vor dezvolta ,in viitor ,ca orase cu functii agro industriale ,dipunand si de dotari social - edilitare (Dumitresti , Vidra).