QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente geografie

Determinarea capacitatii de schimb cationic



DETERMINAREA CAPACITATII DE SCHIMB CATIONIC


Capacitatea de schimb cationic a solului este determinata de complexul coloidal reprezentat in cea mai mare parte prin argila si humus.


Determinarea capacitatii de schimb pentru baze

Bazele retinute prin adsorbtie in complexul coloidal sunt deplasate prin tratarea solului cu o cantitate cunoscuta si in exces de acid clorhidric 0,05n. Intre bazele adsorbite si ionii de hidrogen din solutie are loc o reactie de schimb cationic. Deoarece schimbul de cationi este echivalent, cantitatea de acid clorhidric consumata in reactie este echivalenta cu suma bazelor ( Ca, Mg, Na si K) deplasate din complex. Pentru aflarea consumului de HCl 0,05 n se titreaza excesul de acid cu o baza, in prezenta fenolftaleinei ca indicator si se scade acest exces din cantitatea initiala de HCl 0,05 n. De la consumul HCl 0,05 n se trece la miliechivalenti si rezultatul se raporteaza la 100 g sol uscat la 105 sC [17].



Mod de lucru

Se cantaresc la balanta tehnica 5 g de sol, care se trec intr-un balon de 250 - 500 cm3. se adauga, cu ajutorul unui cilindru gradat sau al unei pipete, 100 cm3 de solutie de HCl 0,05 n. Se agita balonul o ora, dupa care se trece continutul balonului peste un filtru cantitativ uscat si filtratul se colecteaza intr-un pahar. Primele portiuni de filtrat de obicei fiind tulburi, se arunca. Din filtrat se iau cu ajutorul unei pipete 50 cm3, care se pun intr-un balon mic, in vederea titrarii excesului de acid clorhidric. Pentru aceasta se adauga 2 - 3 picaturi de indicator fenolftaleina si se titreaza cu solutie de NaOH 0,05 n pana la aparitia culorii roz, notandu-se numarul de centrimetri cubi folositi. In timpul titrarii poate sa apara un precipitat gelatinos de hidroxid de aluminiu sau de fier, care absoarbe indicatorul si impiedica observarea punctului de virare. Pentru a evita acest lucru se mai adauga din cand in cand cate o picatura de fenolftaleina. Titrarea se poate face si la cald. In acest caz, dupa adaugarea indicatorului, continutul balonului se fierbe timp de 2 - 3 minute si solutia fierbinte se titreaza cu NaOH 0,05 n, agitand continutul pana la aparitia unei culori slab - roz, care trebuie sa persiste 1 - 2 minute.

Calculul rezultatelor

Suma bazelor schimbabile se calculeaza cu relatia:


in care:

m - greutatea solului luat la analiza, g;

a - volumul de filtrat luat la titrare, cm3;

b - cantitatea de NaOH 0,05 n folosita la titrare, cm3;

n - normalitatea solutiei folosite la titrare;

v - cantitatea de HCl 0,05 n cu care s-a tratat proba de sol.


Determinarea hidrogenului schimbabil


Aciditatea solului se datoreste ionilor de hidrogen din solutia de sol, cat si a celor legati prin adsorbtie in complexul coloidal. Ionii de hidrogen adsorbiti in complexul coloidal pot trece in solutia solului (devin activi) numai in urma procesului de schimb cationic.

In principiu, aceasta metoda consta in spalarea solului pe o hartie de filtru cu solutia de acetat alcalin (CH3COONa sau CH3COOK), pana la indepartarea completa a hidrogenului schimbabil si titrarea acidului acetic format in filtrat cu o solutie de hidroxid de sodiu in prezenta fenolftaleinei.


Modul de lucru

Se cantaresc 10 g sol, se trec intr-un balon de 500 cm3 si se trateaza cu 100 cm3 solutie de acetat de sodiu (sau de potasiu) 1 n neutra fata de fenolftaleina (pH = 8,3 - 8,4). Se agita timp de 30 min cu ajutorul unui agitator rotativ, si apoi suspensia se trece cantitativ pe o hartie de filtru cu porozitatea mijlocie si se spala in continuare solul cu solutie extractiva de acetat de sodiu. Filtratul se colecteaza intr-un balon de 500 cm3. Spalarea se considera terminata cand 10 cm3 de filtrat proaspat dau o coloratie roz, cu o picatura de fenolftaleina. Pentru spalarea completa a hidrogenului se consuma in medie 200 - 400 cm3 solutie, in functie de aciditatea probei de sol analizate. In filtratul obtinut se adauga 2 - 3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza acidul acetic format cu o solutie de hidroxid de sodiu 0,05 n pana la obtinerea unei culori rosii accentuate. Se noteaza cantitatea de NaOH 0,05 n folosita la titrare.


Calculul rezultatelor

Hidrogenul schimbabil se calculeaza cu ajutorul formulei:


in care:

m - cantitatea de sol luata in analiza, g;

a - cantitatea de solutie de NaOH;

n - normalitatea solutiei de NaOH;

Rezultatele obtinute se recalculeaza la 100 g sol uscat la 105 sC.





Valori de referinta pentru urme de elemente chimice din sol ( compusi anorganic - mg/kg s.u.)

Tabelul 1


Urme de

element


Valori

normale

Praguri de alerta/

tipuri de folosinta

Praguri de interventie/tipuri de folosinta


Sensibile

Mai putin sensibile


Sensibile

Mai putin sensibile







I. METALE:

Antimoniu






Argint






Arsen






Bariu






Beriliu






Bor solubil






Cadmiu






Cobalt






Crom total

Crom hexavalent











Cupru






Mangan






Mercur






Molibden






Nichel






Plumb






Seleniu






Staniu






Taliu






Vanadiu






Zinc






II ALTE ELEMENTE:

Cianuri

<1





Cianuri-complexe

<5





Sulfocianati

<0,1











Fluor






Brom






Sulf






Sulfuri






Sulfati







Valori de referinta pentru urme de elemente chimice din sol

( hidrocarburi aromatice, poliaromatice, hidrocarburi din petrol - mg/kg s.u.)



Urme de

poluant


Valori

normale

Praguri de alerta/

tipuri de folosinta

Praguri de interventie/tipuri de folosinta


Sensibile

Mai putin sensibile


Sensibile

Mai putin sensibile







I. HIDROCARBURI AROMATICE MONONUCLEARE

Benzen

<0,01





Eilbenzen

<0,05





Toluen

<0,05





Xilen

<0,05




25

Beriliu






Bor solubil






II. HODROXILBENZENI

Fenol

<0,02





Catecol

<0,02





Resorcina

<0,02





Hidrochinona

<0,02





Cresol

<0,02





Total hidrocarburi aromatice


<0,02










Masele atomice ale elementelor chimice

Elementul

Simbol

Nr. de ordine

Masa atomica

Actiniu

Ac



Aluminiu

Al



Americiu

Am



Argint

Ag



Argon

Ar



Arsen

Aa



Astantiniu

At



Aur

Au



Azot (nitrogen)

N



Bariu

Ba



Beriliu

Be



Berkeliu

Bk



Bismut

Bi



Bor

B



Brom

Br



Cadmiu

Cd



Calciu

Ca



Californiu

Cf



Carbon

C



Ceriu

Ce



Cesiu

Ce



Clor

Cl



Cobalt

Co



Cripton

Kr



Crom

Cr



Cupru

Cu



Curiu

Cm



Disprosiu

Dy



Einsteiniu

Es



Erbiu

Er



Europiu

Eu



Fermiu

Fm



Fier

Fe



Fluor

F



Fosfor

P



Franciu

Fr



Gadoliniu

Gd



Galiu

Ga



Germaniu

Ge



Elementul

Simbol

Nr.de ordine

Masa atomica

Hafniu

Hf



Heliu

Hidrogen

He

H





Holmiu

Ho



Indiu

In



Iod

I



Iridiu

Ir



Lantan

La



Litiu

Li



Lutetiu (Casopiu)

Lu



Magneziu

Mg



Mangan

Mn



Mendeleeviu

Md



Mercur

Hg



Molibden

Mo



Neodim

Nd



Neon

Ne



Neptuniu

Np



Nichel

Ni



Niobiu

Nb



Nobeliu

No



Osmiu

Os



Oxigen

O



Paladiu

Pd



Platina

Pt



Plumb

Pb



Plutoniu

Pt



Poloniu

Po



Potasiu

K



Praseodim

Pr



Prometiu

Pm



Proactiniu

Pa



Radiu

Ra



Radon

Rn



Reniu

Re



Rodiu

Rh



Rubidiu

Rb



Ruteniu

Ru



Samariu

Sm



Scandiu

Sc



Elementul

Simbol

Nr. de ordine

Masa atomica

Seleniu

Se



Siliciu

Si



Sodiu (Natriu)

Na



Staniu

Sn



Stibiu

Strontiu

Sb

Sr





Sulf

S



Taliu

Tl



Tantal

Ta



Technetiu

Tc



Telur

Te



Terbiu

Tb



Toriu

Th



Titan

Ti



Tuliu

Tu



Uraniu

U



Vanadiu

V



Wolfram

W



Xenon

Xe



Yterbiu

Yb



Ytriu

Y



Zinc

Zn



Zirconiu

Zr









BIBLIOGRAFIE


1. Blaga, G., Filipov, F., s.a. - Pedologie , Editura Academic Pres, Cluj - Napoca, 2005;

2. Chirita, C. - Ecopedologie bazata pe pedologie generala, Editura Ceres, Bucuresti, 1974;

3. Enescu M., Enescu M., - Fizica mediului, Editura Universitaria, Craiova, 2005;

4. Lupascu,Gh., Rusu, C., Secu, C - Pedologie - Caiet de lucrari practice, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2001

5. Nedea, C., - Chimie Analitica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979;

6. Oanea N. - Pedologie generala, Editura Alutus, Miercurea Ciuc, 2005;

7. Parvu C - Ecologie generala, Editura tehnica, Bucuresti, 2001.

8. Rusu C. - Fizica, chimia si biologia solului, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 1998;

9. Rusu, M. - Agrochimie - Tipo agronomie Cluj Napoca, 1993.

10. SR ISO 10390 : 99 - Calitatea solului. Determinarea pH-ului;

11. SR ISO 10693 : 98 - Calitatea solului. Determinarea continutului de carbonati. Metoda volumetrica;

12. SR ISO 11464 : 98 - Calitatea solului. Pretratamentul esantioanelor pentru analizele fizico - chimice;

13. SR ISO 11465 : 98 - Calitatea solului. Determinarea continutului de substanta uscata si de apa, reportat la masa - Metoda gravimetrica;

14. SR ISO 14255 : 2000 - Calitatea solului. Determinarea azotului nitric, azotului amoniacal si azotului solubil total in probe uscate la aer, folosind ca extractant solutie de clorura de calciu;

15. STAS 7184 / 21 - 82 -Soluri. Determinarea continutului de humus;

16. STAS 7184 / 9 - 79 - Soluri. Determinarea umiditatii;

17. Stoica E., Rauta C., Florea N - Metode de analiza chimica a solului, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Bucuresti, 1986;



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }