DEZASTRELE

PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE

SI CARACTERISTICILE ACESTORA

Generalitati

Prin dezastre se intelege:

a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa.

In aceasta categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;

b) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente.

In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii la construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidente majore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se intelege:

grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.

Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale sau antropice).

O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:

Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard

Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:

Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei, fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.

Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata, proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastre;

hazard =

geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);

climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii, desertificare, efrisare paduri);

epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna);

accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand drept cauza activitatea umana;

accident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.

2. Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa naturale

alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare;

cutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale;

epidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la oameni;

epizootii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animale;

fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant;

inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

3. Definitii pentru evenimente cu urmari deosebit de grave asupra mediului inconjurator provocate de accidente datorate activitatii umane

accident chimic = eliberarea necontrolata in mediul inconjurator a unei substante toxice pe timpul producerii, stocarii sau transportului acesteia;

accident biologic = eliberarea necontrolata in mediul inconjurator a unui agent patogen pe timpul producerii, stocarii, manipularii sau transportului acestuia;

accident nuclear = eveniment care afecteaza instalatia nucleara si poate provoca iradierea si contaminarea personalului acesteia, populatiei sau a mediului inconjurator, peste limitele admise;

accident hidrotehnic = functionare defectuoasa a unei constructii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieti umane si distrugeri materiale, in aval de locatia acesteia;

accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorita neglijentei umane, ducand la numeroase victime si mari pierderi materiale;

accidente majore pe caile de comunicatii = intreruperea temporara a circulatiei, care genereaza distrugerea acestor cai de comunicatii, victime umane, animale, cat si pagube materiale;

avarii majore la retelele de instalatii si telecomunicatii = distrugerea partiala a retelelor de instalatii si telecomunicatii datorita actiunii umane sau naturale;

caderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pamantului de prabusire a unor sateliti, meteoriti sau comete;

incendii de masa = ardere declansata natural sau artificial, in urma careia se produc insemnate pierderi de vieti umane, animale, precum si pagube materiale.

Apararea impotriva dezastrelor comporta

masuri de prevenire si de pregatire pentru interventie;

masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave;

masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Scopurile apararii impotriva dezastrelor

reducerea (pe cat posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre;

asigurarea unei asistente prompte si calificate a victimelor;

realizarea unei refaceri economico-sociale cat mai rapide si durabile.

Etapele apararii impotriva dezastrelor

pregatire pentru limitarea efectelor dezastrelor;

declansarea dezastrelor;

alarmare;

interventia;

reabilitarea facilitatilor economico sociale afectate;

dezvoltarea societatii;

continuarea pregatirii.

a) Principalele masuri de prevenire a dezastrelor:

includerea problematicii privind apararea impotriva dezastrelor in strategiile de dezvoltare ale societatii, la nivel central si local;

realizarea lucrarilor de aparare specifice fiecarui tip de hazard;

optimizarea activitatii structurilor care asigura coordonarea si conducerea actiunilor de prevenire;

dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniu.

b) Principalele masuri de protectie impotriva dezastrelor

instruirea populatiei privind normele de comportament in caz de dezastru;

exercitii si aplicatii cu fortele si mijloacele destinate interventiei;

pregatirea operativa a factorilor cu drept de decizie;

realizarea unor acorduri internationale privind asistenta umanitara in caz de dezastre.

c) Principalele masuri de interventie in caz de dezastre:

cercetare zonei afectate;

coordonare actiunilor de cautare-salvare (deblocare-salvare in caz de razboi), acordarea asistentei medicale de urgenta, etc.;

evacuarea populatiei si a valorilor de patrimoniu;

crearea si administrarea taberelor de sinistrati;

distribuirea ajutoarelor umanitare.

4. Fisele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre

Acest tip de fise au fost elaborate de catre specialistii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fise pentru dezastrele caracteristice tarii noastre.

Cutremur

cauza fenomenului: vezi definitia.

caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.

predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren.

factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat; cladiri cu structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (in special a populatiei) despre cutremure.

efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura, incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales in zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numar ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).

masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare seismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz de cutremur.

masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse in planurile de protectie si interventie.

masuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor,    cautare-salvare, asistenta medicala de urgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.

instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren

cauza fenomenului: vezi definitia.

caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.

predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.

efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane.

masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.

masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de monitorizare, instiintare si evacuare.

masuri post-dezastru: cautare-salvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrat.

instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii.

Inundatii

cauza fenomenului: vezi definitia.

caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.

predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.

factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta slaba, stocuri de alimente neprotejate.

efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.

masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.

masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii, planificarea executarii lucrarilor de aparare.

masuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului,  cautare-salvare, asistenta medicala, aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.

instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Seceta

cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.

caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.).

predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.

factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc.

efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc.

masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata.

masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotriva efectelor dezastrului;

masuri post-dezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc.

instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice, nutritionale si economico-sociale.

Poluarea mediului

cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.

predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca in tarile in curs de dezvoltare ea este in crestere.

factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale, inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.

masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor de freon, etc.

masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.

instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei, evolutia climei, etc.

Defrisare paduri

cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.

caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa moarta.

predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.

factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.

efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta, foamete etc.

masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.

instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reimpaduriri.

Epizootiile

cauze: vezi definitia.

caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.

predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.

masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a responsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc.

instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.

4.8 Epidemii

cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.

caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice si sociale, lipsa personalului specializat, etc.

predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc.

factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de slaba calitate etc.

efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.

masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta, elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.

masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc.

masuri post-dezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.

instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei serviciului medical de urgenta.

Accident chimic si industrial

cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc.

predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora.

factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu.

efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa, contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc.

masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local.

masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc.

masuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, cautare-salvare, decontaminare zonei afectate si a personalului, masuri de prim ajutor, etc.;

instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

PROTECTIA CHIMICA IN SITUATII DE ACCIDENT CHIMIC SI POLUARE ACCIDENTALA

Accidentele chimice reprezinta eliberarea necontrolata in mediul inconjurator a unor substante chimice toxice industriale (S.C.T.I.) in concentratii mai mari decat cele admise, (in incinta agentilor economici, pe timpul transportului acestora, pe timpul depozitarii, pe timpul descarcarii substantelor din / in cisterne, pe timpul folosirii lor in procesul de productie, nerespectarii normelor de protectie a muncii si P.S.I.), punand astfel in pericol sanatatea personalului si salariatilor.

Substantele chimice toxice industriale (S.C.T.I), sunt produsele chimice care datorita proprietatilor fizice, chimice si toxice isi manifesta actiunea contaminanta si vatamatoare, in concentratii mici pe distante foarte mari, ce depasesc limitele agentului economic sursa toxica, ce creeaza zone de actiune ce pot cuprinde localitati intregi si unitati economice izolate.

Pe timpul transportului cu mijloace auto, problemele pot sa apara ca urmare a unor accidente de circulatie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reactii chimice neprevazute, nerespectarii normelor tehnice de ambalare si transport sau a altor factori neprevazuti. Ca urmare a acestor accidente se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau raspandire de substante toxice pe sol si in mediu.

Substantele periculoase se transporta in cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje (in stare de gaz comprimat, gaz lichefiat, lichid sau solid).

Mijloacele care transporta aceste substante trebuie sa fie marcate cu etichete si indicatoare de avertizare.

Principalele substante chimice toxice industriale (S.C.T.I.) care prezinta pericol pentru salariati (populatie) si cele mai des folosite sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, acidul sulfuric, monoxidul de carbon etc.

La producerea unui accident cu implicarea unor asemenea substante, se creeaza o zona letala (mortala) si o zona de intoxicare. Dimensiunile acestor zone depind de cantitatea de S.C.T.I. eliberata in mediul inconjurator, concentratia acesteia, timpul pana la remedierea avariei si punerea in aplicare a masurilor ce se impun.

Este deosebit de important ca in momentul producerii unui astfel de eveniment salariatii (populatia) sa se adaposteasca in cladiri, asigurand rapid primele masuri de etanseizare a usilor si ferestrelor utilizand pentru izolare materiale aflate la indemana (produse textile, bureti, chit, etc.).

Se va opri orice instalatie de aer conditionat sau de ventilare si nu se va parasi cladirile decat la incetarea alarmei transmisa prin mijloacele specifice de catre personalul de conducere.

Pentru prevenirea si protectia populatiei impotriva efectelor acestor substante legea obliga agentul economic care detine, depoziteaza, foloseste in procesul de productie S.C.T.I., sa intocmeasca plan de protectie si interventie, sa respecte prevederile legislatiei Uniunii Europene referitoare la protectia mediului (H.G. nr.95/2003 privind controlul activitatii care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase), sa faca publice urmatoarele date:

care este unitatea sursa de pericol chimic;

tipul de substanta toxica industriala pe care il detine;

caracteristicile si modul de actiune al substantei toxice;

zona de risc in care v-ati putea afla;

masuri de protectie specifice zonei;

locul in care se asigura protectia prin adapostire sau izolare;

locurile de dispunere si itinerarele de evacuare temporara.

In locurile de adapostire - izolare pentru salariati (populatiei) trebuie asigurate masurile de siguranta prin:

procurarea materialelor de etansare (chit, banda izolanta, bureti izolatori, purfix etc.);

asigurarea mijloacelor de protectie individuala speciale (masca contra gazelor, aparat de respiratie, costume de protectie) sau improvizate;

realizarea unei truse de prim - ajutor medical;

pregatirea unei rezerve permanente de apa si alimente;

asigurarea unui radioreceptor cu baterii.

Salariatii (populatia) trebuie sa-si insuseasca:

cunostintele necesare in vederea realizarii masurilor de protectie;

regulile de comportare la accident in zona norului toxic.

ACCIDENTUL NUCLEAR

1. Definitie, clasificare, efecte
2. Materializare grafica
3. Masuri de prevenire, protectie si interventie

Radiatiile sunt frecvente in natura sau pot fi produse in mod artificial fara a fi definite nici ca tip nici ca efect. Iradierea naturala a organismului uman se datoreaza radiatiilor ionizante existente in mediul inconjurator (radiatiile cosmice, radioactivitatea solului, a alimentelor etc). La acestea se adauga:

folosirea radiatiilor in investigatiile si tratamentele medicale

iradierea datorata experimentelor nucleare in atmosfera si industria energetica nucleara

Ponderea cea mai importanta in iradierea organismului uman o are iradierea naturala 66% , urmata de iradierea medicala 23% si cu valori apropriate iradierea profesionala si cea suplimentara.

Deoarece efectele radiatiilor sunt legate de doza de radiatie primita, care asociaza un factor de risc s-a stabilit doza maxima admisa pentru populatie de 5mSv/an.

Accidentul nuclear se considera a fi evenimentul care afecteaza instalatia nucleara si provoaca iradierea sau contaminarea populatiei si mediului inconjurator peste limitele maxime admise.

Instalatiile si activitatile care sunt luate in considerare ca sursa de accident nuclear sunt:

reactoarele nucleare energetice si de cercetare

instalatiile din ciclul de producere a combustibilului nuclear

instalatiile de tratare a deseurilor radioactive

transportul si depozitarea combustibilului nucleari sau a deseurilor radioactiva

producerea, utilizarea, depozitarea, stocarea si transportul radioizotopilor folositi in agricultura, industrie, medicina, precum si in scopuri stiintifice si de cercetare

utilizarea radioizotopilor pentru producerea de energie in obiecte spatiale

Centralele nucleare electrice avand in structura reactoare nucleare de putere (500 - 1000 MW) constituie pericolele cele mai grave pentru contaminarea mediului inconjurator si iradierea populatiei in astfel de situatii, asa cum au demonstrat accidentele nucleare din tabelul de mai jos:

In functie de riscul radiobiologic pentru populatie si de intensitatea sa de actiune, accidentul nuclear poate fi incadrat astfel:

Accidentul nuclear minor (de rutina): este considerat evenimentul in care iradierea sau contaminarea populatiei si a mediului inconjurator depaseste doza maxima admisa.

Accidentul nuclear major: este considerat acel accident care reprezinta risc biologic mare, prin iradierea externa si interna a populatiei.

Accidentul nuclear maxim credibil de proiect: se ia in calcul la proiectarea centralei nucleare si este delimitat de expunerea rezultata din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai mare de 0,25 Sv pe intregul organism si de 1 Sv /om adult pe tiroida.

Cauzele producerii accidentelor nucleare

a) cauze interne:

supraincalzirea elementelor combustibile

ambalarea termica a unui reactor spre starea de criticitate, care atrage dupa sine o intensa eliberare de materiale radioactive in atmosfera si care poate duce in extrema situatie la topirea zonei active a reactorului

cedarea circuitelor de racire

avarii la sistemul de canalizare - colectare a deseurilor radioactive

greseli de manipulare a deseurilor radioactive

neexecutarea la timp a reviziilor tehnice

b) cauze externe:

dezastre naturale

acte de sabotaj

impactul cu obiecte cosmice, rachete, avioane sau proiectile de calibru mare

Urmarile accidentului nuclear

Riscul nuclear: acel complex de situatii si consecinte, rezultat in urma eliberarii necontrolate a produsilor radioactivi in mediul inconjurator

Domeniile afectate de accidentul nuclear sunt :

sanatatea publica

economia zonei in general si in special cea agricola si zootehnica

alte aspecte economice si sociale din zona afectata de raspandirea radioactivitatii eliberate

Factorii de care depind urmarile si consecintele accidentului nuclear sunt:

teritoriul in care se afla C.N.E. la care se produce evenimentul (teritoriul national sau in afara acestuia)

proportiile accidentului nuclear

anotimpul in care are loc accidentul

relieful si flora zonei inconjuratoare

conditiile meteo din momentul accidentului

utilizarea terenului din zona sub aspect agricol si zootehnic

distantele pana la localitati si densitatea populatiei din zona

distantele la care sunt situate obiectivele sociale economice si agrozootehnice importante

fauna zonei

mijloacele si caile de comunicatie cu localitatile din jur

Intr-un accident nuclear, ca urmare a eliberarii de substante radioactive in mediul inconjurator, exista urmatoarele riscuri:

a) riscul inhalarii de substante radioactive:

datorita gazelor emise si transportului substantelor radioactive, la distanta de catre aer

efectele conjugate ale inhalarii si iradierii se manifesta direct

inhalarea iodului radioactiv duce la riscul imediat

efect cumulator asupra tiroidei (doza admisa pt. copii 0,25 Sv)

b) Riscul rezultat din radioactivitatea depusa

Aprecierea riscului in acest caz se face prin:

determinarea debitului dozei de radiatie

stabilirea radionuclizilor prezenti

In cazul in care doza debit de radiatie poate fi tolerata din punct de vedere al iradierii externe, este obligatoriu controlul radioactivitatii produselor alimentare, direct sau indirect afectate de contaminarea radioactiva.

c) Riscul rezultat din acumularea lenta a radioactivitatii:

in alimente

in aer

in precipitatii

Alimente critice:

lapte

legume cu foi

Daca efectul inhalarii se produce destul de rapid, pericolul datorat depunerilor radioactive este de durata medie si mare, ceea ce impune masuri pe termen lung privind consumul de alimente, apa, furaje si controlul permanent al radioactivitatii.

Dozele maxime admise pentru anumite parti ale organismului:

Doze permise pentru personal:

PRECIZARI GENERALE COMUNE

PROTECTIEI NUCLEARE, BIOLOGICE SAU CHIMICE

Indiferent de situatia in care se produce o contaminare radioactiva, biologica sau chimica - conflict armat, situatii de pace sau evenimente teroriste la descoperirea contaminarii prima masura care se aplica de catre organismele de protectie civila este alarmarea salariatilor folosind sistemul propriu de instiintare-alarmare.

Semnalul de "ALARMA CHIMICA" (5 impulsuri a 16 secunde cu pauza de 10 secunde timp de 2 minute) este obligatoriu si se instiinteaza toti agentii economici, institutiile publice si populatia din zona de intoxicare, pe directia de deplasare a norului radioactiv sau contaminat chimic si in zona unde s-a descoperit contaminarea.

Se introduc masuri de restrictie a circulatiei si limitarea accesului in zonele afectate cu exceptia fortelor de specialitate care intervin.

Cercetarea de specialitate, marcarea zonelor interzise, interventia propriu-zisa precum si alte masuri specifice se vor executa numai de catre formatiuni de specialitate militare, ale protectiei civile si ale institutiilor de profil din zona, care trebuie dotate cu echipament de protectie, aparatura, materiale specifice si care sa le permita actiunea in zonele contaminate R.B.C. (radioactiv, biologic si chimic) fara ca viata sa le fie pusa in pericol.

Protectia N.B.C. se realizeaza prin:

mijloace individuale de protectie:

a.  speciale :

pentru organele respiratorii:

masca contra gazelor (agentii economici detinatori de substante toxice sa aiba cartuse specifice);

masti izolante;

aparate izolante;

pentru protectia pielii:

complete de protectie;

complete de protectie de unica folosinta;

b. improvizate:

pentru organele respiratorii:

masca de tifon sau panza suprapuse, intre care se introduce vata, se umezesc si se aplica peste nas si gura legandu-le la ceafa;

prosop unde in interiorul caruia se introduce vata, se umezeste si se leaga la ceafa peste gura si nas;

batista;

diferite materiale din panza.

- pentru protectia pielii:

costume de lucru din panza cauciucata;

pelerine de ploaie ;

pelerine si costume din materiale plastice rezistente;

haine din piele sau panza tesuta foarte des ;

folie de polietilena;

hainele se vor incheia pana sub gat, se vor lega cu sfoara sau elastic la mansete si maneci ;

- pentru protectia capului :

- esarfe, caciuli, sepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic;

- pentru protectia picioarelor:

- cizme de cauciuc, cizme sold de pescar, galosi, sosoni, bocanci de schi sau de iarna, cizme si ghete de piele.

- pentru protectia mainilor si palmelor :

- manusi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele.

mijloace de protectie colectiva:

adaposturile de la agentii economici;

adaposturile din subsolurile cladirilor;

galerii subterane;

tuneluri;

spatii naturale.

mijloace pentru combaterea contaminarii:

- truse sanitare N.B.C.;

antidoturi;

radioprotectori;

alte mijloace specifice pentru decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport etc.

reteaua zonala de sanatate publica,

reteaua zonala sanitar-veterinara

laboratoare de specialitate: de igiena radiatiilor, chimice, sanitare si toxicologice;

protectia bunurilor materiale se realizeaza prin:

evacuare;

adapostire;

vopsire;

ignifugare;

containerizare

crearea de perdele de apa, spuma, etc.

I.   Fortele de protectie N.B.C.

Aceste forte prin modul in care actioneaza, prin promptitudinea descoperirii inceputului atacului cu arme de distrugere in masa sau despre inceputul contaminarii R.B.C. (radiologice, chimice sau biologice), de instiintarea si alarmarea la timp a salariatilor pentru a se proteja, de cunoastere a regulilor ce trebuie respectate in momentul producerii unor asemenea evenimente precum si de respectarea lor, depinde evitarea aparitiei unui numar mare de victime si/sau salvarea celor care au fost surprinse de eveniment.

Fortele si mijloacele de protectie N.B.C. sunt destinate: pentru executarea actiunilor de decontaminare a personalului (P.D.P.), echipamentului (P.D.E.), terenului, cladirilor, utilajelor, mijloacelor tehnice si de transport (P.D.M.T.) si pentru executarea cercetarii chimice si de radiatie a zonei contaminate.

Aceste actiuni sunt executate de:

formatiunile militare de specialitate;

formatiunile de specialitate ale agentilor economici sursa de risc nuclear, biologic sau chimic;

institutii teritoriale cu atributii in domeniu: nuclear, chimic, biologic, protectia mediului, sanatate, sanitar-veterinare etc.

formatiuni de Protectie Civila (echipe, grupe,):

de la agentii economici;

de la esaloanele superioare (municipiu si judet);

alte formatiuni cu care coopereaza (M.AP.N, pompieri, de ordine si paza etc.)

Formatiunile de protectie N.B.C. si punctele de decontaminare sunt organizate, dotate si asigurate din timp de pace conform normelor Protectiei Civile.

La un agent economic se poate organiza urmatoarele formatiuni:

-detasament de decontaminare, compus dintr-un numar variabil de formatiuni, echipe, grupe cu un efectiv de pana la 95 de persoane pregatite in aceeasi specialitate sau in specialitati diferite:

-echipa C.N.C. compusa din 5 persoane pregatite in aceeasi specialitate

-2 grupe C.N.C.(Cc. Obs.)

In functie de caracterul de distrugere, formatiunile de protectie N.B.C. pot indeplini urmatoarele misiuni principale:

cercetarea chimica si de radiatie a personalului, terenului, cladirilor, etc.

decontaminarea terenului si cladirilor pentru actiunile de salvare a ranitilor;

decontaminarea cailor de acces catre agentii economici, depozite de alimente, de materiale, institutii publice si catre locurile unde isi desfasoara actiunea formatiunile de interventie;

decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport, (in P.D.P., P.D.E. si P.D.M.T.), utilajelor si instalatiilor;

determinarea cantitativa si calitativa a probelor contaminate radioactiv sau chimic;

Mai poate participa la actiunile de salvare, de prim ajutor si transport al ranitilor, de aprovizionare cu apa sau alte bunuri materiale necesare in zona de distrugeri.

Indeplinirea la timp a misiunilor formatiunilor de protectie N.B.C. se realizeaza printr-o organizare judicioasa a actiunilor de decontaminare, in functie de:

natura raionului contaminat;

posibilitatile de actiune ale formatiunilor de protectie N.B.C.;

situatia concreta in care se desfasoara actiunile formatiunilor N.B.C..

SUBSTANTE DE NEUTRALIZARE:

pentru amoniac - solutii de acid clorhidric sau acetic in diverse concentratii. Diminuarea emisiei se realizeaza prin stropirea cu apa sau prin crearea unei perdele de apa. Pentru a diminua evaporarea se acopera substanta toxica    -amoniacul- raspandita pe teren cu nisip, pamant sau granule din materiale plastice adecvate.

pentru clor - solutii de bisulfit si sulfat de fier, hiposulfit de sodiu in solutii concentrate, lapte de var, terci de var stins, apa amoniacala, solutii de soda calcinata si hidroxid de sodiu;

pentru acid clorhidric, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf - solutii alcaline de hidroxid de sodiu, lapte de var, soda calcinata sau apa amoniacala. De asemenea se pot folosi urmatoarele substante solide: praf sau pietris de calcar, praf de var nestins;

pentru sulfura de carbon - sulfura de carbon imprastiata se absoarbe in nisip sau pulbere si se acopera cu apa, materialele absorbante impregnate cu substanta se colecteaza in butoaie de tabla, se etanseaza si se transporta in locatii special amenajate unde se aprind de la distanta. Se arde cu grija. In actiunea de neutralizare si colectare a deseurilor rezultate se vor folosi unelte care nu produc scantei.

pentru acidul sulfuric - se va inlatura acidul cu multa apa sau cu lapte de var. Pe locul respectiv se poate pune nisip sau cenusa. Acest amestec dupa ce a absorbit acidul se ingroapa in pamant. Este interzisa folosirea carpelor, rumegusului sau altor materiale absorbante combustibile.

pentru cianuri - la neutralizare se foloseste hipoclorit de sodiu, clor sau apa oxigenata.

Limita de expunere acuta exprimata in ppm (1m³ de aer contine 1 cm³ de gaz) este doza de absorbtie la o singura expunere care nu produce vatamari ireversibile sanatatii umane. Limitele specificate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale se bazeaza pe expunerea timp de 60 de minute. Ca si in situatiile reale, timpul de expunere trebuie sa fie cat mai scurt decat cel planificat. Aceasta valoare trebuie privita ca o limita de expunere de siguranta.

Concentratia maxima admisa (CMA) este concentratia maxim admisa a unei substante prezente in aer (la locul de munca), sub forma de gaz, vapori sau materie suspendata, care, in lumina cunostintelor actuale, nu este vatamatoare pentru sanatatea salariatilor si nu constituie o jena nerezonabila, chiar si in cazul unei expuneri prelungite si repetate (8 ore pe zi la o saptamana medie de munca de 40 de ore).

ppm - parti per milion

1 ppm de gaz inseamna ca 1m³ de aer contine 1 cm³ de gaz, prin urmare ppm-ul este echivalentul mg/m³.

Cateva exemple

TRANSPORTUL DE SUBSTANTE PERICULOASE - SURSA POTENTIALA DE PERICOL

Substantele periculoase sunt foarte comune in societatea industriala de azi, frecvent si in cele mai neasteptate locuri. Cu toate acestea, chiar si unde riscul asociat cu amplasamentele specifice este cunoscut, pericolele sunt deseori apreciate gresit.

Accidentele de transport reprezinta un risc deosebit, mai cu seama pentru zonele care, in mod normal, nu sunt supuse amenintarilor unor accidente industriale, prin urmare, pregatirea si reactia populatiei sunt deficitare.

Caile de transport a substantelor periculoase sunt diverse: sosele- 50 %; cai ferate- 30 %; cai fluviale si maritime - 20 %.

Substantele (marfurile) periculoase pot fi transportate in cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje, in stare de:

- gaz, la presiune normala;

gaz comprimat;

gaz lichefiat;

lichid;

solid (compact, cristale, pulberi)

Din totalul de marfuri transportate in decursul unui an, aproximativ 15 % il reprezinta marfurile si substantele periculoase.

Unul din aspectele critice ale accidentelor de transport este acela ca masurile de prevenire nu pot fi luate, datorita unor parametri cheie de la locul accidentului (zona, tipul de substante, cantitatile eliberate), imposibil de prevazut. Acest impediment face sa creasca riscul pentru populatia din apropierea cailor de comunicatie.

In cazul producerii unui accident, explozia, incendiul, emisia de gaze sau vapori se pot produce direct in mijlocul de transport sau ca urmare a raspandirii substantei periculoase pe sol.

Apare in acest fel un pericol pentru sanatatea oamenilor si animalelor, riscul de contaminare a mediului inconjurator, pericolul distrugerii unor constructii si bunuri materiale, cu efecte daunatoare de scurta sau lunga durata.

Pentru firmele angrenate in transportul rutier de marfuri periculoase (atat in trafic intern, cat si international), se impune cu stringenta cunoasterea si respectare celor mai recente reglementari intrate in vigoare si incluse intr-o noua structura a Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR),

incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin legea nr.31/1994.

Prin acest acord se pun bazele procedurilor si conditiilor care trebuie sa fie respectate pentru a se asigura protectia si siguranta rutiera in transportul de produse periculoase.

El constituie, in egala masura, instrumente de lucru si pentru principalii furnizori de produse periculoase din Romania, ca si pentru ceilalti operatori de transport implicati in transportul multimodal de astfel de marfuri.

Complementar cu legislatia internationala , tinand cont de particularitatile proprii, Romania si-a adaptat cadrul legislativ, astfel transportul deseurilor dintr-un loc in altul pe teritoriul Romaniei este supus unui proceduri de reglementare si control stabilite prin Ordinul comun nr.2/211/118 din 15.04.2004, al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.

In baza acestui ordin s-a adoptat procedura de avizare a transportului de deseuri periculoase pe teritoriul Romaniei de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Judetean;

- documentul pentru aprobarea transportului, contine avizul Agentiei Protectiei Mediului si acordul destinatarului;

- stabilirea rutei de transport a deseurilor periculoase se propune de catre expeditor si transportator, se avizeaza de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Judetean si se inscrie in documentele de insotire a transportului;

- la stabilirea rutei de transport, in cazul transportului rutier, se va avea in vedere ocolirea localitatilor mari;

- se interzice transportul substantelor periculoase pe timp noapte,sambata,duminica si sarbatorile legale;

- pentru avizarea rutei de transport Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Judetean va consulta Inspectoratul Judetean de Politie, precum si Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta Judetene ale judetelor vecine pe raza carora urmeaza a fi efectuat transportul;

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Judetean va notifica institutiile responsabile in asigura buna desfasurare a transportului, astfel:

Inspectoratul Judetean de Politie Bacau;

Comandamentului de Jandarmi Judetean Bacau;

Serviciul de ambulanta Bacau

Agentia de Protectia Mediului Bacau;

Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau;

Autoritatea Rutiera Bacau;

reprezentantii administratiei publice locale, pe baza obligativitatii transportatorului de a furniza datele necesare efectuarii transportului inainte cu 48 ore.

Notificarea va cuprinde:

numele si adresa expeditorului;

numele si adresa transportatorului;

numele si adresa destinatarului;

numarul de transporturi planificate;

cantitatea de deseuri planificata si transportata;

modalitati de transport;

tipurile de ambalare a deseurilor;

traseul pentru transportul deseurilor avizat de. Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ;

numarul formularului de aprobare a transportului si numarul avizului. Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ;

data de incepere a transportului;

data de finalizare a transportului;

persoana de contact (sofer, persoana insotire, jandarmi, etc);

alte informatii utile (telefoane, mobile).

ALGORITMUL ACTIVITATILOR DE PROTECTIE CIVILA IN CAZUL PRODUCERII UNUI ACCIDENT CHIMIC PE TIMPUL TRANSPORTULUI

culegerea datelor si informatiilor despre accident;

dispozitii preliminare;

identificarea substantei periculoase

evaluarea pericolului;

aplicarea masurilor de protectie si interventie.(se realizeaza in functie de natura substantei periculoase,cantitate, conditii meteo, etc )

- alarmarea si instiintarea populatiei din zona de actiune se va realizeaza cu mijloace de alarmare din localitate - in cazul in care evenimentul s-a produs pe raza localitatii ,iar in cazul in care locul evenimentului este in afara localitatii, organele de politie interzic accesul in zona, indeparteaza persoanele neautorizate,asigura paza zonei, indruma circulatia, iar in cazul cand se apreciaza producerea unui eveniment cu efecte majore se va evacua intreaga suprafata a zonei de izolare (oameni, animale, autovehicule, etc.).

Sistemul de legaturi necesare fluxului informational se realizeaza prin telefonie mobila, radiotelefon si telefon.

ATENTIE ! Succesiunea executarii activitatilor este determinata de gradul de urgenta al evenimentului. Este necesar ca unele activitati sa se execute simultan de doua sau mai multe persoane.

Culegerea datelor si informatiilor despre accident

-Timpul si locul producerii accidentului

-Tipul mijlocului de transport (auto, cale ferata)

-Situatia accidentului : fisura la rezervor, rasturnare, imprastiere pe teren, degajare de gaze sau vapori, incendiu, explozie etc

-Directia si viteza vantului la sol

-Detalii despre teren

-Persoane si bunuri in pericol.

Instiintarea autoritatilor publice interesate

-Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Judetean

-politia judeteana si/sau locala

-primaria localitatii pe raza careia s-a produs accidentul

-statia de salvare

-spitalul la care pot fi primiti vatamatii

-agentia de protectie a mediului

-inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva-laboratorul de toxicologie

-administratia domeniului public

Dispozitii preliminare

Dispozitii preliminare se transmit organelor care urmeaza sa realizeze actiunile urgente de protectie, si se refera la:

-oprirea circulatiei in ambele sensuri, pe calea de circulatie unde s-a produs accidentul,

-stabilirea si marcarea unei zone de izolare cu o raza de cel putin 100- 1600 m,

-evacuarea tuturor persoanelor din aceasta zona,

-interzicerea accesului in zona de izolare a persoanelor neautorizate,

-adapostirea prin izolare in locuinte a persoanelor de pe directia vantului, etansarea usilor si ferestrelor.

Identificarea substantei periculoase

-Interogarea soferului sau /si insotitorului;

-Consultarea documentelor de transport (acte de expeditie, foi de transport etc)

-Identificarea naturii si tipului substantei periculoase .

Evaluarea pericolului

Evaluarea zonelor,in functie de natura substantei periculoase, stabilindu-se:

-Zona de raspandire

-Zona de pericol

-Zona de izolare

-Zona de evacuare

Aplicarea masurilor de protectie si interventie

Masurile de protectie ce trebuie intreprinse dupa accident, pe masura sosirii fortelor de inerventie, cuprind:

-stabilirea locului de conducere a actiunilor si a legaturilor;

-delimitarea si marcarea zonelor de raspandire, pericol, izolare si evacuare;

-stabilirea directiei de deplasare si a dimensiunilor zonei de actiune a norului toxic cu efecte periculoase;

-alarmarea populatiei din zona de actiune a norului toxic, daca este cazul;

-realizarea protectiei prin izolare in locuinta cu etansarea usilor si a ferestrelor;

-evacuarea temporara a populatiei si a animalelor din zona de actiune a norului toxic pe toata durata acestuia, daca este cazul;

-scoaterea vatamatilor din zona accidentului, acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta si transportul lor la spital;

-interzicerea accesului in zona si indepartarea de zona a persoanelor neautorizate, paza zonei, indrumarea circulatiei;

-desfasurarea actiunilor de limitare a urmarilor accidentului;

-neutralizarea si curatirea zonei;

-ridicarea / indepartarea vehicolului avariat;

-controlul si supravegherea in zona;

-restabilirea circulatiei;

-informarea populatiei.

ATENTIE!

Pentru neutralizarea si impiedicarea raspandirii norului toxic, natura si concentratia substantei care se va utiliza se stabileste de catre speciasti.

Pe timpul executarii operatiilor de neutralizare se respecta toate normele de protectie a muncii, utilizand mijloacele de protectie individuala adecvate substantei toxice industriale, concentratiei acesteia si duratei de desfasurare a actiunilor.

Dupa terminarea operatiilor de neutralizare se asigura decontaminarea totala a personalului si a utilajelor cu care s-a actionat. La nevoie, se administreaza antidoturile si se aplica tratamentul stabilit de catre organele medicale de specialitate.

RECOMANDARI PENTRU SIGURANTA

PE TIMPUL ACTIUNILOR

Pentru a asigura eficienta actiunilor si siguranta (protectia) in zona de interventie este necesar a se respecta urmatoarele:

Nu va angajati in actiune in graba, alergand.

Accesul in zona se realizeaza numai lateral fata de directia vantului.

Tineti persoanele neautorizate si curiosii la distanta de zona de izolare si de zona de actiune a norului toxic.

Retineti ca, de regula, substantele angajate in accident sunt colorate si au miros patrunzator. Chiar daca nu au miros unele substante pot fi periculoase. Evitati zona de actiune a gazelor sau vaporilor.

In general, gazele si vaporii de substante periculoase pot fi si mai grele decat aerul. Ele se pot acumula in locurile joase, in subsoluri sau spatii inchise. Evitati aceste locuri.

Nu atingeti substanta raspandita la locul accidentului si nu mergeti prin aceasta zona.

Utilizati pentru desfasurarea actiunilor mijloacele de protectie individuala adecvate.

Nu actionati asupra rezervorului avariat si/sau pentru neutralizarea substantei periculoase decat atunci cand cunoasteti toate conditiile (restrictiile) si numai la recomandarile (indicatiile)specialistilor.

Nu desfasurati in zona de pericol alte activitati decat cele strict necesare.

In caz de pericol, parasiti zona de actiune cu calm, lateral fata de directia vantului.

Dupa terminarea actiunilor dezbracati echipamentul de protectie decontaminati-l si depozitati-l in locurile stabilite, sub supraveghere.

Nu fumati, nu consumati apa sau alimente in zona de actiune.

ATENTIE !

In cele mai multe cazuri, in zona de raspandire, masca contra gazelor si completul de protectie nu asigura protectia chiar daca se folosesc cartuse filtrante specifice!

Pentru desfasurarea actiunilor in zona de pericol utilizati numai aparate de respiratie cu functionare autonoma (aparate izolante) si costume izolante, verificate si in perfecta stare de functionare!