Studiu de Caz - Situatia managementului deseurilor in Bucuresti

Studiu de Caz - Situatia managementului deseurilor in Bucuresti

1 Studii efectuate asupra managementului deseurilor in Bucuresti – planuri de management al deseurilor

Studiul Agentiei de Cooperare Internationala Japonez

Cel mai vast studiu asupra managementului deseurilor din Bucuresti dateaza din 1995. Acest studiu, efectuat de agentia sus mentionata, nu mai prezinta nici o relevanta in momentul de fata, avand in vedere faptul ca proportiile cantitative si situatia structurii legala si cea socio-economica s-au schimbat in mod considerabil de la acea data.

Alte studii care s-au preocupat cu cuantificarea si compozitia deseurilor au fost elaborate in sectorul 1. In anul 2002 autoritatile din sectorul 1 s-au ocupat, impreuna cu o companie Americana, de un studiu de fezabilitate privitor la integrarea managementului deseurilor in acest sector.

De asemenea, in sectorul 3, in anul 2003 a fost elaborat un studiu de fezabilitate si un plan de management la nivel local. Mai mult decat aceasta, din 2002 pana in 2004, deseurile solide au fost cuantificate incepand cu anul 2003, urmand metoda REMECOM. Acesta metoda a fost initiata de Agentia Franceza de Protectie a Mediului si pusa in practica sub aripa programului EU LIFE 94.

Implementarea metodologiei REMECOM, finantata de catre Ministerul de Educatie si Cercetare, a fost inceputa in 4 orase din Romania (Timisoara, Brasov, Iasi si Bucuresti) in septembrie 2002. Acest program a fost incadrat in contextul programului MENER (Mediu, Energie, Resurse) de catre Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM Bucuresti) si de Universitatea Politehnica din Bucuresti.

Beneficiarul este societatea ROSAL, furnizorul de servicii in sectorul 3 si al Municipalitatii. Evaluand eficacitatea separarii sursei, proiectul ar trebui in ultima instanta sa elaboreze o strategie a managementului deseurilor care tinteste catre sistemele de colectare si reciclare separata.

Planuri locale si regionale ale managementului deseurilor

Din punct de vedere local si regional al managementului deseurilor, Inspectoratul de Protectie al Mediului Bucuresti (care a fost transformat in Agentia Locala de Protectie a Mediului) a realizat deja un plan de management al deseurilor la nivel municipal in 2002, 2 ani inainte de lansarea Planului National de Management al Deseurilor.

Acest document descrie in principal situatia din Bucuresti la momentul respective, si nu defineste obiectivele, care au un caracter general. Spre exemplu, aceasta ia in considerare faptul ca se vor aplica o serie de masuri impotriva aruncarii ilegale de deseuri.

Mai mult decat atat, planul de management al deseurilor nu include si planul de actiune necesar, spre deosebire de Planul National de Management al Deseurilor.

Atingerea obiectivelor se va axa pe colectarea pe categorii a gunoiului, tratarea cu compost a deseurilor biologice sicresterea masurilor de constientizare asupra acestora. Agentia Regionala de Protectie a Mediului din Bucuresti a€“ Ilfov pune la punct un Plan Regional al Managementului Deseurilor care va fi adus la cunostinta cetatenilor.

Agentia Regionala de Protectie a Mediului din Bucuresti a€“ Ilfov a inceput in iunie 2004 elaborarea unui plan de actiune local asupra mediului pentru Bucuresti. O analiza SWOT a fost deja realizata in acest sens.

Problemele curente privitoare la mediu au fost identificate si evaluate, astfel incat sa se poata defini prioritatea problemelor. Aceste sarcini au fost finalizate in mai 2005. Urmatorul pas a fost elaborarea propiu-zisa a planului, apoi implementarea si monitorizarea acestuia.

Planul care a rezultat, in care a fost cuprins si managementul deseurilor, serveste in momentul de fata ca baza pentru planul de actiune pentru Regiunea 8 (Bucuresti a€“ Ilfov). De mentionat faptul ca orasul Bucuresti este membru al Eurocities, o asociatie a oraselor europene pentru cooparare si promovarea dezvoltarii sustinute.

Populatia si cantitatea de deseuri – caracteristicile acestora

Generarea deseurilor in Bucuresti

Datele referitoare la deseuri se bazeaza pe informatiile obtinute din chestionarele statistice si pe indicatori de generare. Date mai credibile au fost obtinute in 2002 si 2003, dupa introducerea Listei Europene a Deseurilor. Numarul actual de locuitori este inmultit cu rata specifica de generare a deseurilor 0,9 kg/loc/zi.

Aceste valori sunt comparate cu inregistrari ale serviciilor de salubritate cum ar fi Rosal Grup SA, Rebu, Urban, Supercom SA si Masoti al caror numar de clienti este de 1.014.628, aceasta valoare include si clienti din sectorul comercial.

Datele primite din evidenta tinuta de aceste companii privind generarea anuala de deseuri menajere, din 2003, este semnificativ mai mica decat indicatorul de generare agreat cu Agentia Nationala de Protectia Mediului si utilizat in continuare la elaborarea prognozei de generare, si anume 0.9 kg/locuitor/zi .

20% din aceasta valoare se adauga deseurilor comerciale, industriale si institutionale asimilabile celor menajere. Pentru a ajunge la valori reale, comparabile cu cele din diferite tari europene similare, aceasta valoare reper va fi baza urmatoarelor estimari. In raportarea anuala, agentii de salubritate furnizeaza date separate pentru deseurile menajere colectate de la populatie si cele colectate de la agentii economici.

Valoarea pentru cantitatea anuala de deseuri colectate selectiv este stabilita cu Agentia Regionala de Protectia Mediului a Bucuresti si este comparata cu valorile propuse de Asociatia Romana a Producatorilor de Ambalaje.

Suma tipurilor de deseuri colectate separat atinge aproximativ 8% din cantitatea de deseuri menajere si comerciale similare cu cel menajer.

Valori comparabile din Europa Centrala arata o rata de peste 50% pentru colectarea selective a deseurilor. Acest fapt indica potentialul unei dezvoltari viitoare a colectarii selective si in Romania.

Cantitatea deseurilor colectate separat de catre persoane fizice neautorizate este total necunoscuta. Exista in jur de 250 de companii care se ocupa de colectarea separata. Presupunand ca aceste companii iau o parte din materialele colectate de la persoane fizice neautorizate, o mare proportie a deseurilor colectate poate sa nu fie inregistrata. Aceasta poate varia intre 20-30% din cantitatea inregistrata.

Cea mai mare fractiune din deseurile colectate separat o reprezinta hartia si cartonul cu 47%, urmata de sticla cu 16% si metale 14%.

Cea mai importanta deosebire in informatii, exista in cazul metalelor. Valorile inregistrate de diferite institutii variaza intre 197.000 si 350.000 t/an. Sunt probabil incluse aici si reziduurile de productie si parti din vehiculele scoase din uz. Din acest motiv, cantitatea estimata de metale, provenite din gospodarii trebuie sa fie mai mica cu 5% din aceste valori.

Pentru plastic nu sunt disponibile valori credibile, de aceea cantitatea colectata separat se estimeaza a fi de 2% din totalul materialului colectat separat.

Datele privind deseurile din gradini, parcuri si piete ca si cele stradale sunt apropiate de valorile considerate ca reper.

Productia specifica pentru Bucuresti este estimata la 442 kg/loc*an in 2003 si este cu aproape 15% mai mult decat media pentru Romania, calculata de Eurostat la 383 kg/loc*an pentru 200

Valoarea este relativ mare comparativ cu tari ca Polonia, Cehia, Slovacia si Statele Baltice, toate tari integrate in UE cu un fundal economic similar.

Planul de Implementare

In Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantitati de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2007 si incepand cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2008.

Cantitate de deseuri din echipamente electrice si electronice generata anual care poate fi colectata

Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an. Costul de dezasamblare variaza intre 175 si 350 euro/t, in functie de categoria de deseuri din echipamente electrice si electronice care se dezasambleaza si a conditiilor impuse pe piata materiilor prime secundare.

Numarul de echipamente in Regiunea 8

Durata de functionare a echipamentelor

Greutate totala a echipamentelor autohtone si importate in Romania

Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deseuri din echipamente electrice si electronice generata anual.

Colectarea si transportul deseurilor

Colectarea deseurilor in Bucuresti

De la jumatatea anului 2000, in jur de 210 companii au fot inregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate si in amestec a deseurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte concentrandu- se pe colectarea in amestec din gospodarii si sectorul comercial, precum si pe colectarea selectiva a hartiei si cartonului, a plasticului (in principal PET), sticlei si textilelor.

Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial si industrial.

Romania este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al a€œDuales System Deutschland” DSD care organizeaza colectarea, tratarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor din gospodarii. In Germania, sunt colectate aproximativ 63 kg/loc/an. Ca sector informal, colectarea selectiva de catre persoane fizice neautorizate nu are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectiva din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi inregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea si tipul deseurilor inregistrare anual de companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere si cantainere), prezentat in urmatorul tabel, prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de aproximativ 50.000 mA³/week (634.000 t/an deseuri din gospodarii cu o greutate specifica de 0, 25 kg/l).

Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de conditiile specifice de colectare ale orasului Bucuresti.

Majoritatea locuitorilor traiesc in blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta in tobogane de gunoi prin care deseurile cad de la fiecare etaj intr-o incapere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului.

Deseurile sunt colectate in containere mari sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golita de automat sau manual intr-un descarcator sau un vehicul de compactare.

Blocurile de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deseuri din gospodarii estimata la aproximativ 63203 t/an ( ~50.000 mA³/sapt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acopera cererea pentru colectarea deseurilor din gospodarii, ca si pentru 20% din cantitatea presupusa a deseurilor comerciale similare celor menajere.

Aceasta inseamna ca exista suficiente pubele si containere ca si capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.

Numarul si tipul containerelor de colectare (2007)

Facilitati de colectare si transport (2007)

Sursa: Agenti de salubritate

Colectare separata si sortare

Exista o statie pilot de sortare manuala a SC URBAN SA in Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 15, sector 6, Bucuresti care are o capacitate de 1000 t/luna. Deseurile sunt pre-sortate si vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare si de la locuitori (proiect pilot pentru colectarea selectiva).

La depozitul Iridex sunt colectate si presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este foarte scazuta.  

Informatii despre facilitatile de reciclare nu sunt disponibile, in jur de 10% din totalul deseurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice neautorizate.

Sunt inregistrate 210 de companii pentru colectare si colectare separata a deseurilor. Aproximativ 150 dintre acestea intreprind activitati de colectare a deseurilor din ambalaje.

Presupunand ca in medie fiecare firma are in jur de 10 oameni, ca si angajati sau ca persoane fizice neautorizate, care colecteaza pentru ei ambalaje si ca pe zi o persoana colecteaza 50 kg ambalaje, ceea ce nu inseamna asa mult, se ajunge la o rata de colectare anuala de aproximativ 22.500 t.

In plus, ambalajele transportate pe distante mari - de la producatori la supermarketuri si angrosisti- vor fi colectate separat. Acesta cantitate se ridica la 15.000 t/an.

In unele cazuri, in cantitatile de deseuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de productie. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000 t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodarii.

Fara un control strict al inregistrarilor privind colectarile firmelor, nu exista o baza de date valida.

Alte activitati de tratare a deseurilor in Bucuresti:

T    PET     266 t /an maruntirea si/sau compactarea si transportul catre producatori;

T    Hartie si carton   59.616 t/an presarea si transportul la manufactori;

T    Baterii     5.583 t/an Separarea acidului, plumbului si PVC-ului;

T    Cauciucuri   388 t/an;

T    Uleiuri uzate   355 t/an;

Companiile actioneaza ca angrositi. Primesc materiale din toate partile regiunii, le compacteaza si le transporta catre producatori.

Companii similare sunt partial localizate in judetul Ilfov, cum ar fi:

SC Amplitecna Romania SRL : 5600 t/an de hartie si carton (colectare si transport);

SC Renap SRL : 9000 t/ an de hartie si carton (colectare si transport);

SC Rom Recycling : 7000 t/ an de hartie si carton (colectare si transport);

SC Remat : 2200 t/ an de hartie si carton (colectare si transport).

Cantitati colectate la nivelul Regiunii 8 Bucuresti - Ilfov in anii 2005 – 2006

Exista sau vor fi organizate puncte de colectare in 6 sectoare. Datorita numarului populatiei din judet platforma betonata variaza intre 200 si 2 000 mA².

Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsa intre 240 l, 1, 1 mA³ si 4 mA³, 3 alte puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat.

In final toate sectoarele sunt pregatite sa colecteze separate DEEE ceea ce inseamna atingerea cerintelor tintelor, in ceea ce priveste colectarea.

Prima experienta cu punctele de colectare organizate demonstreaza ca va dura pana publicul va constientiza existenta acestora si va aduce aparatele la aceste locatii. In paralel, in unele cazuri, magazinele de aparatura electrica si electronica ofera servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea coopereaza cu organizatii private mai mari care colecteaza aceste aparaturi si apoi le trateaza si vand diferite componente producatorilor.

Pentru a atinge tinta pana la 31.12.2006 trebuie instalata o capacitate de dezmembrare de cel putin 6-9.000 t/an. Aceasta capacitate ar trebui sa se bazeze pe cifre reale in ceea ce priveste articolele colectate, capacitate ce va fi atinsa la cel putin 1-2 ani dupa inceperea serviciului de colectare.

Principalele optiuni de colectare a deseurilor periculoase produse in gospodarii

Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie, incorporate intr-o mixtura de ciment. Acestea vor fi eliminate sub forma de blocuri de ciment.

4. Tratarea intermediara a deseurilor – reciclarea, recuperarea

Se estimeaza ca aproximativ 40%din deseurile municipale sunt compuse din materiale reciclabile, dintre care 20% deseuri necontaminate, cu sanse mari de-a putea fi recuperate.

In Romania companiile care se ocupa cu reciclare sunt autorizate de Comisia Nationala de Materiale Reciclabile, care se afla in subordinea Ministerului de Mediu si Managementul Apelor, prin Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti-Ilfov sa recupereze anumite deseuri din albiile raurilor.

STICLA-exista un producator de sticle si borcane in Bucuresti a STIROM S.A., care este dispus sa introduca containere suplimentare pentru deseurile din sticla in procesul de productie, acestia fiind interesati direct de beneficiile financiare cat si de cele ecologice.

Cu toate acestea, desi nu exista in cadrul fabricii separarea pe criterii de culoare, intrucat societatea are productie majoritara de sticla alba, coantitatea de sticla mixta care poate fi procesata nu e foare mare.

Cantitatea totala care poate fi procesata este de 30 kilotone/an. Societatile care sunt autorizate sa recupereze deseurile din sticla sunt:

T    Romrecylcing SRL

T    Urban SA

T    Remat Bucuresti Sud SA

Contrar altor state europene, recuperarea de deseuri din sticla pentru alte operatiuni din din aceasta sfera (materiale de constructii, filtre de nisip, etc.) nu e o practica uzuala in Romania; in anumite cazuri poate fi atribuita lipsei unui cadru legal care impune aplicarea practicilor de acest gen, cum e cazul in alte tari.

In ultimii ani pretul mediu al deseurilor de sticla de pe piata europeana a scazut drastic cu mai mult de 50%, fiind la ora actala in jurul pretului de 4 euro/tona. Pretul pe care STIROM il plateste diferitilor sai furnizori este mai mare decat media europena, acesta situandu-se la 13,90 euro/tona.

HARTIE SI CARTON-exista 14 fabrici care proceseaza hartie si carton in Romania. Capacitatea de reciclare este evaluate la 170 kilotone prin Planul de Implementare pentru Directiva Europeana de Managemnt al Depozitarii Deseurilor, spre deosebire de cea a celor 14 fabrici care conform Planului National de Managemnt al Deseurilor (elaborate in acelasi an in 2004) au o capacitate de 348 kilotone.

Doua dintre fabrici sunt situate in vecinatatea Bucurestiului: cea din Prahova si Calarasi care au impreuna o capacitate de reciclare de 15 kilotone. Cantitatea de hartie si carton pe an a fost de 850 kilotone pe tara si 120 dekilotone in Bucuresti.

Piata internationala a pretului la carton si hartie este strns legat de fluctuatiile si cantitatile colectae, pretul fiind de aproximativ 10 a‚¬/tona (la ora actuala in Romania pretul este de 11 a‚¬/tona.

PLASTIC-PET-uri-In prezent gradul capacitatii de reciclare pentru plastic si PET-uri este neclara; aceasta intrucat la nivel national managementul deseurilor nu mentioneaza nimic de capacitatea de reciclare sau macar sa listeze companiile autorizate sa recupereze si recicleze deseurile plastice.

Pre-tratarea deseurilor municipal

La momentul actual exista, la un nivel minimal, colectarea selectiva si pre-tratarea deseurilor din Bucuresti, exceptand un system de depozitare, la nivel national, a sticlelor de bere.

Conform rapoartelor autoritatilor din sectoare si cele de la nivelul Municipiului, deseurile colectate separat (pe categorii de gunoi) sunt aproape integral asimilate din cadrul unitatilor economice. Mai mult decat atat, nu s-a pus la punct un sistem de colectare a deseurilor biodegradabile pentru Bucuresti, precum nici a gunoiului menajer sau al celui din locurile publice.

In ceea ce priveste deseurile domestice din gospodarii si deseurile assimilate de la agentii economici, s-au pus la punct cateva programe la scala mai mica in cateva din sectoarele Bucurestiului. Aceste programe si proiecte vor fi discutate pe larg intr-un alt capitol.

Pe vremea comunista exista o companie denumita REMAT cu multe filiale atat la nivelul Bucuretiului cat si in tara, care se ocupa cu colectarea si reciclarea deseurilor, in special metale din industrie.

La inceputul anilor ‘90, compania a fost privatizata si impartita in entitati independente mai mici, insa toate au ramas sub denumirea REMAT. Untitatile REMAT opereaza in domeniul colectarii si transportului depozitelor menajere, procesarea metalului (sortare, taiere si inmanunchiere), plasticului si hartiei, ocupandu-se si cu servicii de demolare.

In Bucuresti, sortarea PET-urilor si a sticlei se face direct de catre cetateni, care le depun la punctele de colectare de pe intreg teritoriul capitalei, care la randul lor le vand societatii REMAT, cunoscuta ca S.A. REMAT SUD. Mai departe PET-urile sunt vandute unei fabrici care prelucreaza plasticul.

Bucurestiul abia daca numara cateva unitati de pre-tratare sau de separarea deseurilor la o scala industriala.

Spre exemplu, URBAN detine o fabrica de sortare manuala, dar la o scala mica, in sectorul 6, care se ocupa cu sticlele PET, sticle si cartoane din deseuri. REBU detine si ea in prezent o instalatie de tocare a PET-urilor.

Proiecte pilot de reciclare in desfasurare sau terminate pentru Regiunea 8

5Depozitarea finala a deseurilor – numar, volum, structura

Scurta descriere a situatiei curente a celor 3 depozite ecologice

Toate cele 3 depozite sunt in procesul unei reabilitari si imbunatatiri pas cu pas. Partile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerintelor Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an ce va functiona in vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta statie fiind deja alocata o suprafata de 3 ha si cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantitatii ce urmeaza a se depozita. Trebuie imbunatatita tehnologia instalatiilor de operare a depozitului pentru a obtine o rata de compactare suficienta.

Chiajna Rudeni / Iridex SRL

Documentul de autorizare declara depozitul a fi in conformitate cu directiva europeana privind depozitele de deseuri. Asta inseamna ca un sistem mineral de etansare este folosit in combinatie cu o membrana geotextila si cu o folie de plastic ca bariera finala impotriva patrunderii apei subterane.

Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare si tratare a apei si a gazului si cu un sistem de control al apelor subterane, prin puturi adanci in amonte si in avalul directiei de curgere a apelor subterane.   

Taxele percepute sunt intre 5-7 euro/ tona, ceea ce este putin pentru un depozit ecologic. Investitia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 a€“ 5a‚¬/t. Trebuie tinut cont si de investitia pentru zona de intrare, incluzand puntea de cantarire, sistemul de tratare si colectare a apei si a gazului precum si costurile de operare.

Capacitatea depozitului este suficienta pentru urmatorii 12-15 ani daca sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t. Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare si pregatire. Depozitul este operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregatit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descarcate langa rampa de acces si va rezulta un strat de deseuri gros de cativa metri. Acest lucru va cauza o rata de compactare scazuta. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decat de la 1 la

Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinti in timpul verii sau sa ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de constructie si demolari.

Depozitul are un numar suficient de compactoare si buldozere. 1 turn de colectare de gaz este localizat in partea stanga a zonei de descarcare. Apa uzata este colectata intr-un bazin care este conectat la o statie pilot de osmoza inversa.

Apele meteorice se scurg de pe suprafata depozitului intr-un canal colector ce inconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinata cu levigat ca rezultat al unei neprotejari a depozitului , in special pe versanti. In partea noua a depozitului, suprafata are o panta mica, pentru colectarea apei.

Pe langa depozit este organizata activitatea de compactare si separare a PET-urilor. Este localizata langa depozit o statie de incinerare a deseurilor periculoase, de tip Muffle.

In momentul de fata capacitatea de incinerare a deseurilor periculoase existenta este de 6000 t/an, inclusiv deseurilor periculoase din deseurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescuta pana la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara, dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un dispozitiv de analiza a compozitiei gazelor de ardere care este important atat pentru controlul procesului de incinerare in sine precum si controlul indicatorilor de mediu.

Glina / Encorec SA

Zona depozitului este o vale naturala, cu un strat natural de argila.

Vechiul depozit de 120 ha se inchide pe masura deschiderii celulelor noi (exista un permis de constructie pentru 16 ha, cu o instalare in etape de celule a cate 1 ha).

Ca parte a inchiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o adancime de 15 m au fost instalate. Incepand cu 2007, gazul colectat va fi incinerat. Depozitul are un drum de acces si in zona de intrare este instalata o punte de cantarire, care trebuie sa verifice greutatea vehiculelor care intra si care ies. Sunt depozitate in jur de 30.000 t/luna.

Zona de descarcare a vehiculelor de colectare este situata la aproximativ 50 m de drumul de acces. Deseurile sunt mutate spre o panta si lasate sa cada aproximativ 20 m. Rata de compactare a unui strat de 20 m este scazuta. Este disponibil un numar suficient de compactoare si buldozere.

In octombrie 2006 a fost introdusa o de tratare a levigatului, constand intr-un tratament pre-biologic intr-un helesteu , cu de osmoza .

O suprafata de 3 ha este pregatita pentru instalarea unei statii de sortare cu o capacitate de 60.000 t/an, constand in unitati de maruntire, un ciur (lungime: 10m si diametru: 3m) si curea transportoare pentru o sortare manuala in spatii inchise. Fractii mici, <60 mm vor fi depozitate si din fluxul a 4 fractii: plastic, hartie, sticla si materiale feroase vor fi sortate.

In viitor, vehiculele vor fi descarcate pe o suprafata pregatita. Cantitatea totala de deseuri ce va merge spre depozitare va fi maruntita si transferata printr-o curea transportoare catre un punct de descarcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 euro/t.

Vidra / Ecosud SRL

Operarea depozitului a inceput in 2001. depozitul de la Vidra are o suprafata totala de 24 ha, din care 4,2 sunt inchise. 2 celule cu 4,2 ha sunt in folosinta si inca o celula de 4,2 ha este in constructie.

Noua suprafata este profilata la baza pentru instalarea unui sistem de drenaj si are un mal inconjurator. Protectia apei subterane consta intr-un strat de argila compactata, o membrana de plastic si una geotextila.

Se intentioneaza a fi instalate in zona noua puturi pentru colectarea gazului. Calitatea apei subterane este controlata de 2 puturi in amonte si in aval. Constructia indeplineste cerintele Directivei UE privind depozitele de deseuri. Inaltimea totala a depozitului este planificata a fi de 40 m, ceea ce este unic in tehnologia depozitelor de deseuri.

Capacitatea ramasa va fi suficienta pentru inca 20 de ani, daca se vor depozita anual 300-400.000 t.

Vehiculele care sosesc sunt descarcate la o rampa. De acolo, este organizat un transport intern catre depozit cu propriile vehicule. Aria de descarcare va fi suplimentata cu o statie de sortare manuala mai tarziu. Depozitul a investit in 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.

Depozitul este echipat cu un numar suficient de compactoare, buldozere, excavatoare, incarcatoare si vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat si este conectata o punte de cantarire pentru un sistem de inregistrare si facturare, care inregistreaza informatii despre greutatea de pe puntea de greutate, despre client, numele soferului si numarul de inmatriculare a masinii printr-un card magnetic ce este introdus intr-o cutie de control de catre sofer. Sunt produse astfel date privind inregistrarile zilnice de deseuri.

Depozitul are o taxa de aproximativ 7 euro/t.

Deseuri depozitate in Chiajna Rudeni, Vidra si Glina

Depozite ce urmeaza a fi inchise

6 Deseuri cu risc

Tipuri de deseuri periculoase

In prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere si deseuri asimilabile deseurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deseuri pot ingreuna procesul de descompunere in depozitele de deseuri, precum si tratarea levigatului si, in final, pot polua panza freatica.

In Regiunea 8, in anul 2003, se estimeaza ca gospodariile si firmele mici vor genera aproximativ 6 000 t/a de deseuri periculoase. Indicatorii de generare au fost preluati din statisticile germane si cele irlandeze care prevad un indice de 3 kg/Ioc./an aplicat la populatia regiunii. In cadrul gospodariilor sau al firmelor mici se foloseste un numar destul de mare de materiale periculoase, care sunt, in final, eliminate impreuna cu deseurile municipale. Cele mai intalnite materiale sunt prezentate mai jos:

Deseuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deseuri

Se poate presupune ca aceste materiale periculoase se regasesc in fiecare Regiune.Activitatea de renovare a apartamentelor si caselor necesita multe din aceste chimicale.

Trebuie initiate doua activitati, in paralel, pentru a reduce eliminarea deseurilor periculoase:

Colectarea separata prin sistemul de colectare separata a deseurilor periculoase din gospodarii, si

Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislatiei, de exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau inlocuirea, in lacuri si vopsele, a solventilor clorurati cu chimicale nepericuloase.

Preconditia pentru fiecare sistem este existenta instalatiilor pentru tratarea si eliminarea deseurilor periculoase sau deseurile vor fi transportate pentru a fi tratate in alte instalatii sigure. Ar trebui minimizata depozitarea temporara a deseurilor periculoase colectate de la gospodarii, aceasta servind doar ca o pregatire pentru transportul deseurilor.

Deseuri biodegradabile

Prognoza privind reducerea cantitatii de deseuri eliminate

Tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce vor fi eliminate se bazeaza pe anul 1995 si este de 497.381 t / an sau in jurul a 500.000 t/an. Urmandu-se tintele, in 2010 va trebui atinsa o reducere a cantitatii generate de deseuri biodegradabile cu 25% si in 2013 cu 50%.

In cifre absolute, reducerea trebuie sa fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 si de 266.797 t/an pentru 201 Asta inseamna colectarea separata a acestei cantitati sau o capacitate maxima de compostare si/ sau tratarea mecanico-biologica a cantitatii duble de deseuri mixte.

CONCLUZII

Avand in vedere cele mentionate in aceasta lucrare, putem trage o concluzie generala si anume ca Bucurestiul dar si restul oraselor din tara mai au mult de munca in ceea ce priveste o informare, invatare a locuitorilor despre importanta strangerii deseurilor, pentru a putea avea o viata mai frumoasa, o capitala europeana sau orase europeana.

Un rol important il detine Directiva nr.94/62/EC asupra ambalarii deseurilor in prevenirea impactului aceastora asupara mediului, furnizand un nivel inalt al protectiei acestuia.

Pentru Bucuresti, oras de mare aglomerare urbana, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul Natinal de Gestionare a Deseurilor, au dat o noua directive politicii deseurilor, determinand principiile si politicile strategice ale acesteia.

Rolul important al Ministerului si al Gospodaririi Apelor-autoritatea publica cu competent in protectia mediului inconjurator, se reflecta din activitatea sustinuta a celor 8 Agentii Regionale de Protectie a Mediului, si a celor 42 Agentii Locale de Protectie a Mediului ce corespund celor 42 de judete ale Romaniei, inclusiv Bucurestiul.

Consiliiile locale sunt si ele implicate in implementarea legislatiei deseurilor, in politicile managementului deseurilor, fiind responsabile pentru implementarea unor sisteme moderne de colectare, transport si procesare a deseurilor, depozitarea lor si coordonarea serviciilor sanitare ce se ocupa de aceste activitati.

Acuratetea legilor stabileste sau incalca, dupa caz, politicile si performantele care tin de mediu. Legislatia confera cadrul necesar pentru atingerea unor obiective nascute din necesitati legate de mediu, implicatii socio-economice cat si alte aspecte. In general constientizarea de catre populatie asupra mediului inconjurator ramane alarmant de scazuta in majoritatea partilor lumii.

Acest fenomen se manifesta chiar si in zonele unde populatia este foarte bine informata despre amploarea problemelor actuale de mediu. Fara o legislatie si previziuni incorporate in planurile de implementare, managementul deseurilor din Bucuresti sau chiar din orice parte a lumii nu ar mai avea nici o coeziune sau vreun sens, sau in cel mai bun caz politicile de mediu privitoare la deseuri care nu detin un cadru legal ar prezenta o putere limitata.

Directiva 99/31/EC privitoare la depozitarea deseurilor pe terenurile virane si Directiva 2000/76/EC despre incinerare, tintesc prevenirea sau reducerea pe cat putinta a efectelor negative asupra mediului inconjurator in urma depozitarii acestora pe terenurile respective, rezultate din incinerarea deseurilor.

Acest lucru este posibil prin introducerea unor cerinte tehnice stricte asupra deseurilor cat si a incinerari lor. Statele Membre trebuie sa asigure ca terenurile unde se depoziteaza deseurile existente pot functiona in continuare, insa numai daca indeplinesc masurile Directivei cat de curand posibil.

Consiliile locale ar trebui sa convinga cetatenii pentru a avea un oras mai curat mai sanatos, prin anumite programe care sa-i convinga:

v    sa-si formeze o mentalitate general pozitiva si activa de protejare a resurselor existente, prin reciclarea maculaturii;

v    sa constientizeze problemele de mediu si sanatate generate de actualul mod de abordare a deseurilor,precum si rolul pe care il are fiecare la crearea acestei probleme;

v    sa aplice solutii simple, la indemana tuturor, pentru a diminua problema deseurilor;

v    sa recicleze si sa incorporeze materialele intr-un ciclu ecologic;

v    sa realizeze portofolii pe tema data (eseuri, desene, informatii stiintifice, poezii, citate, ghicitori, proverbe, zicatori, jurnalul deseurilor, imagini, compuneri);

v    sa selecteze si sa prelucreze informatii despre mediu;

v    sa scrie mesaje ecologice reprezentand pledoarii pentru ocrotirea naturii ( in special prin reciclarea materialelor );

v    sa discute cu trecatorii voluntari, solicitandu-le gandurile despre mediu;

v    sa confectioneze articole decorative si de imbracaminte din materiale refolosibile.

Bibliografie

Conf. Univ .dr (coord) Adriana Grigorescu – Note de curs - ,, Managementul Investitiei Publice ” Scoala nationala de Studii Politice si Administrative

Conf. Univ .dr (coord) Adriana Grigorescu – Note de curs – ,, Managementul Proiectelor ” , Scoala nationala de Studii Politice si Administrative

Prof univ.dr.Ani Matei -,, Analiza economica a deciziilor publice ,, Scoala nationala de Studii Politice si Administrative

Prof univ.dr.Ani Matei -,, Analiza comparativa in sectorul public ,, Scoala nationala de Studii Politice si Administrative

Constantintin Opran - ,, Managementul Proiectelor ” –Editura economica 1995

Prof. Univ .dr Lucica Matei –Note de curs– ,,Managementul Serviciilor publice ” , Scoala nationala de Studii Politice si Administrative

Directiva Cadru 75/442/EEC privitoare la deseuri, revizuita

Directiva 94/62/EC asupra Ambalarii si Ambalarii Deseurilor (imbunatatita de Directiva 2004/12/EC)

Directiva 99/31/EC privitoare la depozitarea deseurilor pe terenurile virane si Directiva 2000/76/EC despre incinerare

HG nr. 349/2005 privind depozitatea deseurilor

Ordonanta de Guvern nr. 164/2002 - privitoare la depozitarea deseurilor

Ordonanta deGuvern nr. 349/2002 (amendata si completata prin O.G. 899/2004) asupra Ambalarii si Ambalarii Deseurilor

Regimului Deseurilor (Legea nr. 426/2001), revizuita de Ordonanta de Guvern nr. 128/2002 - despre incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Hotararea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor– plan national de etapa

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1147/10.12.2002 (M.Of. nr. 150/07.III.2003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

Ordinul MAPM nr. 1215/10.01.2003 (M.Of. nr. 150/07.02003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

Legea nr. 137/29.12.1995 (republicata M.Of. nr. 70/17.02.2000) privind protectia mediului (modificata si completata prin Legea nr. 294/27.06.2003 - M.Of. nr. 505/14.07.2003 - pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 91/20.06.2002 - M.Of. nr. 465/28.06.2002

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 279/004.2002 (M.Of. nr. 459/27.VI.2002) privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase

Hotararea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr.160/06.02002) privind incinerarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/30.09.2002 (M.Of. nr. 848/25.11.2002) privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

www.salubritate.ro

Anexe

Figura 1 Structura Bucuresti - Ilfov, Regiunea 8

Tabelul 1    Structura administrativa a orasului Bucuresti

Tabelul 2 Organizatii administrative teritoriale de la 1 iulie 2003

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei- 2003- statistici teritoriale

Tabelul 3 Populatia Regiunii Bucuresti – Ilfov, 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Tabel 4   Evolutia populatiei

ANEXA LA CONTRACTUL NR. 21604/04.02005, pentru prestare servicii de salubrizare

ADRESA DE FACTURARE ESTE: ALEEA CAUZASI NR. 59, SECTOR 3