Calculatorul personal (pc)

CALCULATORUL PERSONAL (PC)

CE ESTE UN PC

PC-ul este alcatuit din doua categorii de elemente: componente hardware si software. Printre componentele hardware se pot remarca: carcasa PC-ului, monitorul, imprimanta, mouse-ul, modem-ul, placile electronice atasate computerului si chiar cablurile de legatura. Printre componentele software se remarca sistemul de operare si alte programe utilitare. In acest capitol ne propunem tratarea componentelor hardware ale calculatorului.

Carcasa PC-ului contine principale componente electronice ale computer-ului; memoria RAM, procesorul (CPU), placa de baza, placile video, sloturile de rezerva si de extensie, hard-discul, sursa de alimentare.

Monitorul afiseaza imagini, de obicei color, pe un ecran cu diagonala de minimum 15' (inches).

Tastatura serveste la introducerea datelor, la controlul programelor, prin deplasarea cursorului pe ecran.

Mouse-ul este folosit pentru controlul programelor, prin deplasarea pe ecran a cursorului.

Imprimanta imprima fisierele pe hartie. Exista imprimante alb-negru si color.

Prin modem computerul se conecteaza la reteaua telefonica, dispunand de toate facilitatile oferite de telecomunicatii.

Procesul de prelucrare a datelor este orientat pe trei directii: intrarea, prelucrarea propriu-zisa si iesirea.

Intrarile reprezinta introducerea informatiilor in computer si permit controlul asupra instructiunilor care au fost transmise computerului in acest sens.

Dispozitivele de intrare cele mai cunoscute sunt tastatura, mouse-ul si scanner-ul.

Tastatura este esentiala pentru introducerea textului si a cifrelor, ea cuprinde taste alfabetice si numerice, taste de control (pentru operatii specifice), dar si taste cu sageti pentru deplasarea cursorului pe ecran.

Mouse-ul este utilizat pentru navigarea facila pe ecran.

Prelucrarea propriu-zisa, executata de procesor si programe, urmeaza lantul instructiunilor transmis computer-ului prin program.

Iesirile permit vizualizarea si/sau editarea rezultatelor.

Placile de sunet transforma sunetul in informatie digitala. Placile de sunet pot prelua sunete reale, dar si informatii M I D I (Musical Instrument Digital Interface) folosite de sintetizatoare.

In cazul imaginilor locul placilor de sunet este luat de scannere. Acestea folosesc senzori pentru citirea culorilor si luminozitatii unei imagini tiparite. Rezultatul este o versiune digitala a imaginii, care este apoi transmisa calculatorului.

Exista placi de intrare video si TV, astfel incat se pot urmari sau inregistra programe TV sau casete video pe computerul personal.

Pe langa dispozitivele de intrare generale (tastatura si mouse-ul) exista unele destinate aplicatiilor speciale ca joystick destinat jocurilor sau simulatoarelor de zbor.

O posibila definitie a unui PC = un sistem de calcul bazat pe un microprocesor destinat utilizatorului "casnic" sau activiatilor de birou.

Exista posibilitatea de a comunica cu un anumit calculator si de catre alte calculatoare, daca PC-ul este legat intr-o retea. Un calculator o data conectat in retea, poate prelua informatii de la celelalte calculatoare din retea, informatii care se pot prelucra pe propriul calculator. Conectarea la retea se face printr-un modem sau prin placi de retea si reteaua telefonica nationala si internationala.

PRINCIPALELE COMPONENTE ALE PC-ului

1.2.1. Procesorul

Procesorul este "creierul" computer-ului. Acesta stabileste viteza cu care calculatorul poate procesa informatiile. Primul procesor (model 8086) a fost introdus pe piata in 1978, iar mai tarziu s-au introdus procesoarele 80286, 80386, 80486, cele mai recente numindu-se Pentium. Fiecare generatie de procesoare este mai performanta decat cea precedenta.

Computerele sunt construite pornind de la o placa cu circuite integrate, denumita placa de baza.

Aceasta contine procesorul central, celelalte componente electronice ale calculatorului si sloturile de extensie destinate placilor suplimentare.

Firmele producatoare de calculatoare utilizeaza o singura placa de baza pentru o intreaga familie de procesoare, de la cele mai lente pana la cele mai rapide. Aceasta inseamna ca performantele calculatoarelor pot fi imbunatatite, prin schimbarea procesorului.

INTREBARE - RASPUNS

TEST GRILA

Viteza unitatii centrale de prelucrare (CPU) se masoara in : 1. MHz (megahertz) 2. BpS (Bus per second) 3. MB (Mega bytes)

1.2.2. Memoria (in contextul stocarii)

Memoria interna

PC-ul foloseste memoria sa interna pentru a stoca programe si fisiere in lucru. Aceasta zona de depozitare se numeste Random Access Memory (R A M) si se compune din chip-urile de memorie ale PC-ului. Daca nu exista suficienta memorie RAM, programele vor rula mai lent. Multe computere contin numai 16 Mb de RAM, ceea ce nu este suficient pentru rularea optima a aplicatiilor sub Windows. Cel mai simplu mod de a imbunatati performantele unui computer este adaugarea de memorie.

Ne putem intreba ce legatura are memoria cu viteza ?

Atunci cand se ruleaza un program, calculatorul transfera o mare parte din informatia de pe hard-disc in memoria cu acces aleatoriu (RAM), astfel aceasta devine disponibil imediat. Daca nu exista spatiu suficient, vor fi stocate numai fragmente de program sau din fisierele de care este nevoie imediat. Calculatorul va trebui sa apeleze din nou la hard-disc atunci cand este nevoie de restul programului. Daca memoria interna va creste de la 16 Mb la 64 Mb, efectul va fi similar cu dublarea vitezei calculatorului. O configuratie obisnuita a memoriei interne, la nivelul anului 2003 este 128 -256 Mb.

Din punct de vedere al vitezei de lucru factorii determinanti sunt :

tipul si frecventa microprocesorului;

cantitatea si tipul memoriei RAM;

tipul si viteza harddiscului;

performantele si tipu placii de baza.

INTREBARE - RASPUNS

Cati biti de memorie are un calculator cu o memorie de 64 KB ? 64 x 1024=65536 biti pt ca 1kb=1024 biti

TEST GRILA

Care dintre urmatoarele afirmatii despre memoria principala este adevarata ? o celula de memorie are dimensiunea uzuala de 1 octet fiecare celula de memorie are o adresa unica de regula, o celula de memorie cu o adresa mai mica se acceseaza mai repede decat o celula cu o adresa mare

Discheta

Cel mai obisnuit mod de a pastra fisierele in siguranta este de a le salva pe discheta. Tot cu ajutorul dischetei fisierele pot fi transferate altor PC-uri. Discheta are o capacitate limitata de stocare, egala cu 1 Mb. Dischetele sunt foarte utile pentru stocarea unor documente sau fisiere importante de marime mica si medie (zeci sau sute de Kb). Programele mari (kit-urile de instalare) trebuie stocate pe mai multe dischete.

In configuratiei PC-ului se afla si unitatea de disc flexibil (discheta), iar suportul magnetic propriu-zis (discheta) se introduce in aceasta unitate pentru citire sau scriere.

Dupa aceasta operatie, ea se scoate, pastrandu-se independent de unitatea de disc flexibil a PC-ului.

TEST GRILA

	Care dintre urmatoarele afirmatii despre memoria secundara este falsa ? este mai rapida decat memoria principala in multe situatii, este mai scumpa decat memoria principala de regula are componente mecanice in miscare

Hard-discul

Hard-discul se afla fixat in carcasa PC-ului. El se poate scoate numai in scopul depanarii sau inlocuirii. Este folosit pentru stocarea permanenta de programe si informatii, cel putin pentru o perioada de timp dorita de utilizatorul PC-ului. Altfel spus, de cate ori un program sau anumite informatii nu mai sunt de interes pentru utilizator, ele pot fi sterse de pe hard-disc.

Toate programele care au fost instalate pe PC sunt stocate pe hard-disc, fiind oricand la dispozitia beneficiarului. Pentru instalarea de programe noi, acestea trebuie transferate mai intai de pe dischete, CD-uri sau direct de pe alt calculator, legat in retea cu calculatorul propriu, pe hard-discul personal.

Pentru ca adaptarea hard-discului la PC sa se faca in cele mai bune conditii, este necesara folosirea unui controller. Prin standard-ul IDE (Integrated Drive Electronics) s-au transferat toate circuitele electronice de comanda pe hard-disc, controller-ului ramanandu-i doar sarcina de a transmite hard-discului semnale despre ce trebuie sa gaseasca si unde anume. Standardul IDE se poate folosi doar pentru o unitate de disc-hard sau pentru mai multe hard-discuri cu suma capacitatilor mai mica de 528 Mb.

Pentru mai multe unitati de disc-hard, exista standardul E I D E (Enhanced Integrated Drive Electronics). Un controller EIDE poate coordona functionarea a pana la patru unitati IDE sau EIDE.

S C S I (Small Computer Systems Interface) este un alt standard de control al hard-discurilor sau al altor dispozitive din configuratia PC-ului. Unei interfete de tip SCSI i se poate atasa o unitate SCSI (hard-disc, unitate de disc flexibil, unitate de banda magnetica), iar controller-ul SCSI poate gestiona pana la 16 de astfel de unitati.

INTREBARE - RASPUNS

Care este avantajul de care beneficiaza un disc fix datorita faptului ca viteza sa de rotatie este  mai mare decat cea a unei dischete ? Transferul datelor se face intr-un timp mai scurt. Unitatea optica are o viteza de transfer mult mai mare decat unitatea de discheta.

TEST GRILA

	Care dintre urmatoarele afirmatii despre memoria externa este adevarata : 1 poate fi doar citita 2. de regula are componente electromecanice in miscare informatia dispare la scoaterea de sub tensiune

Unitatea CD-ROM

CD-ul este cea mai noua modalitate de stocare a programelor. CD-ROM este un sistem exclusiv pentru citire (Compact Disk - Read Obly Memory). Exista si inscriptoare de CD-uri (CD-Writer). Suportul magnetic de tip CD este si el de doua categorii, una pentru o singura inscriere pe el, iar alta pentru inscrieri multiple (reinscriptibil), similar unei dischete.

Marele avantaj al CD-ului este ca poate stoca date/programe pana la volumul de 650 Mb. CD-urile au marimea standard (diametrul) de 5 inci sau de 3 inci.

1.2.3. Monitorul

Monitorul dispune de un ecran similar televizorului, care preia informatiile din alte unitati ale computer-ului si le afiseaza. Instructiunile referitoare la ce trebuie afisat pe ecran sunt create de calculator si de programe, fiind apoi transmise placii video din interiorul PC-ului.

Aceasta placa transforma informatiile ce trebuie afisate pe ecran in semnale de culoare rosie, albastra si verde, care compun imaginile de pe ecran, la fel ca si la televizor. Imaginea pe care o vedeti este, de fapt, compusa din trei fascicole de electroni ce parcurg ecranul, alcatuind grupuri de puncte fosforescente rosii, verzi si albastre pe suprafata interioara a sticlei ecranului monitorului. Deoarece punctele sunt foarte apropiate unele de altele, ochiul omenesc nu le percepe pe fiecare in parte, ci ca o singura pata (pixel) de culoare, formata din trei puncte stralucitoare. Prin modificarea puterilor relative ale fiecareia dintre cele trei fascicule este posibila crearea a milioane de culori diferite. Monitorul are butoanele sale proprii pentru reglarea imaginii. Este bine ca reglarea monitorului sa se faca folosind un ecran cu text negru pe fond alb. Butoanele de reglare se refera la reglarea contrastului, luminozitatii, cat si la centrarea si ajustarea pe orizontala sau pe verticala. Pentru inceput se fixeaza toate butoanele in punctul central si apoi se pot regla dupa preferinte.

Calitatea standard a afisajului pentru PC-uri Windows este Super Video Graphics Array (S V G A).

Pentru a crea o singura imagine SVGA, cele trei fascicule sunt emise foarte rapid catre ecran si creeaza pana la 600 de linii de cate 800 de pixeli fiecare. Aceste imagini sunt actualizate de peste 70 de ori pe secunda, schimbandu-se instantaneu pe ecran, iar PC-ul poate prezenta miscari, animatie si filme-video.

Pentru majoritatea utilizatorilor de PC este suficient un monitor cu diagonala de 15 inci (inches).

Monitoarele mai mari ca diagonala, deci de 17, 21, etc. inci, sunt folosite pentru grafica profesionala si activitati de proiectare asistata de calculator.

Tastatura

Orice computer are nevoie de tastatura pentru introducerea datelor si pentru a controla programele. Unele taste au rolul de a introduce litere si cifre, altele sunt necesare pentru dirijarea controlului programelor sau pentru miscarea cursorului pe ecran.

Exista mai multe feluri de tastaturi, toate dispunand de cifre, litere si semne speciale aranjate conform standardului folosit pentru tastaturi (QWERTY / AZERTY).

Pe marginea de sus a tastaturii se gasesc tastele functionale care pot fi folosite ca modalitate rapida de accesare a unor functii speciale (tiparirea unui document sau salvarea unui fisier). Actiunea fiecarei taste functionale difera de la un program la altul, cu exceptia tastei F1, folosita pentru a accesa functia Ajutor (Help).

Tasta Escape (Esc), aflata pe marginea de sus a tastaturii, in partea sa din stanga (prima tasta). Daca se apeleaza din greseala o comanda sau o caseta de dialog din menu, apasand tasta Esc se va anula comanda anterioara.

La majoritatea programelor sub Windows, apasarea tastei F1 (cea mai din stanga dintre tastele functionale, sau urmatoarea la dreapta dupa Esc), va apela functia Help (Ajutor), functie de la care se pot obtine informatii suplimentare asupra modului de functionare a programului respectiv.

In dreapta tastei F1 se afla inca 11 taste functionale, pe care programul le foloseste pentru a oferi acces rapid la functii specifice (cum ar fi tiparirea sau salvarea fisierului).

Tastele Print Screen, Scroll Lock si Pause sunt numite, de obicei, taste  DOS (Disk Operating System), deoarece sunt rezervate unor functii din sistemul de operare DOS, se folosesc foarte rar cand se lucreaza sub sistemul Windows. Aceste taste se afla plasate tot pe marginea de sus a tastaturii, in dreapta celor 12 taste functionale.

Exista, de asemenea, trei leduri care arata daca tastele Num Lock, Caps Lock sau Scroll Lock sunt active sau nu. pozitia lor pe tastatura este in dreapta tastei Pause.

Sub cele 3 leduri se afla tastele-calculator (Number), care sunt asezate si au functii similare cu cele ale calculatorului de buzunar. Aceste taste sunt activate prin apasarea tastei Num Lock.     Cand tasta Num Lock nu este activata, tastele-calculator dubleaza functiile tastelor Cursor Control.

Tastele Cursor Control (controlul cursorului) permit miscarea cursorului vertical si orizontal pe ecran, fara a folosi mouse-ul. Prin actionarea tastelor Page Up si Page Down se poate trece pe paginile urmatoare sau anterioare, iar cu tastele Home, respectiv End, se poate realiza pozitionarea cursorului la inceputul sau la sfarsitul unui rand.

Prin actionarea tastei Backspace se pot sterge caracterele aflate in stanga cursorului. Actionarea tastei Delete realizeaza stergerea oricarui caracter aflat in dreapta cursorului. Actionand tasta Insert se pot introduce caractere din locul unde se afla cursorul la dreapta, intre cele doua caractere, intre care a fost plasat acesta.

Exista, de asemenea, un bloc complet de taste standard pentru litere, cifre si alte caractere speciale.

Tastele Control si Alt sunt folosite impreuna cu tastele de culegere si cu cele functionale pentru a permite accesul la mai multe functii ale programului.

Comenzile din menu-ul Windows pot fi selectate prin apasarea tastei Alt si a literei subliniate din denumirea functiei respective.

Pentru scrierea majusculelor trebuie apasata tasta Shift simultan cu culegerea datelor (literelor). Actionand tasta Caps Lock, toate caracterele care vor fi scrise in continuare vor fi majuscule, printr-o noua apasare a tastei Caps Lock se deselecteaza facilitatea de a scrie majuscule.

Tasta Tab muta cursorul dintr-o coloana in alta (de exemplu, la tabele in care se introduc cifre sau cuvinte in diferite coloane).

Mouse-ul

Acest periferic este cel care usureaza la maxim navigarea pe ecranul sub Windows. Mouse-ul este utilizat pentru a misca cursorul pe ecran si pentru a selecta menu-urile si comenzile Windows. Miscarea mouse-ului determina miscarea cursorului pe ecran.

Clic inseamna apasarea butonului mouse-ului o data pentru a fixa cursorul intr-o pozitie pe ecran sau pentru a selecta un menu.

Dublu clic inseamna a apasa de doua ori rapid butonul mouse-ului pentru activarea unei functii sau a unui program din menu.

Mouse-ul functioneaza prin detectarea miscarilor bilei din interior. In interiorul mouse-ului exista doua role conectate la senzori. La deplasarea mouse-ului, una dintre role se roteste la miscarea mouse-ului inainte si inapoi, iar cealalta rola cand mouse-ul se misca la dreapta sau la stanga. Informatia de la senzori este transformata in instructiuni electronice care ghideaza miscarea pe ecran a cursorului sau a sagetii.

Mouse-ul clasic foloseste un cablu pentru legarea sa la iesirea COM1 sau PS/2. Exista si mouse-uri fara fir, cei care folosesc emisia in infrarosu in locul cablului.

Orice mouse are nevoie de un suport (pad) pe care sa se miste. Acest suport are o suprafata rugoasa pentru a face ca bila sa se deplaseze fara sa alunece sau sa sara.

1.2.6. Imprimanta

Exista trei tipuri de imprimante: cu ace, cu jet de cerneala si cu laser. Toate aceste tipuri de imprimante primesc aceleasi informatii de la PC si folosesc aceleasi porturi pentru conectare.

Imprimanta se conecteaza de obicei la mufa de iesire a PC-ului notata de obicei cu LPT 1 sau Printer.

Sub pachetul Windows se folosesc programe speciale, numite drivere, pentru a traduce imaginea care se vede pe ecranul monitorului in informatii inteligibile pentru imprimanta. Inainte de a incepe tiparirea trebuie sa ne asiguram ca pachetul Windows are driver-ul potrivit pentru imprimanta din configuratie.

Prin alegerea simbolului Printer din Control Panel se poate vedea care programe sunt instalate si daca informatiile tiparite sunt transmise prin portul corect.

Imprimanta functioneaza cu orice program care ruleaza sub Windows.

Majoritatea imprimantelor au butoane care indica si controleaza procesul curent de tiparire si parametrii imprimantei.

Toate imprimantele compun imaginile tiparite din puncte. Daca punctele sunt foarte mari ca la imprimantele matriciale cu 9 ace, conturul imaginii tiparite devine neclar.

Pe masura ce punctele se micsoreaza si distanta dintre ele scade, calitatea imaginii se imbunatateste.

Performantele unei imprimante se masoara, in principal, in puncte per inci (dpi - dots per inches). Cu cat numarul de puncte pe inci este mai mare, cu atat este mai buna calitatea tiparirii la imprimanta.

Imprimantele cu jet de cerneala au o densitate de 300, 600 si chiar 1200 dpi.

Imprimantele laser pot sa dispuna de o rezolutie de 1200 dpi si chiar mai mult.

Un alt parametru important al imprimantelor este viteza. Viteza unei imprimante se masoara in pagini tiparite pe minut (ppm). Viteza de tiparire a unei pagini depinde de gradul de umplere a suprafetei paginii cu text, desene, tabele etc.

Exista programe speciale care modifica putin conturul liniilor drepte si al curbelor, atenuand aspectul neomogen al tiparirii obisnuite si creand impresia unei rezolutii mai bune.

Dimensiunile imprimantei ca latime si adancime poarta numele de amprenta (footprint).

Imprimantele cu jet de cerneala (inkjet / bubblejet printer)

Procedeul de tiparire pe care-l folosesc acest tip de imprimante este simplu: cerneala din cartus este pulverizata pe hartie prin intermediul capului de imprimare prevazut cu gauri cu diametre foarte mici. Cartusul cu cerneala utilizat poate fi reincarcat.

Imprimantele cu jet de cerneala folosesc hartia de format A4 sau A3. Foaia de hartie se aseaza intr-un sertar special, de unde urmeaza a fi extrasa automat de imprimanta.

Folosind un cap de tiparire/cartus cu trei rezervoare cu cerneala de culori diferite, acest tip de imprimanta poate tipari color.

Daca se tipareste numai alb-negru, se poate folosi numai cartusul cu cerneala neagra.

Imprimantele laser

Imprimantele din aceasta categorie functioneaza asemanator cu un copiator. Pe scurt, procedeul folosit este urmatorul: o raza laser este proiectata asupra imaginii si apoi asupra unui tambur fotosensibil.

Zonele de culoare neagra ale imaginii se incarca cu electricitate statica si atrag pudra din toner. Pudra se depune pe hartie acoperind zonele corespunzatoare zonelor negre ale imaginii. Hartia este introdusa    intr-un cuptor care topeste pudra, fixand imaginea tiparita pe hartie.

Cateva avantaje ale imprimantelor laser:

calitate foarte buna (texte si imagini tiparite foarte clar);

viteza de tiparire este destul de mare, comparativ cu viteza de tiparire a imprimantelor cu jet de cerneala.

Imprimantele laser tiparesc imaginile cu mare precizie. Calitatea copiei tiparite se apropie de calitatea revistelor tiparite in tipografie.

Deoarece aceste imprimante dispun de procesoare foarte puternice, memorie si fonturi proprii, ele pot procesa rapid un numar mare de imagini, deci sunt imprimante foarte rapide.

Imprimantele laser folosesc, de cele mai multe ori, hartie de format A4.

Oricare tip de imprimanta nu va putea tipari insa nimic daca nu i se indica sistemului Windows tipul acesteia. Fiecare imprimanta foloseste instructiuni diferite de tiparire. Sistemul Windows trebuie sa "traduca" imaginea, care se doreste tiparita. in instructiuni pe care imprimanta sa le poata citi. Acesta este rolul programului numit driver de tiparire.

Instalarea driver-ului este simpla: O data cu instalarea sistemului Windows, se cere si precizarea tipului imprimantei, driver-ele respectivelor imprimante fiind incluse in pachetul Windows. In cazul in care nu se afla pe lista afisata sub Windows, din manualul imprimantei se poate afla un model similar sigur existent pe lista.

Exista si posibilitatea ca imprimanta sa fie livrata impreuna cu o discheta care sa contina driver-ul corespunzator.

Unele imprimante au memorie si procesoare proprii. Astfel o parte a imprimantelor laser sau cu jet de cerneala au instalate fonturile folosite in mod obisnuit de Windows. Din aceste motive, calculatorul nu mai trebuie sa creeze intreaga pagina, ci doar sa execute niste calcule si sa trimita imprimantei un set de instructiuni. Apoi procesorul imprimantei va finaliza toate activitatile in vederea tiparirii. Viteza de tiparire va creste considerabil prin folosirea acestor tehnici.

Tiparirea este o activitate care se desfasoara de obicei in fundal. Aceasta inseamna ca in spatele ferestrei active, computerul va efectua calculele pentru crearea imaginilor si transmiterea lor catre imprimanta, ceea ce va permite ca operatorul la PC sa se ocupe de alte activitati.

Daca trebuie tiparite mai multe documente, Windows va crea o coada de asteptare pentru ordonarea tiparirii. Prin acest procedeu de indata ce o comanda a fost realizata, urmatoarea va fi preluata automat.

Windows controleaza procesul prin intermediul menu-ului Printer. Imediat dupa ce s-a dat clic pe Print, in coltul din dreapta jos al ecranului va apare o icoana avand ca simbol o imprimanta.

Daca se doreste aflarea stadiului in care a ajuns o comanda de tiparire, realizarea unei pauze sau schimbarea ordinii documentelor de tiparit, se da un dublu clic pe aceasta icoana si se pot afla informatiile necesare.

TEST GRILA

Viteza de tiparire a unei imprimante, pentru un anunit document,  depinde de : gradul de umplere a paginii 2. grosimea hartiei folosite 3. de tipul de driver (program de legatura) folosit de Windows

Calitatea tiparirii la o imprimata creste cu: 1. numarul de dpi (puncte pe inch) 2. viteza de tiparire 3. grosimea hartiei

TEST GRILA

Scanner-ul

Scanner-ul functioneaza pe acelasi principiu ca si fax-ul. Un fascicul de lumina parcurge imaginea. Imaginea reflectata este culeasa de senzorii de lumina, fiind transformata in imagine digitala care poate fi stocata pe un hard-disc. In timp ce faxul ne da numai imagini alb-negru, chiar si cele mai ieftine scannere redau imagini color de calitate fotografica.

Cel mai simplu mod de a introduce o imagine intr-un document se realizeaza prin scanarea acesteia. Scanner-ul transforma imaginile in fisiere care pot fi citite de programul de tehnoredactare computerizata.

Calitatea imaginilor scanate depinde de rezolutia de scanare, adica de numarul de puncte generate pe fiecare inci din imagine (d p i) si de numarul de culori reproduse. Majoritatea scanner-elor lucreaza la rezolutii cuprinse intre 100 si 400 dpi. Pentru o reproducere de calitate acceptabila este nevoie de minim 256 de culori.

Scanner-ele se impart in trei mari categorii: scannere de mana, scannere pentru documente si scannere plane.

Scannerele manuale (de mana) se deplaseaza deasupra imaginii de scanat. Pentru o scanare perfecta trebuie ca aparatul sa se deplaseze deasupra hartiei in linie dreapta si cu viteza constanta. Acest tip de scannere (manuale) nu pot scana decat fasii de imagine late de cca. 10 cm.

Daca se doreste scanarea unui format mai mare - A4,A3,A2 etc. - atunci vor fi necesare cel putin doua "fasii".

Software-ul scanner-ului va "lipi" cele doua fasii, dar alaturarea lor ar putea sa nu fie exacta (perfecta).

Scannerele pentru documente

Scannerele din aceasta categorie sunt foarte compacte. Foaia de scanat este introdusa printr-o fanta in scanner, iar un sistem de antrenare o deplaseaza cu viteza foarte mica pe sub capul scanner-ului, obtinandu-se astfel o imagine scanata perfect.

Scannerele plane

Aceste scannere arata ca un fotocopiator ceva mai ingust. Pentru functionare trebuie ridicat capacul si se aseaza hartia cu imaginea pentru scanat pe o suprafata de sticla. Scanner-ul misca trenul de scanare pe sub foaie, in loc sa deplaseze foaia. Majoritatea scanner-elor plane pot scana formate de pana la A4. Calitatea scanarii este mai buna decat in cazul primelor doua tipuri.

O parte a scannerelor au o placa ce se monteaza intr-unul din porturile de extensie ale computerului (de obicei portul ISA al PC-ului). Cele mai noi modele de scannere au eliminat placa speciala pentru scanner si sunt conectate direct la portul paralel folosit si de imprimanta.

1.2.8. Multimedia

Multimedia este, de multe ori, motivul principal pentru care se achizitioneaza astazi un computer intr-o familie. Facilitatile de care dispune astazi un PC s-au dezvoltat tinand seama si de cerintele utilizatorilor in directia multimedia. Un PC dedicat multimediei reproduce un amalgam de imagini, filme si muzica. Programe de multimedia ii pot initia pe prescolari in tainele citirii sau ale aritmeticii.

Exista, de asemenea, programe speciale care acopera o paleta larga de domenii: de la desene animate la muzica, de la jocuri pe calculator (de diferite niveluri de abilitate) pana la simulatoare de zbor (pentru piloti de incercare sau cosmonauti).

Toti utilizatorii au la dispozitie lucrari multimedia de referinta. Acestea imbina efecte sonore, imaginile color si efectele cinematografice, transformand procesul de invatare intr-un exercitiu deosebit de atragator.

Aceasta calitate a adus programelor multimedia si atributul denumit edutainment (va jucati si invatati).

Pentru oamenii de afaceri, calculatoarele multimedia pot schimba radical modul de prezentare al unui produs sau a unor informatii.

Un grafic complex poate fi explicat cu ajutorul unui clip in doar cateva secunde.

O prezentare multimedia in care se imbina grafice animate, efecte sonore si clipuri video va avea un impact urias asupra auditoriului.

Cu un PC care dispune de facilitati multimedia se poate practic

face adaugarea unor efecte sonore sau video unui document propriu sau se pot realiza chiar miniemisiuni TV.

Interactivitatea este elementul-cheie al programelor multimedia. Computer-ul va cauta si identifica informatiile de care este nevoie, dar nu impune utilizarea acestora. Programul multimedia cauta in locul utilizatorului si va identifica o paleta larga de informatii, imagini, clipuri video si sonore pentru a explica in detaliu subiectul dorit.

Ce reprezinta practic multimedia ?

Un PC performant, din punct de vedere : al procesorului, al placii de baza, al memoriei interne si externe, la care trebuie adaugate o unitate de CD-ROM, o placa buna de sunet si boxele pentru muzica si efecte sonore.

PC-uri de ultima generatie au deja incluse in configuratia de baza aceste componente.

Daca se dispune de un PC fara componente, pentru a se realiza multimedia se poate apela la un kit de modernizare, altfel spus, sa se faca un "upgrade completare).

Un kit de "upgrade" are avantajul ca toate componentele propuse functioneaza bine impreuna. Exista in ansamblul propus toate cablurile, mufele si programele necesare, iar instalarea lor nu necesita un efort deosebit.

Atentie la alegerea kit-ului de modernizare, el trebuie sa se "potriveasca" (sa fie compatibile componentele) PC-ului caruia ii este dedicat.

Pentru a reda efecte sonore si muzica, orice PC multimedia trebuie sa aiba o placa de sunet si difuzoare. De obicei placa de sunet este instalata standard in calculator. Ea inregistreaza si reda sunete asemenea unui casetofon si le sintetizeaza cu ajutorul cipului intern. Cu un program specializat si un mixer radio se pot inregistra, edita sau modifica sunete sau se pot crea melodii cu sintetizatorul. Exista, de asemenea, programe care recunosc comenzi rostite de vocea umana si pot "citi" fisierele create de procesoarele de text.

Sintetizatorul placii de sunet emite sunete in timpul desfasurarii jocurilor si poate ajuta chiar si la compunerea de muzica.

In acest scop se pot folosi atat tastatura PC-ului si mouse-ul, cat si programul de secventialitate care insoteste placa de sunet. Sintetizatorul placii de sunet reda melodia dupa un set de instructiuni folosind sistemul MIDI (Musical Instrument Digital Interface) creat special pentru claviaturile electronice.

Un PC multimedia controleaza o cantitate uriasa de imagini. Aceste imagini pot fi fixe sau animate. Imaginile de calitate foarte buna sunt adesea imagini bitmap.

Fisierul cu imagini contine informatii despre culoarea fiecarui bit de imagine (pixel). Imaginile pot fi create si cu programe de desenare vectoriala. Ele sunt alcatuite din cercuri, linii, poligoane etc. memorate sub forma de ecuatii matematice. Aceste ecuatii indica PC-ului ca trebuie sa afiseze, de exemplu, un patrulater de o anumita dimensiune, forma si culoare.

Exista CD-ROM-uri cu clipuri video. Calitatea redarii acestor video-clipuri depinde de viteza procesorului central si de marimea memoriei RAM instalata a PC-ului pe care se realizeaza redarea.