Ce Inseamna E-Domains?

Ce Inseamna E-Domains?

E-Domains este denumirea pe care am dat-o unui catalog (fig.1)  care inglobeaza totalitatea domeniilor care astazi prezinta si o interfata electronica. De mentinut ca acest catalog este intr-o contiua completare, in proportie cu evolutia internet-ului si capabilitatea celor care ofera bunuri si servicii sa o faca si in acest mod.

Fig.1

Nevoia de a-si rezolva cat mai repede si rentabil din punct de vedere financiar problemele il determina pe omul contemporan sa dezvolte si sa simplifice totodata posibilitatea rezolvarii lor electronice. Astfel ajungem la autoturisme care parcheaza singure, nave care zboara singure pe Luna sau submersibile care coboara la kilometri adancime la presiuni fatale omului. Deci!? Daca toate acestea sunt realizabile fara prezenta noastra la locul faptei, de ce nu ne-am putea angaja, de ce nu am putea face cumparaturi, de ce nu am putea citi un ziar care s-a tiparit in urma cu cinci minute la o jumatate de planeta distanta, de ce nu am putea gasi lucrarile unui profesor care preda intr-o universitate cu un decalaj pe fusul orar de 7 ore?Si pe deasupra toate acestea din fata calculatorului nostru . fara sa facem nici macar cel mai mic efort fizic! Astfel se contureaza domenii din ce in ce mai accesate pe Internet dintre care amintesc:

1.E-Jobs ( www.ejobs.ro -reprezinta posibilitatea de contact direct cu piata de munca la nivel national si international cu posibilitate de instiintare E-mail a locurilor de munca aparute. Site-ul eJobs.ro, unul dintre primii trei jucatori de pe piata de recrutare online, estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 3 mil. $ (2,4 mil. euro), de trei ori mai mare decat in 2006, cand afacerile sale au ajuns la un milion de dolari.
    Potrivit reprezentantilor companiei, marja EBITDA (profit operational) este de 50-60%. Cresterea numarului de socilitari pentru specialisti sunt principalul motor al avansului afacerilor de recrutare online. 'Cererea pentru inginerii in constructii, muncitorii in constructii, inginerii in agricultura/ silvicultura, productie si IT va continua sa creasca spectaculos in acest an', spune Liviu Dumitrascu, CEO eJobs. Potrivit acestuia, eJobs primeste cereri de personal in constructii de la firme din domeniu din Polonia, Cehia sau chiar Ungaria, care se confrunta cu problema lipsei fortei de munca, datorata migratiei masive dupa aderarea la Uniunea Europeana

E-Learning ( www.1educat.ro/elearning/) citez: Un sistem de eLearning (de formare la distanta sau educatie virtuala) consta intr-o experienta planificata de predare-invatare, organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in maniera proprie, fara a constrange agentii activitatii la coprezenta sau sincronicitate. Medierea se realizeaza prin modalitati diverse, de la material pe discheta sau CD (eventual prin corespondenta), la tehnologii de transmitere a continuturilor prin Internet . eLearning - cadrul conceptual

Cele mai durabile si mai eficiente inovatii sunt acelea pe care beneficiarul le-a asimilat, adica le-a adoptat pentru ca ii satisfac nevoile sale specifice. Sa luam in considerare ceea ce se intampla la nivelul concret al transformarilor produse de noile tehnologii ale informatiei si comunicarii:

In primul rand, observam convertirea continutului cultural din intreaga lume intr-o forma digitala, facand astfel produsele disponibile oricui, oriunde si oricand. Retelele de comunicatii cu arie larga si de mare viteza, legand computerele din apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare capacitate schimba conditiile culturale in care se desfasoara educatia. Izolarea este de domeniul trecutului si are loc o substitutie a insuficientei si perimarii informatiilor cu amploarea si arhisuficienta lor. Problemele educatiei se schimba profund, alternativa la o cunoastere insuficienta si costisitoare fiind gasirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultura.

In al doilea rand, sunt dezvoltate multiple modalitati de a reprezenta informatii, de a simula interactiuni si a exprima idei, extinzand achizitiile inteligentei, alterand astfel spectrul civilizatiei, modificand cerintele participarii la cultura. Dezvoltarea epistemologica capata aspecte interesante. Gandirea relationeaza strans cu limbajul, simbolizarea formala din matematica si logica fiind privita ca o extensie a variatelor forme lingvistice curente. Mediul digital extinde evident sfera, fiind folosit pentru a achizitiona informatii si pentru a exprima idei in diverse moduri - verbal, vizual, auditiv sau imbinarea tuturor acestora. Ca rezultat, educatorilor le va fi din ce in ce mai dificil sa favorizeze manipularea limbajului verbal in detrimentul celorlalte modalitati de expresie.

In al treilea rand, oamenii exteriorizeaza diverse abilitati curente - de a calcula, de a scrie corect, a memora, a vizualiza, a compara, a selecta - in instrumentele digitale cu care lucreaza, dobandind astfel practic o adevarata maiestrie in ce priveste aceste abilitati, candva rezultate ale educatiei. Tehnologiile digitale largesc potentialitatile personale. Procesoarele de texte, de exemplu, avertizeaza in cazul oricarui cuvant scris incorect sau in cazul greselilor gramaticale, foile de calcul permit oricui sa faca rapid si corect calcule dupa formule extrem de complexe, bazele de date permit si celor cu slabe capacitati de memorare sa manipuleze seturi intregi de informatii. Diverse alte forme de instrumente de lucru specializate reduc nivelul aptitudinal necesar pentru a participa efectiv la o gama larga de activitati culturale.

Bibliotecile digitale, multimedia si abilitatile exteriorizate schimba sensibil perspectiva asupra practicii educationale. Introducerea Internetului este evenimentul ce precipita emergenta unei noi paradigme in educatie si formare. Convergenta, pe fondul schimbarilor majore din social, a unor factori cum ar fi: 1. dezvoltarea tehnologica,  noile teorii pedagogice si 3. impartirea responsabilitatii pentru educatie cu diverse alte institutii - duc la reliefarea unor caracteristici ce dau masura acestei paradigme:

• fluiditatea rolurilor
• curriculum orientat spre necesitatile particulare ale studentului
• resurse distribuite
• facilitati virtuale
• lectii asincron.

Paradigma noua este strans legata de efectele depasirii culturii tiparului, intr-o societate a comunicarii generalizate. Internetul devine, pe zi ce trece, arbitrul accesului la educatie si cultura, iar forma cea mai potrivita de a veni in intampinarea nevoilor de cunoastere si formare continua este E-Learning.

Fig.1

(Istrate, Olimpius. Educatia la distanta. Proiectarea materialelor, Editura Agata, 2000, p. 25.)

3.E-Government "( https://www.e-guvernare.ro/ ) deschide un drum care se va finaliza prin reforma completa a administratiei publice, astfel incat aceasta sa fie pusa in mod real in slujba fiecarui cetatean."

4.E-News ( http://www.enews.ro/ )-acces gratuit la stirile de ultima ora in tara si pe glob. Enews.ro este un proiect prin care se doreste realizarea mai multor tickere sau alte forme de afisare a continutului push-media(introducerea intr-un site a informatilor oferite de alt site, respectiv enews.ro).

5.E-Bussines

Generalitati

Conceptul de e-business s-a nascut cu mult inainte de aparitia Internetului. Inca din anii '70, domeniul afacerilor asistate de calculator a davenit populat pentru retelele financiare. Diferite institutii (bancile) erau conectate prin intermediul unor retele private in vederea efectuarii diverselor tranzactii cu spriginul tehnologiei computationale. Standartul EDI (Electronic Data Interchange) stipuleaza diverse formate universale de intereschimb de informatii. Odata cu aparitia Internetului dimensiunea afacerilor electronice a crescut simtitor.

Termenul e-business a fost in premiera folosit in 1997 de catre IBM, ce defineste e-businessul ca fiind o modalitate de a'acces securizat, flexibil si integrat pentru desfasurarea diferitor afaceri prin combinarea proceselor si sistemelor care executa operatii de baza ale afacerilor cu cele ce fac posibila gasirea informatiilor pe Internet'. Teoretic, prin conectarea sistemului informatic pe Web, putem spune ca dezvoltam un e-business, adica instruim' sistemul nervos central al afacerii noastre', dupa spusele lui Bill Gates.

La inceput a fost folosit terminul e-commerce, care a devenit, ulterior doar un aspect (important) al conceptului e-business.

5.1.Modele De E-Bussines

5.1.1. Business-to-Employee (B2E)

In cadrul unei organizatii, zona de influenta a afacerilor electronice este Intranetul. Intranetul se bazeaza pe standartele Internetului pentru comunicatia intre sisteme de calcul. Personalul conectat la Intranet poate avea acces la siturile web specifice unor departamente din cadrul organizatiei. Aceste situri sint separate de Internet prin intermediul unor metode de securitate (firewall - pentru filtrarea orice informatie referitoare la datele interne), asfel incit pesoanele din afara sa nu aiba acces la informatiile private. Anjajatii companiilor Sun, Apple, Microsoft au la dispozitie un sit web Intranet, prin care obtin informatii curente si plaseaza comenzi on-line, eliminind timpul si costurile aferente apelurilor electronice. In functie de politicile de securitate si de infrastructura retelei, angajatii pot avea acces de pe Internet la reteaua privata, folosind protocolul VPP (Virtual Private Protocol).

5.1. Business-to-business (B2B) reprezinta modelul care incearca utilizarea tehnologiilor bazate pe web pentru a conduce afaceri intre doua sau mai multa companii. Pot fi doua subtipuri:

- exista un contact de parteneriat intre companii;

- exista o piata electronica (e-market) im care internactioneaza mai multi cumparatori si mai multi vinzatoori.

5.1.3. Business-to-consumer (B2C). Cumparatorul utilizeaza un navigator web pentru a se conecta la situl web al vanzatorului prin intermediul unui furnizor de srvicii Iternet - ISP (Internet Service Provider). Vanzatorul pune la dispozitie un catalog electronic (e-catalog) de produse sau servicii, sugestii si recomandari pentru produse, sa puna la dispozitia cumparatorului cele mai uzuale forme electronice de plata. Vanzatorul nu trebuie neaparat sa joace si rolul furnizorului sau al producatorului bunurilor/serviciilor sau poate apela la furnizori multipli, etc.

5.1.4. Consumer-to-consumer (C2C) descrie colaborarea diferitilor utilizatori prin intermediul documentelor partajate, postei electronice, etc.

5.1.5. Consumer-to-data (C2D) - specifica situatiile cind utilizatorii au nevoie de cantitati insemnate de date si folosesc diverse instrumente electronice pentru a le exstrage.

(LOBONTIU G.,2007)

5.Categorii de e-business:

5.1. E-auctioning - licitatii electronice

5. E-banking - tranzactii bancare electronice.

5.3. E-directories - cataloage electronice - wite Pages (numere private de teleofon), Zellow Pages (telefoane organizatii).

5.7. E-mailing - mesajerie electronica

5.8. E-marketing - promovare electronica de produse/servicii

5.9. E-supply - aprovizionare pe Internet

5.10. E-trading (e-brokering) - actiuni pe Internet. Utilizatorul, posedind un cont de genul Internet Bank poate cumpara si vinde actiuni.

11. E-commerce - (incadrare in e-domain fig.1 si 2) -comertul electronic - vanzarea si comercializarea bunirilor si serviciilor prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet. Beneficiile comertului electronic rezida in urmatoarele observatii:

- este convenabil, siturile fiind operationale 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana;

Fig.2

- costuri interne mici, comertul electronic eliminind interactiunea dintre cumparator si intermediarii tranzactiei;   

- costuri scazute de procesare a tranzactiilor, metoda de plata electronica fiind mai putin costisitoare decat modul de plata prin monetar;

- o crestere substantiala a vitezei procesului de vanzare. Companiile de e-commerce receptioneaza veniturile mai rapid decat in sistemul traditional;

- reducerea erorilor, procesarea automata producand mai putine erori decat procesul de vanzare traditional;

- spatiul nelimitat - siturile de e-commerce putand afisa/indexa un numar nelimitat de bunuri si servicii;

- prezenta globala crescuta, compania putind fi accesata (teoretic) de posibilii clienti din orice colt al lumii;

disponobilitatea informatiilor despre clienti. Existind astfel posibiitatea de a studia preferintele unui client individual sau ale unui grup specific de clienti, de a modela afacerea dupa dorintele clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai buna interactiune cu clientul.

- Comertul electronic ofera oportunitatea de a cistiga mai multi clienti si de a comunica mai strans cu acestea. Pe web, fiecare afacere are o prezenta totala 'non-stop', si indiferent daca afacerea este mica, medie sau mare, aceasta isi poate cistiga clienti din intreaga lume sau se poate adreasa unei clientele specializate. Internet-ul da posibilitatea cunoastarii cit mai multor aspecte despre clienti si preferintele lor. Aceasta conduce la realizarea facila a rapoartelor analitice privind procesele de afaceri.

- Costuri reduse pentru servicii de distributie. Internetul scade costul distributiei de informatii si de le mentine actualizate ( https://www.magazinvirtual.ro/ ). Pe web, informatia poate avea si statutul de produs, comertul electronic migrind de la vinzarea de bunuri palpabile la cea de date.(consulatnta, muzica, filme, software, etc.)

(LOBONTIU G.,2007)

5.11.1.AVERTISMENTE

- Migrarea de la o piata locala la o piata mondiala - necesita dezvoltarea unui model viabil de afacerie;

- Problema drepturilor de autor - nu se recomanda etalarea pe web a unui anumit continut fara a avea acordul autorilor;

- Legalitatea - activitatea trebiue desfasuarata in conditii legale;

- Securitatea - nerespectarea normelor de securitate si asigurare a confidentialitatii duce la un esec timpuriu;

- Viabilitate - procesele antrenate intr-o afacere trebuie sa fie viabile.

5.11.Etapele'prezentei' pe web

- In prima etapa compania isi face simtita prezenta pe web prin intermediul unei pagini, fara a stabili o strategie clara

- In cea de a doua etapa, 'sit web structurat' - sunt oferite informatii structurate, pentru care exista un motor de cautare dupa cuvinte cheie, cadrul general al organizatiei, angajatii pot schimba masaje intre ei prin intermediul sistemului intern de posta electronica sau cu ajutorul listelor de discutii;

- Compania incearca sa-si vinda informatii, bunuri, servicii, etc in maniera on-line (comenzi prin email), dar sistemul nu este conectat direct la o baza de date disponibila pe web. Sistemul este lent, costa multi bani si nu este securizat.

- Faza 'afacerilor electronice'. Situl organizatiei este direct conectat la Intranetul acesteia, permitind accesarea informatiilor din baza de date interna si utilizind protocoale securizate pentru a trensmite date intre companie si clienti sau catre alti parteneri de afaceri.

- Utilizind orice dispozitiv electronic (telefon celular, autoturism, chiosc informational) oamenii se vor putea conecta la datele unei companii si vor fi capabili de a trimite-receptiona informatile dorite pentru a realiza afaceri electronice, fara a mai trebui sa cunoasca adrese de situri web, nume de resurse, etc.

Lansarea unei afaceri pe Internet nu este lucru usor. Incepand de la dezvoltarea planului de afaceri pana la alegerea hardware-ului si software-ului necesar, fiecare pas necesita multa munca si studiu.

Comerciantii 'veterani' stiu ca o afacere pe Internet inseamna un proces continuu de dezvoltare. Desi unele etape, cum ar fi inregistrarea unui domeniu, se realizeaza o singura data (cu exceptia cazului in care comerciantul decide sa isi inregistreze un alt domeniu), majoritatea fac parte dintr-un proces continuu, in incercarea de a dezvolta o afacere.
Este necesar de mai mult decat intuitie si determinare pentru a reusi intr-o afacere pe Internet. Cercetarea, deciziile bune si un plan de afaceri 'beton' sunt absolut necesare pentru a avea succes.

5.11.3.Protectia Consumatorului

Rezultatul a 18 luni de discutii intre reprezentantii guvernelor la OECD, 'The Guidenlines for Consumer Protection in the Context of Electronic Commerce'- Declaratia Ministeriala asupra Protectiei Consumatorului in contextul Comertului Electronic care a fost adoptata in cadrul OECD( Ouachita Economic Development Corporation), 1989 (https://www.oedc.org/programs.html) contine liniile orientative catre o protectie a consumatorilor efectiva, acordandu-se un nivel de transparenta, indiferent de modalitatea de a face comert. Liniile sunt conturate pentru a veni in sprijinul guvernelor, reprezentantilor consumatorilor si oamenilor de afaceri, in vederea dezvoltarii si implementarii unui mecanism de protectie online, fara a ridica bariere in calea comertului.

Declaratia nu este obligatorie, dar reflecta cadrul legal existent in ceea ce priveste protectia consumatorilor valabile in formele traditionale de comert. Aceasta intentioneaza sa incurajeze initiativele din sectorul privat, care includ participarea reprezentantilor consumatorilor, subliniind nevoia de cooperare intre guverne, oamnei de afaceri si consumatori la nivel national si international. Principiul de baza al Declaratiei este protectia efectiva si transparenta a cumparatorilor online, la un nivel cel putin identic din alte arii ale comertului. O mare importanta se acorda transparentei informatiei.

Se litereaza: afaceri cinstite, practici de marketing si publicitate fair, informatiile relative la cumparatorul online sa fie clare, la bunurile sau serviciile  oferite, clauzele si conditiile tranzactiilor, un proces de confirmare al tranzactiei transparent, un mecanism de plati sigure, protectia confidentialitatii, educatia consumatorilor si oamenilor de afaceri.

Protectia confidentialitatii in retelele globale

Reprezentantii guvernelor tarilor membre OECD incadrul Conferintei Ministeriale de la Ottawa desfasurata intre 7-9 octombrie 1998 au elaborat 'Declaratia privind protectia confidentialitatii in retelele globale', tinand cont de dezvoltarea si difuzia computerelor, a tehnologiilor digitale, a existentei unei retele globale care faciliteaza expansiunea comertului electronic, accelereaza cresterea comunicatiilor electronice, a tranzactiilor dintre guverne, companii, consumatori.

Aspecte specifice :

avansul tehnologiilor digitale si al retelelor de calculatoare face posibila  cresterea volumului de date stocate, deci nevoia colectarii si gestionarii in respectul confidentialitatii datelor;

utilizarea retelelor de calculatoare la educarea utilizatorilor si consumatorilor in problema confidentialitatii online, asistarea acestora;

cresterea increderii consumatorilor in retelele globale prin asigurarea unei protectii efective, de reguli si reglementari transparente, care sa guverneze protectia confidentialitatii si a datelor personale, implementarea acestora in retele;

tarile membre OECD trebuie sa faca front comun in adoptarea si implementarea legilor si reglementarilor, pentru a avea o protectie efectiva, avand in vedere nevoia de cooperare in plan mondial si de rolul cheie al industriei si mediului de afaceri  detinut in colaboarea cu guvernele;

(https://www.legi-internet.ro/index.php/Legislatie_IT_C/4/0/#21)

5.11.4.Sondaje online si monitorizare in legatura cu produsele comercialzate

Unul din marile avantaje ale magazinelor virtuale dinamice cu autentificare (Login) este faptul ca se pot monitoriza constant userii si toata activitatea lor pe site (in ce zone din site intra, pe ce anume dau click, ce anume ii pasioneaza etc.), de asemnea poti crea formulare de sondaj online si forumuri pentru a vedea care sunt preferintele/reclamatiile clientilor, putand astfel sa-ti imbunatatesti calitatea serviciilor.

Monitorizarea online este inclusa in partea de administrare a magazinelor virtuale .