 |  |
|
MAGAZIN VIRTUAL
Pentru distributia produselor IT
Obiectivele temei propuse si identificarea domeniului aplicatiei -In secolul XXI comunicarea a evoluat la un nivel neasteptat si continua sa evolueze intr-un mod alert. Aparent toata lumea are de castigat din acest caz, totul merge mai repede, productia, vanzarea, cumpararea de produse. In acest secol nici nu trebuie sa te mai duci la magazine daca ai nevoie de ceva, totul se rezolva cu cateva click-uri pe Internet. Internet? Acest internet este un spatiu extrem de periculos care pentru unii poate deveni o viata secundara, ceea ce duce la o adevarata problema de viata. Multi nu mai ies din casa din cauza ca stau pe internet vorbesc cu alti "internauti" si ajung sa faca tot ce fac in viata reala in cea virtuala. Nu mare ar fi mirarea daca in curand s-ar vota legea casatoriei pe internet, de ce nu? Daca s-a votat legea casatoriei pentru cei de acelasi sex in cateva tari, se poate vota si acest lucru.
Trecand totusi peste aceasta zona neagra a internetului, exista multe alte beneficii, accesul la informatie foarte rapid, accesul la o comunicare instanta (pe langa deja clasicele programe de CHAT si VOIP-ul foloseste ca si comunicatie internetul). Ceea ce a dus la o scadere a preturilor pentru telefonia internationala, este mult mai ieftin sa platesti o fibra optica decat sa folosesti un satelit pentru transmiterea de date. In fond si la urma urmei si vocea este considerata tot o transmitere de date folosind VOIP-ul.
O alta parte buna a accesului la Internet este accesul la magazine, pe acest lucru ne vom axa si noi, accesul la magazine online este cea mai vanata afacere in acest moment in Romania. Toti comerciantii care erau pe piata, inainte de a incepe era magazinelor virtuale, incep sa isi deschida si magazine online atat pentru clienti ca sa fie informati foarte usor despre produsele din stoc sau despre noile produse intrate in depozit/magazin.
Magazinul virtual este o varianta ieftina de a face comert, deoarece un magazin virtual decent se poate face cu o suma modica de 1000euro + costul unui hosting pe luna, aproximativ 15euro/luna, o firma care costa aproximativ 400euro pentru a o infiinta. Dupa aceste lucruri totul este functional, iar comertul poate incepe, adaugarea produselor se face dintr-o consola de administrare. Apoi urmeaza daca se doreste o reclama online platita ceea ce poate depasii cu mult pretentiile de inceput a unei firme. Trecand peste asta produsele trecute in magazinul virtual nu trebuie sa fie neaaparat in stoc si pot fi in stoc la furnizorii de unde se cumpara, de aceea se salveaza foarte multi bani pentru chiria unui spatiu de depozit si pentru stocul aferent. Un alt avantaj la magazinul virtual este ca nu trebuie sa mai angajezi un om care sa explice detaliile unui produs, acestea putand fi trecute direct intr-o lista de caracteristici unde pot fi si explicate, astfel se salveaza un salariu in plus (ceea ce deja depaseste bugetul lunar pentru un hosting).
In momentul de fata magazinele virtuale apar in fiecare zi, o medie facuta prin anul 2007 a anuntat 12 magazine pe luna. Aceste magazine reprezinta o crestere semnificativa a comertului online in Romania, dupa ce acum cativa ani toata lumea se ferea de aceste lucruri din cauza fricii de a cumpara online si de a nu ajunge pe mana unor hacker detaliile personale astfel contul clientului putand sa ajunga sa fie golit instant.
In acest moment pentru a creea un magazin virtual care sa aibe success trebuie sa vii cu o idee inovatoare. Pe langa serviciile 'after' (telefon la client, stabilirea datelor de contact pentru livrarea produselor etc.) problema vine la interfata grafica si suportul scriptului. Asadar ideea mea a fost creearea unei interfete grafice diferita de restul magazinelor, o interfata gri cu o nuanta de rosu si portocaliu.
Desi aceasta grafica poate genera o saturatie de privire a clientului destul de rapida, a fost singura solutie rapida in acel moment. In final grafica a avut un efect destul de bun cel putin pentru mine saturatia nu a devenit o problema, desi am lucrat ore intregi la acest program.
Identificarea beneficiarilor aplicatiei - Acest program a fost dezvoltat pentru compania Alttab Profit SRL cu sediul in Bucuresti. Aceasta companie aparuta pe piata inca din anul 2004 a vrut sa innoiasca modalitatea de cumparare a produselor si de a ajuta clientii pentru a cumpara intr-un mod cat mai rapid. In acelasi timp modulul de cumparare ajuta si compania prin faptul ca nu mai au nevoie de angajati care sa explice utilizatorului final despre produsul pe care il vinde, deoarece produsele sunt deja afisate pe site-ul beneficiarului si contin toate specificatiile.
CAPITOLUL I. CARACTERISTICI GENERALE ALE DOMENIULUI E-COMMERCE
1.1 Ce reprezinta Internetul
Internetul s-a nascut la mijlocul anilor 60 in forma ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net) - o retea intre mai multe computere din unele institutii americane, ce lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. ARPA a fost pus in functiune ca reactie la succesul sovietic al lansarii satelitului Sputnik in spatiu in 1957.
Unul din obiectivele ARPAnet era crearea unei retele, care sa nu fie distrusa datorita atacurilor asupra sistemului. Razboiul Rece fiind la apogeu, scenariul unui dezastru era considerat fie lansarea unei bombe fie un atac nuclear.
De aici a rezultat un proiect de retea, unde reteaua insasi era permanent in pericol de atac. In consecinta:- doar un minimum de informatii era cerut de la computerele client in retea - oricand transmisia de date intalnea un obstacol, sau una dintre adrese era de negasit, se gasea o alta cale catre adresa cautata.
Toate acestea au fost codificate intr-un protocol care reglementa transmisia de date pe Internet. In forma sa finala, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet protocol), care este si acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu IBM compatibile sau Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. sa se 'inteleaga' unele cu altele. In acest fel, Internetul era si este cu adevarat o platforma-independenta.
Internetul 'civil' a inceput ca o retea de patru computere intre Universitatile din Utah, Santa Barbara si Los Angeles si Institutul de Cercetare din Stanford. In curand, cercetatori din alte institutii de stat au devenit interesati. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au vazut imediat avantajele folosirii in comun a unei retele.
La sfarsitul anilor 60 si inceputul anilor 70, cand Internetul numara in jur de 50 de computere, s-au dezvoltat primele dintre servicii, folosite inca si azi pentru transferul informatiei:- File Transfer Protocol pentru trimiterea si regasirea fisierelor - Telnet pentru accesarea si folosirea bazelor de date, a bibliotecilor si a cataloagelor din toata lumea - E-Mail pentru trimiterea mesajelor personale.
Internetul era in mod categoric in ascendenta. Cu noi grupuri de utilizatori care se alaturau, in urmatoarea decada, Internetul a crescut la o retea de 200 de computere. Partea militara era organizata intr-o retea separata, Milnet.
In acelasi timp, au aparut alte retele, mai ales in sectorul academic. Importanta printre acestea era (si este) USENET sau Users' Network, care a inceput in 1979, cand cateva UNIX-computere au fost conectate impreuna.
In sute de grupuri de discutii despre orice subiect imaginabil, oamenii faceau schimb de noutati si imagini, in ciuda distantelor si a hotarelor. Alte retele s-au dezvoltat de-a lungul USENETului. Toate formau baza unui spatiu de comunicatie radical democratic.
De exemplu, inaintea unei noi discutii pe care grupul o incepea, comunitatii Netului i se cerea un vot de accept. Grupurile de discutii joaca inca un rol mare pe Internet. Exista mii si zeci de mii in intreg Internetul.
Alta mostenire a USENET este 'Netiquette', sau regulile de comportament pe Internet.
10 ani dupa ce USENET isi incepuse dezvoltarea, Internetul a crescut la 80.000 de computere. A inceput sa fie un factor de luat in considerare in politica. Si curand, expresia 'Information SuperHighway' (autostrada informatiei) a devenit uzuala. In aceasta metafora, Internetul era vazut ca o importanta infrastructura pentru transportul unor bunuri vitale - informatiile.
In anii 80 si inceputul anilor 90, cand Internetul era folosit doar de un numar mic de cercetatori, arata mult diferit fata de prezent. Principalele aplicatii erau atunci posta electronica si grupurile de discutii (Newsgroups) plus diverse rutine de cautare si mecanisme de transfer al fisierelor. Aceasta era o lume UNIX, in care toate comunicatiile existau doar ca text sau numere, si liniile de comanda trebuiau memorate si tiparite.
Cand posta electronica, dar mai ales programele de cautare si de transfer al fisierelor au trebuit sa faca fata unor cerinte mai complexe, s-au dezvoltat noi navigatoare. Software-ul pentru fiecare trebuia sa fie obtinut si configurat separat. Folosirea fiecaruia trebuia sa fie invatata.
Pe scurt: datorita metalimbajului foarte dificil, folosirea Internetului in acea perioada era restransa la un mic grup de oameni din universitati si institute de cercetare.
Marea schimbare a inceput in 1989, cand Tim Berners Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizica Nucleara) din Geneva a pus bazele in 1989 dezvoltarii primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W). Ca de obicei in istoria Internetului, scopul initial al WWW-ului era destul de limitat.
Era destinat sa fie o platforma interna de comunicatii pentru cercetatorii din intreaga lume care lucrau pentru CERN. Sarcina principala era sa asigure un sistem care sa faca legatura intre varietatea de platforme ale diverselor calculatoare.
Solutia de baza era ideea de a face legatura intre documente via 'hipertext'. Hipertext inseamna, a marca sirurile de text sau alte obiecte si de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanta de obiectul original. Cand legatura este selectata, cineva poate 'sari' la documentul legat.
In acest fel este posibil de a lega un numar nelimitat de documente intre ele intr-o structura web ne-ierarhica. Pentru a putea deosebi aceste documente si pentru a le regasi, fiecare are o adresa unica. Aceasta este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau intr-un protocol de transmitere (in cazul WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protocol - http), urmat de www (in cele mai multe cazuri) si de domeniu (de exemplu numele serverului si numele paginii).
Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, asa numitele 'browsere' urmau inca traditia originala a Internetului - erau numai text. De aceea, sistemul a ramas, in principiu, neprietenos cu utilizatorii. In septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de servere web in intreaga lume.
Schimbarea radicala s-a produs cand NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a scos 'Mosaic' - Browser in 1993, care era bazat pe o interfata grafica (Windows). Enorma crestere a web-ului a inceput virtual, dintr-o data: In iunie 1993, 130 servere Web erau inregistrate, in 1994 erau deja 11.576 servere.
Dar web-ul nu a facut doar sa se dezvolte. De asemenea, posibilitatile de a prezenta datele au crescut dramatic. Curand au aparut poze si animatii pe situri web, urmate de sunete . Doar un mic pas mai era necesar pentru a aduce cataloage, directoare si formulare de comanda pe situri web. Astfel, cativa ani mai tarziu s-a nascut E-Commerce.
1.2 Managementul internetului
Internetul este alcatuit ca o mare retea de paianjen in momentul de fata, fiecare internet service provider are cel putin o alta interconectare cu un alt internet service provider, pe langa aceste interconectari intre provideri mai exista in diverse colturi ale lumii locatii in care se intalnesc mai multi provideri o data.
Cel mai mare data center de acest tip se gaseste in Frankfurt, iar acolo sunt interconectati atat provideri de internet din Europa cat si din Statele Unite. Aceasta retea paianjen este alcatuita din multe servere, fiecare server desemnand o alta conectare cu una sau mai multe subretele de IP. IP-ul (internet protocol) este o adresa IP a unui calculator/server ce are legatura directa la internet.
Toata reteaua de internet este alcatuita pe baza de IP-uri. Fiecare adresa de IP are alocat un subnet, iar acel subnet reprezinta o retea de ip-uri cu interconectare direct (nu este necesar sa ajungi intr-un server pentru a accesa o alta adresa de IP din interiorul aceluiasi subnet.
Fiecare retea de acest fel se interconecteaza cu alte retele prin intermediul unuia sau mai multor servere, astfel ajungandu-se la reteaua de paianjen de care aminteam mai devreme.
1.3 Ce inseamna e-commerce pentru internet
Odata cu raspandirea web-ului si atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu activitate de comert, analistii, specialistii in marketing s-au gandit ca merita investit efort in punerea la punct a unor tehnologii care sa transforme surferii web in potentiali clienti.
Initial, site-urile web ale acestor firme contineau doar informatii de contact, oferte promotionale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumparare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email.
Totul era in regula, doar ca pentru a putea intra in posesia produselor, clientul trebuia sa plateasca contravaloarea produselor comandate, iar banii sa parcurga drumul de la client la comerciant (vanzator).
Plata se facea de regula prin mecanismele clasice, catre un cont deschis de comerciant la o banca. Presupunea deplasarea clientului la sediul unei institutii cu profil bancar pentru a depune banii si pentru initia transferul acestora in contul comerciantului.
In functie de politica adoptata de comerciant pentru a demara procesul de livrare al produselor catre client acesta cerea sau nu, confirmarea efectuarii platii prin fax. Fie ca se folosea o retea de distributie proprie, fie ca se apela la un serviciu postal specializat (posta rapida, DHL, etc), teoretic aceasta ultima faza era cea mai lunga.
La fel ca si in comertul traditional, natura produsului vandut va determina alegerea mijloacelor.
1.4 Arhitectura unui sistem e-commerce
Pentru a intelege care este rolul si locul comunicatiilor si solutiilor informatice (IT) intr-un astfel de mecanism, sa studiem putin arhitectura unui sistem EC.
Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare urmatoarelor roluri:
(a) Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o retea a unei corporatii) la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi.
(b) Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line.
(c) Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare.
Odata acestea spuse, e bine sa mai facem precizarea ca pe baza acestor trei componente de baza s-au implementat diverse arhitecturi de comert electronic. Unele combina mai multe componente intr-un singur (sub)sistem informatic, pe cand altele implementeaza separat fiecare componenta in parte.
Pentru definirea arhitecturii, proiectantii de sisteme EC fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selectii a principalelor cerinte/functii ale unui sistem EC. Detalii cum ar fi, de exemplu, functia de agregare care permite asamblarea articolelor intr-o comanda completa sunt lasate pe seama proiectarii de detaliu.
Decizia de a integra aceasta functie de agregare la nivelul componentei client, comerciant sau tranzactionale se va lua in functie de cerintele specifice ale fiecarei implementari in parte. Important este insa ca in cazul unui sistem de EC, ca de altfel in cazul oricarui sistem complex, arhitectura sa fie clar definita la toate nivelele de detaliu.
1.5 Cum se realizeaza comanda electronica?
Exista mai multe optiuni pentru expunerea produselor si trimiterea comenzilor online. Cea mai obisnuita este pagina simpla HTML (pentru expunerea produselor) si un formular electronic de comanda. Daca aveti un numar mic de produse aceasta este varianta de care aveti nevoie. Daca numarul de produse pe care intentionati sa le vindeti este mai mare si clientii cumpara in mod frecvent un numar mai mare de produse aveti nevoie de un sistem de scripturi mai complex.
Majoritatea furnizorilor de web hosting ofera insa pachete speciale de aplicatii pentru comert electronic - sisteme de shopping cart. Aceste aplicatii au o interfata pentru baze de date si utilizeaza instrumente de programare complexe. Pot genera pagini dinamice pentru expunerea produselor, calcularea pretului si a taxelor (inclusiv a celor de expediere). Furnizeaza de asemenea rapoarte complete de urmarire a clientilor si nenumarate optiuni de intretinere si actualizare.
Anumite componente permit chiar promotii speciale, promotii incrucisate sau personalizarea continutului in functie de preferintele clientului. Multe dintre aceste aplicatii pot fi utilizate si in site-urile comerciale de tip 'Business to Business' (B2B).
Sistemul de shopping cart pe care il alegeti trebuie sa poata furniza mecanismele pentru colectarea informatiilor necesare expedierii produsului si procesarii tranzactiei (inclusiv facturare, daca este cazul).
Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura acestuia trebuie proiectata cu grija, tinand cont de toate aspectele de business cu care se va confrunta sistemul, lasand totodata portite care sa permita adaptarea sa in timp, pe masura ce apar noi provocari, iar tehnologiile evolueaza.
1.6 Identificarea si prezentarea programelor folosite
PHP-ul a parcurs o cale lunga in decursul ultimilor ani. Dezvoltarea pana la nivelul unuia din cele mai proeminente limbaje care dirijeaza Web-ul nu a fost o sarcina usoara.
PHP succede un produs mai vechi, numit PHP/FI. PHP/FI a fost creat de catre Rasmus Lerdorf in 1995, initial doar ca un simplu set de scripturi Perl pentru a urmari accesele la rezumatul sau online.
El a denumit acest set de scripturi 'Personal Home Page Tools - Instrumente pentru paginile personale'. Deoarece era necesara mai multa functionalitate, Rasmus a scris o implementare mult mai larga in C, care era in stare sa comunice cu baze de date si dadea posibilitate utilizatorilor sa dezvolte simple aplicatii Web dinamice.
Rasmus a hotarat sa lanseze codurile-sursa ale PHP/FI pentru ca oricine sa le poata vedea, utiliza, sa poata corecta erorile din ele si sa imbunatateasca codul-sursa.
PHP/FI, care se descifra ca Personal Home Page / Forms Interpreter - Interpretor al paginilor personale / al formularelor, includea unele functionalitati de baza ale PHP pe care il cunoastem astazi. El poseda variabile asemanatoare cu cele din Perl, interpretare automata a variabilelor din formulare si sintaxa inclusa in HTML.
Insasi sintaxa era similara cu cea din Perl, cu toate ca era mult mai limitata, simpla si intr-un anumit fel inconsistenta.
In 1997, PHP/FI 2.0, a doua re-scriere a implementarii in C, avea un cult din cativa mii de utilizatori din lume (estimat), cu aproximativ 50,000 domenii, care raportau ca il au instalat, ceea ce reprezenta aproximativ 1% din toate domeniile din Internet.
Cu toate ca erau cateva persoane, care contribuiau portiuni de coduri-sursa in acest proiect, el era totusi in mare masura un proiect al unui singur om.
PHP/FI 2.0 a fost oficial lansat doar in noiembrie 1997, dupa ce si-a petrecut o buna parte a vietii in versiuni beta. In scurt timp el a fost inlocuit de versiunile alfa ale PHP 3.0.
PHP 3.0 a fost prima versiune care se aseamana mult cu PHP, asa cum il cunoastem astazi. El a fost creat de catre Andi Gutmans si Zeev Suraski in 1997 ca o re-scriere completa, dupa ce ei au descoperit ca PHP/FI 2.0 avea o capacitate foarte redusa pentru a dezvolta o aplicatie de comert electronic, asupra carei ei lucrau intr-un proiect al Universitatii.
Intr-un efort de a coopera si a continua dezvoltarea PHP/FI cu baza existenta de utilizatori, Andi, Rasmus si Zeev au decis sa coopereze si au anuntat PHP 3.0 in calitate de succesor oficial al PHP/FI 2.0, iar dezvoltarea PHP/FI 2.0 a fost in mare masura stopata.
Unul din cele mai mari avantaje ale PHP 3.0 erau facilitatile sale largi de extindere.
In afara de faptul ca oferea utilizatorilor finali o infrastructura solida pentru o multitudine de baze de date, protocoale si interfete API, facilitatile de extindere ale PHP 3.0 au impulsionat zeci de programatori sa se alature si sa inainteze noi module de extindere. Discutabil, aceasta a fost cheia succesului enorm al PHP 3.0.
Alte facilitati de baza introduse in PHP 3.0 au fost sustinerea sintaxei orientate pe obiecte si o sintaxa a limbajului mult mai puternica si consistenta.
Noul limbaj a fost lansat sub un nou nume, care excludea implicarea unei utilizari personale limitate, pe care o avea numele PHP/FI 2.0. El a fost numit pur si simplu 'PHP', sensul fiind un acronim recursiv - PHP: Hypertext Preprocessor - Preprocesor al Hipertextului.
Spre sfirsitul anului 1998, PHP a atins un numar de zeci de mii de utilizatori (estimat) si sute de mii de site-uri Web raportau ca il au instalat.
In punctul sau de varf, PHP 3.0 a fost instalat aproximativ pe 10% din toate serverele Web din Internet.
PHP 3.0 a fost lansat oficial in iunie 1998, dupa ce a petrecut aproximativ 9 luni in faza de testare publica.
Catre iarna anului 1998, la scurt timp dupa ce PHP 3.0 a fost lansat oficial, Andi Gutmans si Zeev Suraski au inceput lucrul asupra rescrierii nucleului PHP. Scopurile reproiectarii erau de a imbunatati performanta aplicatiilor complexe si de a imbunatati modularitatea bazei de coduri-sursa ale PHP.
Astfel de aplicatii puteau fi realizate datorita noilor facilitati din PHP 3.0, precum si a sustinerii unei game largi de baze de date si interfete API ale tertilor producatori, insa PHP 3.0 nu fusese proiectat sa lucreze cu astfel de aplicatii complexe in mod eficient.
Noul nucleu, denumit 'Zend Engine' (compus din numele autorilor, Zeev si Andi), a facut fata cerintelor de proiect cu succes, si a fost prezentat pentru prima data la mijlocul anului 1999.
PHP 4.0, bazat pe acest nucleu si in cuplu cu o gama larga de facilitati noi a fost lansat oficial in mai 2000, aproape doi ani dupa predecesorul sau, PHP 3.0.
Suplimentar la performanta imbunatatita substantial in aceasta versiune, PHP 4.0 a inclus alte facilitati de baza, cum ar fi sustinerea mult mai multor servere Web, sesiunilor HTTP, buferizarea iesirii, metode mai securizate de gestionare a datelor introduse de utilizatori si cateva constructii noi ale limbajului.
Astazi PHP este utilizat de sute de mii de programatori (estimat) si cateva milioane de site-uri raporteaza ca il au instalat, ceea ce alcatuieste peste 20% din toate domeniile din Internet.
Echipa de dezvoltare a PHP include zeci de programatori, precum si alte zeci de persoane ce lucreaza asupra proiectelor asociate cu PHP, cum ar fi PEAR si proiectul de documentare.
PHP 5 a fost lansat in iulie 2004 dupa o lunga perioada de dezvoltare si cateva lansari preliminare. El este condus de nucleul sau, Zend Engine 2.0 cu un nou model de obiecte si o duzina de alte noi facilitati.
MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relational, produs de compania suedeza MySQL AB si distribuit sub Licenta Publica Generala GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuala, fiind o componenta cheie a stivei LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP).
Desi este folosit foarte des impreuna cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicatii in orice limbaj major. Exista multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicatiilor in numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Borland Delphi, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip spefic API.
O interfata de tip ODBC denumita MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc aceasta interfata, sa interactioneze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic.
In sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul carora respetivele limbaje sa poata folosi acest SGBD mult mai usor decat prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.
Licenta GNU GPL nu permite incorporarea MySQL in softuri comerciale; cei care doresc sa faca acest lucru pot achizitiona, contra cost, o licenta comerciala de la compania producatoare, MySQL AB.
MySQL este componenta integrata a platformelor LAMP sau WAMP (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa ca aplicatie web este strans legata de cea a PHP-ului care este adesea combinat cu MySQL si denumit Duo-ul Dinamic. In multe carti de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai usor de invatat si folosit decat multe din aplicatiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de iesire fiind una simpla si evidenta: "exit" sau "quit".
Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comanda sau, prin descarcare de pe internet, o interfata grafica: MySQL Administrator si MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicatia gratuita, scrisa in PHP, phpMyAdmin.
MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista.
1.7 Aspecte comparative
Programul software creat pentru societatea Alttab Profit SRL a fost gandit special pentru necesitatile companiei ceea ce rezulta in cateva functii aditionale menite sa ajute atat clientii cat si compania in sine. Din aceasta cauza aplicatia a fost dezvoltata in primul rand pe preturi exprimate in RON, USD sau EUR si s-a adaugat bineinteles si un curs de schimb care poate fi setat manual de catre un operator.
De asemenea pe aceeasi platforma a fost implementat si un adaos comercial care poate fi setat pe produs si global pe site, acest lucru a permis ca operatorul sa introduca preturile in valuta la care compania achizitioneaza produsul iar apoi sa adauge adaosul preferat pentru acel produs.
O alta unealta ajutatoare in cadrul acestui proiect a fost crearea de filtre pentru diverse categorii ale site-ului. Aceste filtre au fost create in ajutorul clientului care cauta ceva anume si nu detine mult timp la dispozitie sa poata sa caute in toate produsele afisate in acea categorie.
Pentru animarea site-ului si pentru a scoate in evidenta anumite promotii, in aplicatie au fost implementate mai multe locatii pentru bannere comerciale. Bannerele pe care operatorul le afiseaza pe site pot fi atat statice cat si dinamice.
Tinand cont de faptul ca orice site web trebuie sa fie pe primele locuri in top-ul cautarilor pe cele mai consacrate motoare de cautare, aceasta aplicatie a fost construita folosind modulul mod_rewrite.
CAPITOLUL II. STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT IN CADRUL SC ALTTAB PROFIT SRL
2.1. Prezentarea societatii - ALTTAB PROFIT SRL
SC Alttab Profit SRL este o societate privata 100% romaneasca, infiintata in anul 2004, cu sediul in Bucuresti, Bd. Lacul Tei numarul 126-128, Bloc 17-18, Scara F, Ap 233, Etaj 7, sector 2 si are personalitate juridica, cu numarul de registru comert J40/20548/2004 si cod unic de identificare RO17030480.
Compania ALTTAB PROFIT SRL este specializata in comertul cu produse IT si electrocasnice. Din punct de vedere economic, pentru aceasta firma singurul venit ar fi adaosul comercial care este practicat indirect proportional cu valoarea produsului.
Considerand ca piata de IT sau electrocasnice din Romania este destul de saturata, ceea ce face ca oferta sa fie mult mai mare decat cererea, rezulta intr-un adaos comercial foarte mic. Atata timp cat adaosul comercial este mic atunci toata arhitectura firmei trebuie sa fie cat se poate de simpla si sa contina o aplicatie care sa reproduca actiunile unor angajati inutili in aceasta epoca a tehnologiei.
Organigrama companiei in acest moment este alcatuita din 4 asociati, care au fiecare 25% cota parte din capitalul companiei.
Din punct de vedere economic, compania a avut o crestere semnificativa incepand cu sfarsitul anului 2007 cand cifra de afaceri a fost de aproximativ 17000 RON, iar in anul 2008 aceasta a ajuns la aproximativ 120.000 RON. O data cu cresterea cifrei de afaceri au inceput sa apara si alte oportunitati, cum ar fi reduceri semnificative de la furnizori din cauza cumparaturilor efectuate, ceea ce a dus in unele situatii la o crestere a profitului pe fiecare vanzare.
Activitatea companiei consta in comercializarea unei game variate de produse ale unor mari producatori din Europa si America, fapt care ne permite satisfacerea tuturor exigentelor dumneavoastra.
Produsele noastre nu reprezinta doar componente PC, ci si televizoare, sisteme de navigatie, telefoane etc.
Sfera de activitate: societatea isi desfasoara activitatea in sfera serviciilor catre persoanele fizice cat si in sfera serviciilor catre persoanele juridice, prin comercializarea unei game largi de produse de calitate ale unor producatori cu renume in domeniul IT sau electronice.
In scopul desfasurarii activitatii, societatea intretine relatii economice si juridice cu societati din tara. Aceste relatii sunt:
a) de cooperare cu furnizori (agentii economici) si beneficiari (agenti economici, persoanele fizice). Furnizorii sunt:
Everit SRL - Componente IT (laptop-uri, component PC, televizoare, masini de spalat etc);
Asesoft Distribution - componente PC, laptop-uri, televizoare, telefoane;
ASBIS Romania - component PC, laptop-uri, telefoane;
b) ierarhice:
de subordonare;
de comanda;
In subordine se afla un magazin de prezentare si desfacere si un depozit. Aceste tipuri de relatii sunt prezentate in diagrama de mai jos.
relatiile cu statul (administratia financiara a sectorului 2): decontarea TVA, plata impozite, societatea incaseaza comision pentru administrare;
relatiile de cooperare cu furnizori, beneficiari, banci, unitati de transport atunci cand este necesar.
Diagrama relatiilor cu exteriorul:
Unitati furnizoare Administratia financiara a sectorului 2
Studiul activitatii de baza desfasurata in societate
Principala activitate desfasurata in cadrul societatii este comercializarea componentelor IT.
In cadrul acestei activitati putem distinge subactivitati ca:
incasari de la cumparatori;
platile catre furnizori;
Un punct important in activitatea de conducere il constituie gestionarea marfii, deoarece reprezinta peste 60% din totalul cheltuielilor.
Pentru ca gestionarea produselor sa fie cat mai buna, se realizeaza o evidenta cantitativ-valorica la departamentul de contabilitate, corelata cu o evidenta cantitativa care se tine la gestiune (depozit), reflectand cantitatile intrate, cantitatile iesite, stocul fiecarui fel de produs.
Controlul exactitatii si concordantei din cele doua evidente se realizeaza cu ajutorul balantei analitice.
Subactivitatile operationale si ordinea acestora sunt:
a) intrari:
receptia si inregistrarea produselor la magazie, primite de la furnizori;
instiintarea serviciului de aprovizionare de primirea produselor;
verificarea receptiei conform contractului incheiat cu furnizorii, evidenta comenzilor, reclamatii ulterioare;
inregistrarea la contabilitate a intrarilor de materiale.
b) iesiri:
eliberarea de produse in limita disponibilitatilor din magazie pe baza comenzilor facute de clienti;
instiintarea serviciului de contabilitate de iesiri de produse;
inregistrarea in evidenta contabila a iesirilor de produse.
c) determinarea stocului existent la magazie si corelarea cu ajutorul balantei analitice primita de la contabilitate.
d) urmarirea stocurilor lent vandabile.
Partea de contabilitate este organizata la nivel analitic, care realizeaza periodic o reflectare cantitativ-valorica a intrarilor, iesirilor, stocurilor/soldurilor ale fiecarui produs.
Evidenta operativa se realizeaza la depozit, concretizandu-se in fisele de
magazie care se deschid la inceputul fiecarei perioade de gestiune pentru fiecare tip de produs pe baza balantei analitice a stocurilor, iar in cursul perioadei de gestiune pe baza documentelor justificative de intrare in depozit.
Intrarile de produse in depozit se inregistreaza curent in fisa de magazie a fiecarui produs pe baza notei de intrare-receptie si constatare de diferente emisa de comisia de receptie pentru produsele aprovizionate de la furnizori.
Iesirile de materiale din depozit se inregistreaza curent in fisa de magazie a fiecarui produs pe baza notei de transfer-iesire emis de depozit pentru clienti.
Contabilitatea analitica se realizeaza in cadrul biroului de contabilitate, concretizandu-se in fisele conturilor analitice (cantitativ-valorice) pentru fiecare tip de produs si balanta analitica a produselor pe fiecare cont in parte. Concomitent cu inregistrarea operatiilor economice de intrare / iesire in fisele conturilor analitice.
Balanta analitica si fisa cantitativ-valorica a produselor se vor analiza la oficii in maxim doua zile lucratoare (listate 28-29 ale fiecarei luni). Balanta analitica a conturilor de materiale se elaboreaza pentru luna expirata pe baza datelor inregistrate in fisele conturilor analitice si este folosita pentru analiza aprovizionarii pe tip de produs.
Deschiderea fiselor conturilor analitice (cantitativ-valorice) pentru fiecare tip de produs are loc la inceputul perioadei de gestiune pe baza balantei analitice a stocurilor, iar in cursul perioadei de gestiune, pe baza documentelor justificative de intrare a produselor in depozit.
Debitarea fiselor conturilor analitice se realizeaza zilnic pe baza notelor de intrare-receptie si constatare a diferentelor si a bonurilor de predare-transfer- restituire.
Creditarea fiselor conturilor analitice se realizeaza zilnic pe baza bonurilor de consum.
Societatea Alttab Profit S.R.L. este structurata pe compartimente, oficii, servicii care se ocupa de activitati distincte. Fiecare compartiment in parte este condus de catre un sef, care se subordoneaza unui director si indirect directorului coordonator.
Regulamentul de organizare si functionare:
1 - decizii, reguli de functionare;
2 - informatii sintetice privind gestiunea stocurilor de produse;
3 - facturi, avize de expeditie;
4 - confirmari;
5 - informatii despre contracte, viitoarele receptii de produse;
6 - situatie stocuri existente;
7 - balante analitice pentru verificarea stocurilor;
8 - nota de intrare receptie, bon consum;
Societatea Alttab Profit S.R.L. este formata din:
directorul general;
directorul de vanzari;
reprezentantul contabil;
managerul IT;
soferul;
Adunarea Generala a Actionarilor reprezinta cel mai inalt nivel ierarhic in sistemul de conducere, la acest nivel luandu-se decizii legate de dezvoltarea activitatii de comercializare a produselor si principalele mijloace de informatizare a activitatii desfasurate. AGA se intruneste de cel putin patru ori pe an in mod normal, si ori de cate ori apar situatii deosebite are loc o adunare extraordinara.
Personalul de Conducere al firmei este ales de catre Adunarea Generala a Actionarilor si este reprezentat managementul de nivel superior: Directorul General, Directorul de vanzari, IT Manager, Directorul Economic.
Directorul General:
Raspunde trimestrial, prin rezultatele obtinute, in fata Adunarii Generale a Actionarilor;
Organizeaza si conduce, prin factori de decizie toate activitatile tehnice;
Are dreptul de semnatura a actelor in banca;
Aproba deconturile si obligatiile catre stat ;
Semneaza contractele;
Deleaga autoritatea sa cadrelor de conducere aflate la niveluri ierarhice imediat inferioare pentru decizii de rutina.
Directorul de vanzari
Raspunde direct in fata directorului general;
Raspunde de activitatile de transport, import, export, aprovizionare si studiul pietei si publicitate;
Organizeaza, indruma si controleaza intreaga activitate din subordine;
incheie contracte cu clientii;
ajuta clientii sa opteze pentru produsele optime.
Managerul IT
reprezinta societatea in fata clientilor;
verifica comenzile primite daca este cazul;
creeaza noi platforme care sa ajute in cazul gestiunii;
are grija de reteaua interna (calculatoare, retea, servere etc);
raspunde in fata Directorului General.
Soferul
transporta marfa de la furnizori;
livreaza produse catre clienti.
2.3 Studiul sistemului informational
Activitatea companiei se desfasoara in model de interlocutori. In momentul unei comenzi de la un client, compania va comanda la randul ei de la un furnizor componenta sau componentele pe care clientul le doreste.
Pentru ca acest model de activitate sa fie profitabil, trebuie sa fie pus la punct un sistem informatic care sa ajute angajatii societatii in diversele actiuni, astfel o comanda sa poata sa fie acceptata si trimisa catre procesare intr-un timp cat mai scurt astfel un singur angajat va putea sa faca fata la mai multe comenzi si se reduce numarul de angajati necesari.
De asemenea este nevoie de un depozit si de un software care sa aibe informatii despre gestiunea produselor aflate in stoc.
Pentru acest lucru, compania in acest moment dispune de doua servere, 3 laptopuri, o statie de lucru, un router wireless, o casa de marcat si o multifunctionala. S-a optat pentru a cumpara mai multe laptopuri, deoarece compania mai are si alte activitati in afara de cea de intermediere a produselor tehnologice.
Cele doua servere sunt impartite pe servicii, unul din servere este cel care se foloseste ca si server de fisiere pentru schimbul rapid de fisiere intre calculatoare si de asemenea sustine si baza de date a gestiunii produselor.
Cel de-al doilea server este folosit pentru routarea internetului in reteaua interna a firmei, de asemenea acesta este si serverul de e-mail al firmei, server pentru webhosting unde sunt tinute mai multe site-uri web si de asemenea mai este folosit si ca server pentru web development pentru anumite site-uri web.
Pentru a asigura o buna functionare a serviciilor companiei, s-a optat pentru doua conexiuni de internet ce asigura o redundanta de 99.9% astfel angajatii firmei vor avea tot timpul acces la internet.
De asemenea pe langa sistemul informational firma are si un flux de documente destul de important, in fiecare zi se primesc facturi de la furnizori si se factureaza clienti, ceea ce inseamna un volum de lucru destul de mare.
Pe langa facturi firma mai are si un flux de documente contabile pentru toate produsele cum ar fi balante, note de intrare receptie, fisa de magazie etc.
2.4 Analiza critica si directiile de perfectionare
Pentru ca firma Alttab Profit SRL nu a pornit cu un buget alocat destul de mare, totul trebuie perfectionat pentru ca toate obiectele de activitate ale firmei sa fie cat mai simplu de controlat si verificat, se va impune folosirea unui program de gestiune care va tine evidenta stocurilor, produselor intrate si vandute, preturile atat de intrare cat si de iesire pentru toate aceste produse.
Acest lucru va ajuta firma la diversele raportari pe care le are de facut la ministerul finantelor, astfel nu va mai fi nevoie de mai multi magazioneri sau gestionari, va fi un singur om care se va ocupa doar de facturi, atat cele de intrare de marfa cat si cele de iesire marfa.
Pentru a ajuta si mai mult la gestionarea interna a preturilor acest software va trebui implementat impreuna cu baza de date a site-ului, astfel preturile de pe site, produsele si stocurile vor putea fi afisate in concordanta cu ceea ce are firma in momentul accesarii unui client. O data cu aceasta realizare, angajatul care se va ocupa de introducerea facturilor in sistem va genera automat si lista de produse aflate in stoc si pretul lor. Ceea ce reduce factorul munca pentru companie, generand astfel o economie si automat un profit marit.
De asemenea pentru a ajuta si mai mult compania Alttab Profit SRL, va trebui restructurata reteaua interna care in momentul de fata se bazeaza pe echipamente de retea wireless clasa G si se poate face un upgrade pentru clasa N, ceea ce duce la optimizarea transferului de date intern al companiei.
O alta optimizare destul de importanta este stabilirea unui traseu optim pentru soferi, astfel orice drum va trebui calculat pentru minim de consum de carburant si pentru a minimiza timpul transportului. Daca aceasta optimizare este pusa in aplicare, atunci aceasta companie va avea un atu foarte important in fata celorlalte, pe langa economia de combustibil, micsorarea timpului unei livrari duce la fidelizarea clientilor.
CAPITOLUL III. PROIECTAREA NOULUI SISTEM INFORMATIC
3.1 Definirea obiectivelor si oportunitatii sistemului e-commerce
Obiectivele unui sistem e-commerce sunt in primul rand micsorarea costurilor salariale si a unui spatiu de prezentare. Sistemul e-commerce este un magazin "virtual" de prezentare a produselor in care clientul navigheaza si priveste produsele la fel cum le-ar privi pe raftul unui supermarket.
Numai ca intr-un supermarket trebuie sa angajezi oameni care sa aiba grija sa ajute clientul in cumpararea unui produs ceea ce inseamna un salariu in plus, un magazin virtual are deja foarte multe informatii despre produse ceea ce ajuta clientul sa identifice exact ceea ce are nevoie.
Daca luam in seama obiectivul micsorarii costurilor cu chiria unui spatiu de desfacere, economia este mult mai mare. Sa luam cazul unei firme care inchiriaza un spatiu pe care trebuie sa il amenajeze si care ca si costuri depasesc cu mult pragul de 1000euro cat ar costa crearea unui magazin virtual. Apoi intervin costurile lunare cu chiria, o chirie pentru un spatiu depaseste cu mult 15euro/luna cat ar costa un hosting decent pentru site.
Oportunitatea sistemului e-commerce este aceea ca majoritatea produselor au informatii si poze despre ele ceea ce ajuta utilizatorul final in a lua o decizie cat mai pe placul lui. O alta oportunitate este ca un site de internet poate beneficia de reclama gratis daca exista o persoana care cunoaste toate trucurile pentru a face un site vizibil intr-un motor de cautare.
Aceasta oportunitate este una dintre cele mai cunoscute si ajuta foarte mult la aducerea de potentiali clienti, daca un client intra pe un motor de cautare si cauta un anumit produs pe care site-ul respectiv il are, acesta va fi afisat intre primele rezultate ceea ce face ca un client, sigur sa ajunga pe site si astfel se face o vanzare.
Proiectarea iesirilor
Pentru a ajuta si mai mult la cresterea afacerii online, magazinul virtual vine in ajutorul companiei Alttab Profit SRL prin cateva rapoarte foarte importante ce ajuta atat la marirea afacerii pe sectorul pe care se observa o crestere cat si rapoarte care au la baza informatii generale, un exemplu de raport de acest gen ar fi suma totala de vanzari online si care ar putea folosi pentru a genera un raport intre vanzari online si vanzari normale.
Acest raport ar fi unul care ar putea in acelasi timp sa ajute la marirea afacerii sau ar fi doar de informatie generala pentru Directorul General.
Primul raport este Topul celor mai vandute produse (dupa cantitate), acest raport ajuta compania sa realizeze pe ce segment de piata merge cel mai bine si pe ce segment de piata ar trebui sa mai evolueze astfel incat sa poata acapara cat mai multe segmente, ceea ce poate genera un profit mult mai mare pentru companie. Din acest raport de asemenea se subintelege cu ce furnizor ar trebui sa mai negocieze la preturi pentru a putea intra si pe acea nisa de piata. In acelasi timp aceasta informatie ajuta compania in cazul in care are nevoie de mai multe lichiditati destul de repede, se poate face o reclama pe nisa de piata pe care ei au cele mai mari vanzari ceea ce va genera profituri foarte repede.
Urmatorul raport este Topul celor mai vandute produse dupa valoare, care genereaza o lista de produse din cele mai scumpe care au fost vandute. In orice afacere intotdeauna produsele mai scumpe au si un adaos mult mai mare ceea ce genereaza profituri mult mai mari. Tocmai de aceea acest raport vine in ajutorul companiei Alttab Profit SRL iar consiliul director poate stabili o strategie de marketing pentru a dezvolta vanzarile pe acele produse si astfel generand un profit marit per numarul de facturi.
Un raport care nu trebuie sa lipseasca din nici o companie este cel al clientilor. Topul clientilor arata care client a cumparat de cei mai multi bani. Acest raport poate ajuta departamentul de marketing pentru diversele cadouri pe care le pot trimite acestor clienti sau o reducere pe care clientul sa o aprecieze si sa devina din ce in ce mai fidel magazinului.
Urmatorul raport este cel despre care am mai vorbit si in introducerea acestui capitol si anume Totaluri pe comenzi online, aici se poate selecta totalurile de vanzari finalizate per perioada, perioada care poate fi selectata de catre operator.
Ultimul raport si unul care este destul de important si are legatura directa cu departamentul de marketing este cel de Info Campanii, acest raport genereaza informatii despre anumite campanii de advertising desfasurate pe site care au generat si comenzi finalizate. Aceste campanii sunt sub tipuri de bannere afisate pe site in diverse locatii.
Proiectare intrari
In aceasta categorie sunt foarte multe videoformate de intrare.
Videoformat pentru furnizori:
In acest ecran, utilizatorul poate adauga furnizorii de produse, denumirea reprezinta numele furnizorului, poate fi și prescurtat care va aparea pe pagina fiecarui produs.
De asemenea se poate adauga și o mica descriere despre furnziorul respectiv ca și informații pentru viitor.
Videoformat de intrare pentru Producatori:
Acest videoformat are la baza o tabela ce conține producatorii ai caror produse vor fi afișate pe site. Aici se poate introduce denumirea producatorului, un link catre pagina oficiala a producatorului.
De asemenea exista și doua setari care sa stabileasca daca producatorul este activ și este afișat pe site și daca producatorul va fi afișat pe prima pagina a site-ului.
Ultima opțiune este cea pentru adaugarea unei poze, cum ar fi logo-ul producatorului.
Videoformat pentru categorii:
In funcție de acest videoformat se alcatuiște meniul de pe prima pagina, și submeniul acesteia.
Aici se poate selecta categoria principala, numele categoriei, ordinea de afișare, daca este activa sau nu, o scurta descriere a categoriei și de asemenea se pot adauga 3 poze.
Videoformat pentru banner:
Acest videoformat este folosit pentru a adauga un banner comercial pe partea din dreapta a site-ului.
Ca și campuri sunt disponibile, titlul bannerului, un link catre destinația bannerului, daca este activ sau nu și se poate alege poza sau bannerul dinamic.
Videoformat pentru preturi expres per categorie:
Acest videoformat este facut pentru a ajuta operatorii, sa modifice preturile pe anumite categorii mai repede și de asemenea sa modifice și adaosul pe fiecare produs.
Videoformat pentru Metode de plata:
Metodele de plata se pot adauga foarte ușor, se apasa pe butonul "metoda noua" și in noua fereastra se introduce tipul metodei de plata.
Alte opțiuni mai sunt modificarea numelui, ștergerea sau dezactivarea metodei.
Videoformat pentru Text Transport:
Acest videoformat se folosește pentru a modifica textul de transport care apare pe pagina site-ului. Acest text poate conține mai multe informații importante pentru clienți.
Videoformat pentru Metode Transport:
Metodele de transport se adauga foarte simplu, mai intai se introduce denumirea modalitații de transport, prag-ul de comanda dupa care transportul este gratuit și suma de plata in cazul in care pragul nu este atins.
De asemenea se pot selecta orașele in care aceasta modalitate de transport se poate face și daca metoda de transport este activa sau nu.
Videoformat pentru Continut Subsol:
Conținutul de subsol este textul sau scripturile care se doresc sa apara in subsolul paginii de web, aici se pot pune diverși parteneri sau chiar bannere comerciale.
Videoformat pentru Text Suspendare:
Textul de suspendare se foloseste in momentul cand se dorește inchiderea site-ului web pentru o anumita perioada, iar acest text va aparea cand cineva va dori sa intre pe site.
Videoformat pentru actualizare preturi si/sau produse:
Acest videoformat se folosește pentru a ajuta operatorii sa introduca un fișier tip excell pentru a updata automat preturile de pe website sau pentru a importa produse noi, pentru a importa un excel se folosește capul de tabel disponibil pe link.
Videoformat pentru actualizare pagini statice:
Acest videoformat se folosește pentru a schimba textul de pe diversele pagini statice, cum ar fi pagina despre noi.
Aici se adauga titlul paginii, descrierea și cuvintele cheie, apoi conținutul paginii. De asemenea și aici pot fi introduse ori scripturi HTML sau JAVA sau pur si simplu text formatat.
Videoformat pentru actualizare diverse setari:
Acest videoformat se folosește pentru a updata cursul RON/EUR, RON/USD de pe website (folosit pentru produsele introduse in EUR sau USD), valoarea tva-ului, adaosul și taxa verde de pe intreg site-ul se folosește pentru produsele care nu au selectata aceasta valoare.
Pragul de efectuare comanda reprezinta valoarea de la care se pot face comenzi.
Videoformat pentru actualizare date firma:
Acest videoformat se foloseste pentru actualizarea datelor firmei, care apar pe facturile proforma emise de catre site catre clienți.
De asemenea telefoanele apar si pe paginile fiecarui produs.
Proiectarea bazei de date:
Baza de date a site-ului a fost conceputa astfel incat tabelele sa aiba legatura intre ele.
Urmatoarea poza afiseaza tabelele bazei de date aranjate in ordine alfabetica.
Tabela mv_admin contine userii care au dreptul de a se loga in consola de administrare si are ca si coloane numele userului parola (encriptata), tip-ul de user (aceasta valoare consta in nivelul de acces pe site al userului si de asemenea mai este un camp care contine numele utilizatorului afisat pe pagina de administrare a magazinului virtual. Acest tabel nu are legaturi cu alt tabel.
Tabla mv_alerta_pret tine lista clientilor care s-au inscris sa primeasca un anunt atunci cand pretul produsului pe care ei il doresc va ajunge la valoarea pe care ei doresc sa o achite pentru el, aceasta tabela contine un cod unic pentru fiecare inregistrare, codul produsului care este legat direct de tabela cod din tabela de produse, pretul dorit de catre client, emailul clientului si data la care s-a inregistrat cererea.
Tabela mv_bannere contine informatii despre bannerele afisate pe coloana din dreapta iar coloanele sunt in urmatorul fel: cod, titlu (numele bannerului care va fi afisat in administrare sau va fi trecut ca si alt daca bannerul este in format de imagine), tip (tip de afisare a bannerului, imagine sau flash), pozitie (aici are ca si informatii ordinea de afisare a bannerelor in cazul in care sunt mai multe), link (link-ul catre pagina unde va fi trimis clientul in momentul accesarii bannerului), activ (aceasta coloana contine valorile 1 sau 0, unde 0 inseamna ca bannerul este activ si 1 inseamna ca bannerul este activ si este afisat pe site.
Tabelele mv_campanii, mv_campanii_raspunsuri, mv_campanii_rezultate sunt toate legate intre ele prin cod campanie si cod raspuns si reprezinta chestionarele pe care operatorul le pune la dispozitia clientilor in momentul in care finalizeaza comanda, ele contin intrebarea si raspunsurile clientilor, iar apoi suma totala de cumparaturi efectuata dupa completarea chestionarului.
Tabela mv_categorii este una din cele mai importante ale site-ului si contine categoriile si subcategoriile afisate in meniul din stanga.
Prima coloana de cod reprezinta codul unic al fiecarei categorii. Cod_categorie este completat doar daca inregistrarea in cauza este o subcategorie, daca acest camp nu contine nimic atunci aceasta categorie este categorie principala, campul denumire reprezinta numele categoriei asa cum apare si clientului in meniu, descriere este un camp optional in care se pune o descriere a categoriei daca se doreste, coloana de producatori este direct legata cu tabelul de producatori si care se aloca fiecarei categorii generand astfel filtrele de producatori de pe pagina respectivei categorii, campul ordine reprezinta ordine afisarii categoriilor pe pagina, iar campul vizibil este cel care defineste daca categoria este vizibila pe site sau nu.
Tabela mv_comentarii contine informatiile despre diversele comentarii postate de useri pe site pentru anumite produse, aceasta tabela contine cod (numarul unic de inregistrare al fiecarui comentariu), cod_produs (codul unic al fiecarui produs), cod_utilizator (codul unic al fiecarui utilizator), continut (textul completat de client), nume (numele afisat pe site in dreptul comentariului), email (emailul clientului), localitate (localitatea ce va fi afisata in dreptul comentariului pe site), aprobat ( contine valorile 0 sau 1, 0 pentru comentariu care nu este aprobat si nu apare pe website si 1 pentru cele aprobate care apar pe site), rating (numarul de stele alocat produsului, ceea ce inseamna o nota acordata de client pentru respectivul produs), citit ( contine valorile 0 sau 1 ceea ce arata daca mesajul a fost citit sau nu de catre un administrator pentru a fi activat), data_postare (data la care a fost inregistrat comentariul si care apare pe site).
Tabela mv_comenzi care contine fiecare produs din comenzile efectuate pe site si care sunt legate intre ele prin coloana id_comanda, aceasta tabela contine cantitatea de produse comandata, pretul unitar, valoarea, valoarea tva-ului, codul de utilizator al clientului, codul produsului, comentariu personal al clientului, modalitatea de plata, tip de transport si pretul transportului, adresa de livrare, data la care a fost efectuata comanda, statusul comenzii (daca este neconfirmata, confirmata, anulata, data spre livrare sau finalizata) si daca a fost citita de catre un operator.
Ca si legaturi externe aceasta tabela are legaturi cu tabela de utilizatori, produse, modalitati de plata si transport.
Tabela mv_cos_produse contine cosul de cumparaturi al oricarui utilizator care a adaugat produsele in cos, dar nu a finalizat comanda. Aceasta tabela contine codul unic de inregistrare pentru fiecare intrare, codul de produs, codul utilizatorului si cantitatea.
Tabela mv_curs_valutar care contine ca orice tabela codul unic de inregistrare, denumirea valutei, cursul si care valuta este cea in care sunt afisate preturile pe site.
Tabela mv_date_firma contine toate informatiile generale ale companiei, cum ar fi adresa, numarul de inregistrare la registrul comertului, codul fiscal, contul bancii, banca, email-ul general al firmei si nu in ultimul rand denumirea firmei.
Tabela mv_furnizori contine denumirea furnizorului si o descriere, aceasta tabela este importanta pentru ca ajuta la identificarea mai rapida a furnizorului unde se va face comanda pentru un produs.
Tabela mv_metode_plata contine metodele de plata acceptate si daca acea modalitate de plata este activa si pentru clienti.
Tabela mv_newsletter contine adresele de email ale clientilor ce vor primi un newsletter si de asemenea codul de utilizator asociat email-ului.
Tabela mv_newsletter_arhiva contine newsletterurile trimise de-a lungul timpului, ca si campuri disponibile sunt continutul care reprezinta continutul efectiv al emailului, numele emailului, emailurile la care este trimis si data la care a fost trimis.
Tabela mv_producatori are in continut toti producatorii de echipamente ce se regasesc si pe website, ca si coloane, acest tabel dispune de coloana de home care defineste daca producatorul respectiv apare pe prima pagina sau nu, apoi denumirea producatorului, descriere producatorului, descrierea, daca este activ sau nu, si linkul catre pagina oficiala.
Tabela mv_produse care este bineinteles si motorul acestui website, are in componenta multe coloane ce definesc multe informatii despre produsul in cauza.
Fiecare produs are un cod unic asociat, si un cod de gestiune unic, care este asociat de catre producatori fiecarui produs, denumirea produsului, descrierea produsului, status_stoc, care releva daca produsul este in stoc sau daca se poate comanda sau va fi disponibil in curand.
O alta coloana este coloana de garantie, unde este asociata garantia pentru fiecare produs, apoi unitatea de masura, pretul unitar (care poate fi atat in valuta cat si in moneda nationala), pret_vechi se foloseste pentru promotii si atunci cand este completat apare pe site ca si un pret taiat, TVA care este taxa pe valoare adaugata, valuta, adaosul comercial pentru acel produs, vizibil reprezinta daca produsul este activ pe website sau nu, promotional, lichidare de stoc, daca contine taxa verde.
Cod_producator este legat direct in tabela de producatori si reprezinta producatorul acelui produs, "nou" arata daca produsul este nou.
Cod_categorie este codul categoriei in care acesta va aparea, "promovat" arata daca produsul este promovat pe categoria lui, super_promovat arata daca produsul apare pe prima pagina, iar coloana furnizori leaga direct din tabela de furnizori numele furnizorului ce va fi afisat doar in consola de administrare.
Tabela mv_produse_favorite afiseaza produsele preferate ale unui user, pe care acesta le poate accesa din contul de membru al site-ului.
Aceasta tabela contine campurile cod (care este un cod unic pentru fiecare inregistrare), cod_produs care reprezinta codul unic al produsului din tabela de produse si cod_utilizator care reprezinta codul utilizatorului din tabela de utilizatori.
Tabelele mv_produse_specificatii si mv_structuri_specificatii au o legatura directa intre ele prin codul specificatiei, aceste specificatii sunt alocate pe fiecare categorie si pot fi folosite ca si filtre in website.
Tabela mv_structuri_specificatii contine codul categoriei, titlul specificatiei (vizibil si pe site), valori (in cazul in care este definita ca si filtru), unitati de masura, daca este cazul, iar apoi patru coloane care indica ce tip de specificatie este. Tabela mv_produse_specificatii contine codul de produs, codul specificatiei si valoarea alocata.
Tabela mv_schimb_email este o tabela in care se stocheaza temporar informatiile despre utilizatorii care cer o schimbare de e-mail si se asteapta confirmarea lor.
Tabela mv_subsol contine un text ce va fi afisat in subsolul siteului si care poate fi si cod html sau java.
Tabela mv_superbanere reprezinta bannere ce vor fi afisate pe partea de sus a paginii, ca si coloane aici avem un cod unic pentru fiecare inregistrare, cod_categorie care defineste un cod de categorie pentru fiecare banner daca este cazul, link-ul unde utilizatorul va ajunge daca acceseaza bannerul si daca este activ sau nu.
Tabela mv_suspendare contine un text ce va aparea daca se doreste inchiderea site-ului.
Tabela mv_transport contine textul de transport care apare si pe website.
Tabela mv_transport metode contine metodele de transport care pot fi alese de catre client in momentul unei comenzi. Coloanele din acest tabel sunt: codul unic alocat fiecarei inregistrari, titlu care reprezinta textul afisat clientului, string_orase care contine un oras sau mai multe din lista, suma_de_plata care reprezinta suma pe care clientul trebuie sa o plateasca pentru transport, prag este pragul peste care transportul nu se plateste, iar coloana activ defineste daca metoda de transport este activa sau nu.
Tabela mv_tva defineste tva-ul pe intreg site-ul si de asemenea si valoarea adaosului, daca acesta nu este deja alocat pe fiecare produs in parte.
Tabela mv_utilizatori este si ea o tabela importanta a acestui program, aceasta tabela nu are legaturi cu o alta tabela, doar altele externe au legatura directa cu ea. Tabela contine informatii generale despre useri cum ar fi adresa de email, numele si prenumele, adresa, data de nastere, numarul de telefon, data inregistrarii, adresa de livrare sau informatii legate de o persoana juridica, cum ar fi codul fiscal, numarul de inregistrare la registrul comertului sau contul in banca.
Tabela mv_website contine paginile statice ale site-ului, cum ar fi pagina de contact, sau pagina despre noi, care au tot continutul stocat in aceasta tabela.
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA APLICATIEI INFORMATICE
4.1 Manual de utilizare
Folosirea acestui program in calitate de client, va fi cat se poate de simpla. Clientul trebuie doar sa acceseze website-ul si va avea de navigat prin meniul din stanga unde sunt categoriile pentru a vizualiza produsele, sau in meniul de sus pentru a vedea diverse informatii despre companie sau modalitatile de plata.
In momentul cand utilizatorul ajunge intr-o categorie de produse aceasta detine cel putin un filtru pentru producatori, folosind acest filtru utilizatorii pot micsora numarul de produse in care se uita si astfel ajungand la cele preferate mult mai repede.
In momentul in care un utilizator s-a decis sa cumpere trebuie sa se inregistreze, pentru asta trebuie sa apese pe link-ul din dreapta din cadrul casutei de logare "deschide cont", aici selecteaza daca este persoana fizica sau juridica si completeaza toate datele personale.
Dupa completare se da click pe butonul inregistrare. In acest moment serverul va trimite un email catre utilizator cu un link pentru a activa contul, iar clientul va trebui sa isi verifice contul de email si sa intre pe linkul de activare.
Dupa activare clientul se poate loga in cont, iar din acest moment poate comanda. Daca inainte de a se inregistra a avut produse in cosul de cumparaturi, acestea vor fi disponibile in cos si in acest moment, daca nu se merge pe categorie din nou se acceseaza produsele si se da click fie pe butonul cu cosul de cumparaturi din pagina produsul sau pe adauga in cos din lista de produse, cand s-a finalizat lista de cumparaturi, se apasa butonul "Comanda".
Pe noua pagina clientul selecteaza modalitatea de plata, modalitatea de transport, si eventual selecteaza un comentariu pentru comanda si apasa butonul de finalizare comanda.
Dupa acesti pasi clientul a facut prima comanda pe site si o poate viziona in istoricul comenzilor din contul lui.
4.2 Cod sursa
Cautare.php
$titlu_pagina=$lng_cautare_titlu_pagina.' - '.$titlu_pagina;
prima_parte();
if($new_cuvant_cheie!='')
$pret=(int)$pret;
if($pret<=0)
$cuvinte_cheie_brut=explode(' ',$cuvant_cheie);
$cuvinte_cheie=array();
for($i=0;$i<count($cuvinte_cheie_brut);$i++)
Despre_noi.php
$detalii_pagina_web=executa($con,'SELECT * FROM mv_website WHERE pagina='$fisier'');
$r_detalii_pagina_web=linie($detalii_pagina_web);
$titlu_pagina_web=coloana($r_detalii_pagina_web,'titlu');
$descriere_pagina=coloana($r_detalii_pagina_web,'descriere');
$cuvinte_cheie=coloana($r_detalii_pagina_web,'cuvinte_cheie');
$continut_pagina_web=coloana($r_detalii_pagina_web,'continut');
$titlu_pagina='$titlu_pagina_web - $titlu_pagina';
deconectare($con);
prima_parte();
echo '<br><br><div>';
echo $continut_pagina_web;
echo '</div>';
produse.php
$producatori_categorie_aleasa=explode('|',$producatori_categorie_aleasa);
$detalii_producatori=executa($con,'SELECT * FROM mv_producatori WHERE activ=1 ORDER BY denumire');
$filtru_singular=1;
$j++;
if(count($producatori_categorie_aleasa)>1)
}
echo '</div></div>';
}
BIBLIOGRAFIE
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |