Capacitatea de producȚie

CAPACITATEA DE PRODUCȚIE

1 Definirea capacitații de producție.

Definiția aproape unanim acceptata considera capacitatea de producție ca fiind producția maxima ce poate fi obținuta intr-o perioada de timp pentru o anumita structura și calitate a producției, in condițiile folosirii depline, intensive și extensive, a factorilor de producție, potrivit celui mai eficient regim de lucru și de organizare raționala a producției și a muncii.

In calculul capacitații de producție se exclud o serie de factori, ca de exemplu: existenta locurilor inguste, lipsa de desfacere, intreruperi accidentale in procesul de producție etc.

Deosebit de producția efectiva sau programata, care se bazeaza pe condițiile concrete existente in perioada respectiva in firma, capacitatea de producție evidențiaza posibilitatea maxima de producție in condițiile folosirii depline, intensive și extensive, a factorilor de producție și se exprima de obicei prin volumul fizic al producției finite a firmei (se masoara in aceleași unitați: tone, buc, mp, mc, etc).

Sunt și anumite excepții: daca din aceeași factori de producție prelucrați intr-o instalație rezulta un numar mai mare de sortimente de produse finite, cu structura variabila, capacitatea de producție se exprima in cantitatea de factori materiali de producție, supuși prelucrarii; atunci cand producția se realizeaza intr-o gama variata de sortimente, dar se poate exprima intr-un produs echivalent,capacitatea de producție se va stabilii in marime echivalenta; pentru produsele sau grupele de produse care se compun din numar mai mare de tipodimensiuni, a caror structura prezinta modificari insemnate in timp, capacitatea de producție se exprima valoric; pentru firmele cu producție sezoniera, capacitatea de producție anuala se stabilește pe durata campaniei de lucru realizata sau programata.

Marimea capacitați de producție este influențata de doua categorii de factori și anume:

a.       Factori direcți, care se regasesc nemijlocit in formula de calcul a capacitați de producție și anume:

Numarul de utilaje și marimea suprafețelor de producție, care se afla in relația de proporționalitate directa cu marimea capacitații de producție. Pentru calculul acestora se au in vedere numai acele mașini, utilaje, agregate suprafețe de lucru, etc. destinate exclusiv scopurilor industriale productive și care concura nemijlocit la realizarea produsului finit.

Determinarea capacitați de producție in firmele industriale se face in funcție de capacitatea utilajului, grupei de utilaje , suprafeței de producție, instalațiilor sau secțiilor care fac parte din veriga conducatoare, definita a fiind aceea veriga de producție ce are o importanța majora in realizarea produsului respectiv, are o complexitate tehnica deosebita sau o valoare de inventar mai mare comparativ cu celelalte verigi;

Indicatorul de utilizare intensiva, determinat fie pe baza documentației tehnice sau a fișei tehnice a utilajului, fie pe baza realizarilor din luna de varf din evidența firmei in anul de baza, caz in care se folosește metoda mediilor mobile pe cate 10 zile din luna cu realizarile maxime. Daca aceste realizarii au fost influențate de acțiunea factorilor aleatori, ele se exclud, iar atunci structura producției din perioada de varf difera de cea din perioada pentru care se calculeaza capacitatea de producție, se procedeaza la recalcularea producției obținute in perioada de varf exprimata in produse echivalente pe baza structurii producției din perioada curenta.

Fondul de timp de funcționare a utilajelor sau de utilizare a suprafețelor de producție, este de fapt fondul de timp disponibil, ce se calculeaza in funcție de natura procesului de producție, care poate fi continuu sau discontinuu.

Pentru procesele de producție cu caracter continuu, fondul de timp nominal se identifica cu fondul de timp calendaristic.

Tn = Tc  (1)

In cazul proceselor de producție cu caracter discontinuu, fondul de timp nominal este mai mic decat fondul de tip calendaristic cu numarul duminicilor și sarbatorilor legale.

Tn = (Tc - Ts) H (2)

Td = Tn - (Tr + Topt) 

unde: Tn - reprezinta fondul de timp nominal, exprimat in ore;

Tc - fondul de timp calendaristic, exprimat in zile;

Ts - fondul de timp aferent duminicilor și sarbatorilor legale exprimate in zile

Td - fondul de timp maxim disponibil

H - durata unei zile (24 de ore)

Tr - fondul de timp aferent reparațiilor exprimate in ore

Topt - fond de timp aferent opririlor tehnologice, exprimat in ore.

La stabilirea timpului pentru reparații și opririi tehnologice se au in vedere urmatoarele precizarii: se vor lua in calcul numai reparațiile , reviziile și opririle tehnologice programate legal; astfel de lucrarii se vor executa pe cat posibil in schimburile neprogramate, și in zilele de sarbatorii; pentru opririle tehnologice se au in vedere numai cele cu caracter obligatoriu.

b.) Factorii indirecți sunt acei factori care nu se pot cuantifica, fapt pentru care pot fi luați in calculul capacitații de producție in mod direct, dar influențeaza marimea capacitații de producție prin intermediul factorilor direcți, urmare a influenței pe care ei o exercita supra acestora.

2 Capacitatea de producție a secțiilor de baza

Pentru calculul capacitații de producție sunt necesare o serie de date despre programul de producție (nomenclatura și caracteristicile constructive ale produselor, complexitatea și gradul de integrare a fabricației, volumul producției de realizat etc.) și tehnologia de fabricație adoptata (fluxul tehnologic și fazele acestuia , operațiile de baza cerute de realizarea producției, felul utilajelor, instalațiilor și agregatelor, normele și normativele de exploatare a verigilor de producție, regimul de lucru al firmei etc.)

Pe baza acestor date se pot calcula marimea capacitații de producție conform formulei.

Cop = K Iui Td   (4)

Unde: Cop - reprezinta capacitatea de producție a firmei

K - marimea caracteristici dimensionale a verigii conducatoare de producție (numar de utilaje, agregate, metri patrați pentru suprafețe, etc)

Iui - indicele de utilizare intensiva a caracteristici dimensionale a verigii conducatoare (volumul de producție pe unitatea de marime a caracteristicii și unitatea de timp de funcționare).

Deoarece exista mai multe elemente care pot fi luate in calcul la stabilirea verigii de producție conducatoare, se intalnesc urmatoarele situații in calculul capacitații de producție și anume:

Verigile de producție conducatoare sunt formate din utilaje, agregate, linii tehnologice sau locuri de munca, situația fiind frecvent intalnita in industria constructoare de mașini. Marimea caracteristicii dimensionale a verigii conducatoare de producție K se exprima numeric pe grupe de același tip și se calculeaza in funcție de omogenitatea producției, modul de organizare spațiala a fabricației și gradul de cunoaștere a procesului tehnologic.

Exista urmatoarele situații:

producția este omogena atunci la organizarea spațiului pe grupe omogene de utilaje, agregate sau locuri de munca, numarul acestora se stabilește cu ajutorul formulei:

Nui = Capij/qnij tdi (5)

unde: Nui - reprezinta numarul de utilaje, agregate sau locuri de munca din veriga de producție conducatoare i (i =1 . n);

Capij- capacitatea de producție ce trebuie realizata la veriga de producție conducatoare i, corespunzatoare produsului j;

qnij - norma tehnico economica de producție de la veriga de producție conducatoare i, pentru produsul j (exprima de fapt randamentul orar al utilajului, agregatului sau instalației tehnologice);

tdi - timpul disponibil al utilajului, agregatului sau locului de munca, calculat in funcție de regimul de lucru al verigii de producție conducatoare.

Atunci cand se proiecteaza creșteri de capacitate in cadrul firmelor existente, pe baza tehnologiilor de fabricație curenta, atat norma tehnico-economica de producție cat și timpul normat pe unitatea de produs se pot determina pe baza coeficienților de indeplinire a normelor astfel:

Kp = qe/qn

Kt = tn/te  (7)

unde: Kp, Kt - reprezinta coeficienții de indeplinire a normei de producție, respectiv de timp;

qe,qn - producție efectiv realizata și respectiv normata;

tn,te - timpul unitar normat și respectiv realizat.

In cazul in care producția se realizeaza pe linii tehnologice de prelucrare in flux monoobiect, numarul liniilor tehnologice, agregatelor sau locurilor de munca la operațiile ce se executa in linie se stabilește in doua etape: stabilirea cadenței de fabricație a fiecarei linii, care va fi egala cu timpul unitar de prelucrare a produsului sau reperului j, la utilajul sau agregatului principal; calculul numarului de utilaje, agregate sau locuri de munca la fiecare operație de linie, pe baza cadenței și a timpului normat unitar de prelucrare stabilit pentru operațiile care compun linia in flux, cu ajutorul formulei:

Nui = tnij / C (8)

unde: tnij - reprezinta timpul normat de prelucrare a produsului sau reperului j la operația i stabilit prin proiectul de inginerie tehnologica conform planului de operație stabilit;

C - Cadența de fabricație in linie.

producția este eterogena se deosebesc doua situații:

a). organizarea spațiala pe grupe de utilaje, agregate sau locuri de munca, astfel ca pe aceiași grupa sa se execute mai multe produse sau repere, caz in care, numarul de utilaje se calculeaza astfel:

Nui = Ttni / tdi = qij tnij / tdi (9)

unde: Ttni - reprezinta timpul total necesar pentru realizarea sarcinii de producție la veriga de producție de producție i:

qij - volumul de repere sau produse j care se executa la veriga de producție i și care in faza de proiectare corespunde cantitativ capacitații de producție Capji.

b.) organizarea spațiala pe linii tehnologice de prelucrare in flux, conduce la existența a doua situații:

- se poate alege un utilaj principal și un produs sau reper reprezentativ din grupa celor programate a se realiza pe linia multiobiect, caz in care se procedeaza in doua etape:

Etapa I,in care numarul de utilaje principale se calculeaza conform relațiilor (8) și (9) și va fi egal cu numarul liniilor multiobiect ce urmeaza a se construi:

Nuprincipal = qj tnprincipal j / td principal    (10)

Cprincipal = tn principal (max)   (11)

Nui = tnij / Clinie (12)

Etapa a II-a, cand se verifica se verifica numarul de utilaje sau locuri de munca pe fiecare operație, pentru toate operațiile necesare preluarii produselor sau reperelor pe linie, efectuandu-se și ajustarile necesare. Se calculeaza coeficientul posibilitații tehnice pe fiecare loc de munca din linia multiobiect, care este invariabil pentru toate produselor sau reperelor ce se executa la locul de munca cel mai reprezentativ.

Ct = Tdi / qi tnij    (13)

unde:Ct - reprezinta coeficientul posibilitaților tehnice a locului de munca i.

Daca Ci < 1 locul de munca i este subdimensionat pentru executarea tuturor proceselor sau reperelor j, iar daca Ci > 1 locul de munca i dispune de rezerve de capacitate.

nu este posibila alegerea unui produs sau reper reprezentativ, caz in care se procedeaza mai intai la o grupare a produselor sau reperelor dupa principiul asemanarii timpilor de prelucrare pe utilaje și locuri de munca folosind calculul matricial (tab.1).

Sarcina astfel calculata conduce la stabilirea unor linii monoobiect sau multiobiect necesare pentru realizarea capacitații de producție din fiecare grupa sau veriga de producție considerata. Se fac apoi calcule de ajustare pentru stabilirea unui nivel real al capacitații de producție.

Tabel 1

Calculul matricial al grupelor de produse sau repere

Daca se poate realiza o astfel de grupare pentru un produs reprezentativ , dimensionarea elementelor liniei multiobiect se face folosind coeficienții structurii tipice pe loc de munca și pe operații, astfel:

Cstij = qi tnij / qj tnij   (14)

unde: Cstij - reprezinta coeficientul structurii tipice pentru produsul j pe locul de munca i.

Apoi cu ajutorul acestui coeficient, se stabilește cota parte din timpul disponibil al locului de munca i din linia multiobiect la care se aloca produsul j.

tdij = Tdi Cstij (15)

Cadența de lucru a fiecarui loc de munca i pentru reperul j ce se prelucreaza și numarul de utilaje sau locuri de munca identice va fi:

Clij = tdij / qj (16)

Nuij = tnij / Clij (17)

unde: Clij - reprezinta cadența liniei pentru locul i și reperul j

Nuij - reprezinta numarul de utilaje pentru locul i și reperul j

Pentru ca linia multiobiect sa funcționeze in condiții normale la fiecare loc de munca se va adopta numarul de utilaje cel mai mare. Astfel se repartizeaza timpul disponibil al perioadei in așa fel incat numarul utilajelor sau al locurilor de munca la fiecare operație pentru toata gama de produse sa fie egal.

verigile de producție conducatoare sunt formate din utilaje, agregate sau linii tehnologice care realizeaza producția in șarje, caz intalnit frecvent in metalurgie, industria materialelor de construcții, industria inului și a canepei, etc.

Numarul de utilaje, agregate sau instalații tehnologice din veriga conducatoare se calculeaza astfel:

Nui = Capi / Iși tdi/dș = Capi/qș nș (18)

unde: dș - reprezinta durata unei șarje sau a unui ciclu exprimata in ore/șarja sau ciclu;

Iși - indicele de utilizare intensiva a șarjei sau ciclului, exprimat prin producția realizata pe șarja sau ciclu.

qș - producția pe șarja sau ciclu

nș - numarul de șarje sau cicluri stabilite in funcție de regimul de lucru al verigii de producție.

verigile de producție conducatoare la care elementul tehnic de capacitate este suprafața de producție, caz intalnit de regula in construcții.

Pentru stabilirea marimi suprafeței productive sunt necesare informații despre: sarcina de producție ce urmeaza sa fie executata, suprafața normata pe unitatea de masura necesara executarii operațiilor stabilite prin tehnologia de fabricație, timpul normat in care se executa operațiile tehnologice pe suprafața respectiva, timpul disponibil al verigii de producție.

Suprafața productiva se va calcula astfel:

Spi = Capij(Sn nt)ij/tdi (19)

unde: Spi - reprezinta suprafața de producție a verigii de producție i

sn, nt - norma de suprafața și timpul normat pentru executarea unui produs nou, semifabricat j

verigile de producție conducatoare din industria textila

Calculul capacitații de producție in aceasta situație are in vedere natura verigii de producție conducatoare și anume:

Mașini de filat cu inele

Cap = Nf Iui nemax/Cst Csf   

unde: Cap - reprezinta capacitatea de producție exprimata in t/ani;

Iui - indicele de utilizare intensiva;

Nf - numarul de fuse;

Td - timpul disponibil, exprimat in ore;

Ff - finețea firului exprimata in ml/gram

Bazine de topire.  

Cap = Vub Iui Nemax/Cst Csf

unde: Cst - reprezinta consumul specific de topire;

Csf - indicele de utilizare intensiva exprimat in batai /ora/ razboi

Vub - volumul util al bazinului;

Nemax- numarul maxim de cicluri din ultimi ani;

Iui - indicele de utilizare intensiva exprimat in kg tulpini crude/cicluri/mc.

Mașini de țesut

Cap =Nr Iui Tdr If/1000 Db (22)

unde: Nr - reprezinta numarul de razboaie;

Iui - indicele de utilizare extensiva exprimat in batai /ora//mc

Tdr - Timpul disponibil de razboi;

If - lațimea țesaturi finite.

Db - desimea in batatura.

Avand in vedere caracterul dinamic al capacitații, este necesar sa se calculeze capacitatea medie anuala care are in vedere atat intrarile, cat și ieșirile de capacitate cu ajutorul formulei:

Capm = Capex-Caps*Tfs/12+Tff/12    

unde: Capm - reprezinta capacitatea medie anuala;

Capex - capacitatea existenta la inceputul anului și care va funcționa pe tot parcursul lui.

Caps - Capacitatea ce va fi pusa in funcțiune in cursul anului;

Tfs - numarul liniilor de nefuncționare in anul respectiv;

Tff - numarul lunilor de funcționare in anul respectiv,

- marimea anului exprimat in luni.

3 Capacitatea de producție a secțiilor auxiliare și de servire.

Realizarea activitații de baza a firmelor industriale presupune existența activitaților auxiliare și de servire desfașurate in secții special amenajate.

Aceste activitați se refera la:

activitatea resortului macroenergetic, care se ocupa cu intreținerea și repararea mașinilor, utilajelor și instalațiilor etc. precum și cu producerea energiei electrice, termice etc. necesare bunei desfașurari a activitații firmelor. Este vorba despre atelierul sau secția pentru intreținerea și repararea activelor fixe existente in ori ce firma industriala - aproape cu aceleași caracteristici - indiferent de ramura din care aceasta face parte. Astfel de ateliere sau secții au in dotare utilaje de prelucrare, la cald sau la rece, specifice construcțiilor de mașini (strunguri, mașini de gaurit, mașini de rectificat etc) instalații pentru tratamente termice și acoperirii galvanice, standuri de probe și rodaj,etc.

Elementele tehnice de capacitate din cadrul acestor ateliere sau secții, vizeaza stabilirea numarului de utilaje și instalații pe tipuri și marimea suprafețelor de producție, conform acelorași formule de calcul ca și in cazul calculului capacitați de producție in secțiile de baza, ținand cont de urmatoarele caracteristici: timpul total necesar, din structura ciclului de fabricație. El reprezinta cota din orele de lucru ce se acorda pentru executarea reparațiilor utilajelor din grupa i ; defalcarea din numarul total de ore de lucru ce se acorda prin normative pentru executarea diferitelor categorii de reparații și a cotelor aferente grupei de utilaje i are la baza un sistem de coeficienți stabilit conform normativelor; calculul suprafețelor necesare ce urmeaza a se construi are la baza norme specifice utilajelor și agregatelor din dotarea firmei industriale, precum și specificul operațiilor de demontare și montare a utilajelor și instalațiilor firmei.

Suprafețele acestea se pot asimila cu cele din secțiile de montaj ale firmei industriale ce furnizeaza astfel de mașini și utilaje:

activitatea resortului de scule, dispozitive și verificare se concretizeaza in producerea, recondiționarea, intreținerea și repararea SDV-urilor. O astfel de activitate este dezvoltata in firmele constructoare de mașini, prelucratoare de metale, mase plastice, cauciuc, etc.

Elementele tehnice pentru calculul capacitații acestui resort sunt asemanatoare cu cele din secțiile de prelucrarii mecanice din industria constructoare de mașini. De aceea se folosește aceeași relație de calcul ca și la secțiile de baza. Gradul de precizie a calculelor depinde direct de exactitatea cu care se pot obține informațiile referitoare la calculul timpului total necesar.

Daca la dat efectuarii nu se dispune de documentația tehnologica pentru executarea SDV-urilor, calculul numarului de mașini și de utilaje din acest resort are la baza indicatori care stabilesc consumul de SDV-uri la 1.000.000 lei producție realizata de firma. Acest calcul sete caracterizat insa prin gradul de precizie mai scazut.

Activitatea resortului depozite se desfașoara intr-un sistem unic, care se dezvolta in mod coordonat in funcție de legaturile existente intre diferite tipuri de depozite și in funcție de fluxul tehnologic stabilit pentru fiecare firma industriala.

Pentru dimensionarea depozitelor este necesara cunoașterea urmatoarelor elemente din faza de producție și anume:corelarea fluxului factorilor de producție cu fluxul tehnologic, incepand de la conceperea produsului finit și terminand cu asamblarea și expedierea acestuia; elaborarea graficului de circulație in depozite in funcție de amploarea principalelor zone (recepție, depozitare, incarcare descarcare,expediție, etc.

Avand in vedere factorii enumerați și marimea elementelor specifice, calculul capacitați depozitelor se poate realiza prin:

folosind metoda indicatorilor sintetici (globali) care are un grad de precizie scazut, stabilit experimental sau pe baza de date statistice și se aplica atunci cand lipsesc elementele precise de calcul. Ea consta in stabilirea suprafeței depozitelor prin aplicarea unei cote procentuale sau a unor indici de suprafața asupra suprafeței totale a secțiilor de producție respective. Aceasta metoda are un grad de precizie scazut.

Std = p Stsp/100 (24)

unde: Std - reprezinta suprafața totala a depozitelor;

Stsp - suprafața totala a secției de producție;

p- cota procentuala sau indicele de suprafața (%).

Folosind metoda calcului analitic, care utilizeaza o serie relații matematice și elemente specifice activitaților de depozitare. Formulele de calcul sunt urmatoarele.

Std = Gb tp/Zlc gsa kus (25)

unde: Gb - reprezinta greutatea bruta a materialelor care se vor depozita in cursul unui an, exprimata in tone;

tp - timpul mediu de pastrare a materialelor exprimate in zile calendaristice;

Zlc - numarul de zile calendaristice aferente perioadei de funcționare a firmei;

qsa - cantitatea admisa ca sarcina pe mp. De pardoseala exprimata in t/mp;

kus - coeficientul de utilizare a suprafeței depozitului, stabilit ca raport intre suprafața utila a depozitului și totala a cestuia, care include și suprafețele ocupate de caile de acces, suprafețele pentru birouri, pentru sortare și ambalare, suprafețele ocupate cu structura de rezistența a depozitului.

Std = ƩGbi tp/zlc gsa kus (26)

unde: i =1 . m - reprezinta numarul de feluri de materiale, semifabricate, produse finite care se depoziteaza și cu caracteristici diferite.

Std = Sud(1+kus) (27)

unde: Sud - reprezinta suprafața utila a depozitului

Sud = Gb tp knse/zic gsal  

unde: knse - reprezinta coeficientul de uniformitate al sosirilor sau ieșirilor din depozit

qsal - incarcatura specifica pe suprafața pardoseli exprimata in t/mp

gsal = qp n/Sp (29)

unde: qp - reprezinta incarcatura unei palete exprimate in tone;

n- numarul de randuri verticale pa palete in stiva;

sp - suprafața ocupata de o paleta exprimata in mp:

Std = V /H (30)

unde: V - reprezinta volumul rafturilor sau stelajelor exprimate in mc;

H - inalțimea stelajelor in metri.

V1 = v cg cus   

unde: v - reprezinta volumul marfurilor exprimate in mc;

cg- coeficientul de golire al stelajului (1,3 - 1,

cus- coeficientul de utilizare al stelajului (1,4 - 1,45).

Conform acestor formule, importanța majora revine suprafeței utile a depozitului. Dar este recomandabil sa se dimensioneze oportun și urmatoarele spații: spațiul pentru primirea marfurilor de la furnizor in afara programului de lucru, spațiul pentru pastrarea marfurilor necorespunzatoare și in custodie; spațiul pentru pastrarea ambalajelor folosite, a stelajelor, a paleților, etc.

activitatea resortului de transport intern, are menirea , de a asigura atat transportul materiilor prime de la depozit la secțiile de producție, cat și a produselor finite la depozitele de expediere. Capacitatea in acest caz este data de numarul de mijloace de transport necesare, care trebuie sa țina seama de fluxul și circuitele de transport.

Cunoscand circuitele și fluxurile de transport corelate cu cerințele procesului de fabricați, se poate calcula numarul de mijloace de transport folosind informații despre: volumul manipularilor și al incarcaturilor de transport, inclusiv frecvența acestora; natura incarcaturilor și modul de formare a unitaților de transport; caracteristicile mijloacelor de transport; norma de timp pentru manipulare, incarcare, transport și descarcare a fiecarei unitați de transport; timpii de imobilizare a acestora in revizii și reparații; coeficientul de utilizare a capacitații mijloacelor de transport.

Pe baza acestor informații, aplicand metoda calculului analitic a numarului de mijloace de transport, rezulta necesarul pe tipuri și circuite de transport și apoi prin insumarea acestora, rezulta necesarul pentru intreaga firma.

Nmti =qi/nc q td k (32)

unde:Nmti - reprezinta numarul de mijloace de transport din circuitul i;

qi - cantitatea de transport a circuitului i, exprimata in tone;

nc - numarul de curse pe care-l poate efectua mijlocul de transport in unitatea de timp;

q - cantitatea de incarcare a mijlocului de transport, exprimata in tone;

td - timpul disponibil al mijlocului de transport, calculat in funcție de regimul de lucru și exprimat in unitați corespunzatoare, numarului de curse;

k - coeficientul de utilizare a mijlocului de transport.

Numarul de curse se stabilește in funcție de natura mersului, care poate fi:

mers pendular, atunci cand automobilul se deplaseaza in mod repetat intre doua puncte fixe A și B;

mers radial, format din mai multe mersuri pendulare, acre au un punct comun de plecare sau de sosire;

mers inelar, adica deplasarea mijloacelor de transport intre mai multe puncte de incarcare descarcare, astfel incat traseul formeaza o linie inchisa;

mers de colectare, care consta in parcurgerea unui traseu cu atingerea mai multor puncte de incarcare descarcare, in care mijlocul de transport respectiv iși completeaza incarcatura in fiecare din ele;

mers de distribuție, adica efectuarea unor operații inverse fața de sistemul de colectare. De remarcat este faptul ca colectarea și mersul de distribuție pot fi practicate atat la ducere cat și la inapoiere.

Daca se tine cont de randamentul orar al mijlocului de transport, numarul de mijloace de transport pe fiecare circuit se calculeaza astfel:

Nmti = qi/Rmt td (33)

unde: Rmt - reprezinta randamentul mijlocului de transport, dat de relația

Rmt = 60 q k/dc (34)

unde: dc - reprezinta durata unei curse a mijlocului de transport, exprimata in minute.

dc = L/Vdi + L/Vdg + tid (35)

unde: L - reprezinta lungimea circuitului de transport, exprimata in metri;

Vdi, Vdg - viteza de deplasare a mijlocului de transport incarcat, respectiv gol, exprimat in m/minut;

tid - durata unei operații de incarcare - descarcare a mijlocului de transport exprimat in minute.

Daca aceleași mijloace de transport deservesc mai multe circuite, se insumeaza numarul lor, rezultand necesarul la nivelul firmei.

4. Capacitatea de producție a suprafețelor secțiilor productive și neproductive

Suprafața totala a firmei include suprafața construita pentru toate secțiile din structura de producție și de concepție a acesteia trebuie sa asigure o amplasare normala a activelor fixe, circulante și a elementelor umane, astfel incat firma sa lucreze eficient. Stabilirea marimi acestei suprafețe este necesara atat pentru calculul fondurilor investiționale necesare, cat și pentru organizarea in spațiu a fluxului tehnologic in cadrul fiecarei secții sau atelier.

Calculul suprafețelor construite, care se face separat pentru fiecare secție, parcurge urmatoarele etape mai importante:

gruparea mașinilor, utilajelor și instalațiilor etc. pe tipuri identice cu stabilirea caracteristicilor de amplasare pentru fiecare tip, cand pe baza informațiilor oferite de cartea tehnica a fiecarui utilaj, se stabilește mai intai numarul acestora pe grupe de utilaje, mașini și instalații;

calculul suprafeței de amplasare pentru fiecare tip de utilaj, agregat sau instalație tehnologica, cu precizarea ca pentru orice element de capacitate care trebuie amplasat se folosește formula:

Stu = Sefn + Smu +Sdpu

Smu = Sefu npsu (37)

Sdpu = (Sefu + Smu) ka (38)

unde: Stu - reprezinta suprafața totala de amplasare a unui utilaj, mașina, instalație etc. exprimata in mp;

Sefu - suprafața efectiva pe care o ocupa un utilaj, agregat, instalație care are la baza cotele de gabarit ale fiecaruia, exprimata in timp;

Smu - suprafața folosita de muncitori in jurul unui utilaj, agregat etc. pentru depozitarea materialelor, semifabricatelor și deplasarea lor, exprimata in mp;

npsu - numarul de parți de servire a utilajului;

Sdpu - suprafața folosita pentru deplasarea personalului și pentru efectuarea transportului, exprimata in mp;

Ka - coeficientul de amplasare a utilajului, stabilit experimental (0,1 < ka < 3, )

In lipsa elementelor de calcul necesare formulelor precedente, pot fi folosite suprafețele medii admise pe categorii sau grupe de utilaje, agregate sau instalații categorisite in mici, mijlocii, mari și foarte mari;

stabilirea suprafeței totale a verigii de producție are in vedere suprafețele necesare pentru mașini, utilaje și agregate, suprafețele necesare pentru alte dotarii ale halei, suprafeței necesare pentru caile de acces. Marimea suprafeței totale astfel calculata trebuie ajustata in funcție de soluțiile constructive adoptate. Anticipand amplasarea verigilor de producție și a celorlalte dotarii din hala, chiar din faza de proiectare trebuie urmarita realizarea unor indicatori superiori de folosire a suprafețelor construite.

Pentru dimensionarea suprafețelor aferente activitaților neproductive și de concepție, baza de calcul o constituie numarul lucratorilor din fiecare compartiment și norma de suprafața admisa prin legislație, inclusiv tendințele de dezvoltare in viitor ale firmei.

5 Rezerve de capacitate de producție

Capacitatea de producție reprezinta un insemnat potențial, a carui punere in valoare este obligatorie pentru firma. Calculul capacitații de producție permite evidențierea rezervelor nefolosite, rezerve ce pot fi mobilizate pentru creșterea producției in firma.

Rezervele de capacitate pot fi imparțite in:

rezerve extensive, care apar urmare a nefolosirii complete a timpului disponibil al utilajelor, atunci cand nu sunt folosite toate utilajele ce au fost luate in calculul capacitații de producție sau daca in cursul anului apar intrarii sau ieșiri de utilaje. Pentru verigile a caror capacitate se calculeaza in funcție de suprafața de producție , aceste rezerve apar ca urmare a nefolosirii integrale a timpului disponibil, a suprafeței de producție sau daca in cursul anului sunt date in funcțiune noi suprafețe de producție.

Aceste rezerve au caracter limitat, epuizandu-se in momentul inlaturarii tuturor pierderilor in timp, precum și in momentul folosirii integrale a suprafețelor de producție a utilajelor;

rezerve intensive, ce sunt determinate de perfecționarile ce se aduc tehnologiilor de fabricație, de imbunatațirea parametrilor utilajelor și de organizarea mai buna a producției muncii.

Rezervele de capacitate se pot calcula atat in marimi absolute, cat și in marimi relative astfel:

Rc = Cp - p ( 39)

Rc% = Rc/Cp 100 = 100 - Cu

Gu = p/Cp (41)

Rc - reprezinta rezerva de capacitate de producție, exprimata in marimi

Rc% - rezerve de capacitate de producție, exprimate in marimi procentuale;

Cp - capacitatea de producție;

p - producția realizata;

Gu - gradul de utilizare a capacitații de producție.

Relațiile care se stabilesc intre nivelul capacitații de producție și producția obținuta pot fi reliefate grafic prin reprezentarea balanței capacitații de producție pe verigi de producție (fig.2).

In literatura de specialitate sunt prezentate o serie de posibilitați de mobilizare a rezervelor de capacitate de producție, intre care enumeram:

eliminarea locurilor inguste, retehnologizarea, reducerea la minim a timpului de stagnare. Deși folosirea extensiva a utilajului este limitata la trei schimburi, prezinta interes real folosirea potențialului adevarat al firmei. De multe ori, unele capacitați sunt ignorate, urmare a modului greșit de calcul a acestuia pe seama producției obținute la nivelul locului ingust. Eliminarea locurilor inguste se face prin retehnologizarea firmei, ceea ce necesita efort financiar sau prin reanalizarea situației existente, ceea ce necesita efort financiar;

ingrijirea utilajelor și reducerea la minim a timpului aferent reparațiilor. Reducerea la minim a intreruperilor in funcționarea mașinilor și utilajelor, cale importanta de sporire a gradului de utilizare a capacitații, impune diminuarea cauzelor ce conduc la apariția opririlor accidentale. Aceasta situație se poate evita prin imbunatațirea activitați de intreținere și reparații a utilajelor, sarcina a tuturor lucratorilor;

asigurarea cu piese de schimb. Organizarea necorespunzatoare a producției și a aprovizionarii cu piese de schimb conduce la creșterea duratei reparațiilor accidentale și deci la pierderi de producție. Din aceste considerente, aprovizionarea ritmica a firmei cu piese de schimb, permite creșterea capacitații de producție;

creșterea coeficientului numarului de schimburi. Prin aceasta masura, gradul de utilizare a timpului disponibil atat pentru utilaje, cat și pentru forța de munca se marește, fapt ce implica creșterea capacitații de producție. Din aceste considerente, firmele sunt preocupate pentru asigurarea cantitativa și calitativa cu forma de munca necesara;

intarirea disciplinei in munca, folosirea integrala a zilei de lucru, creșterea motivației personale. Analizele efectuate arata serioase rezerve in privința acestui factor, fapt ce implica un nivel scazut al capacitații de producție.

Punerea in aplicare a acestor cerințe conduce la creșterea productivitații muncii pe baza urmatoarelor masuri: intarirea disciplinei la locul de munca, imbunatațirea sistemului de salarizare, creșterea calificarii, sporirea rolului elementelor motivaționale, etc.

6. Utilizarea managementului operativ in echilibrarea capacitații de producție

Echilibrarea capacitații de producție presupune optimizarea programelor de producție, avand drept scop creșterea producției in firmele industriale, atat prin eliminarea ștrangularilor cat și prin evitarea golurilor de producție, identificarea capacitaților de producție nefolosite, stabilirea cauzelor unor astfel de situații nefavorabile și elaborarea masurilor necesare pentru valorificarea rezervelor de capacitate.

Programele de producție se intocmesc pentru fiecare proces de producție, forma și conținutul lor difera in funcție de complexitatea procesului de producție respectiv și de etapa in care acesta se elaboreaza. Astfel de programe sunt defalcate pe unitați de tip, pe grupe de utilaje, locuri de munca și linii tehnologice.

Pentru elaborarea acestor programe de producție sunt necesare:

informații privind determinarea capacitații de producție. Activitatea de producție primește informații de la activitatea de determinare a capacitații de producție aferente secțiilor, sectoarelor, grupelor de utilaje și mașini, coroborate cu perioada pentru care urmeaza sa se faca programarea producției. Acest calcul se refera la: numarul de utilaje pe grupe de același tip existente in anumite perioade de timp; numarul muncitorilor din echipa acre executa lucrarile de asamblare, numarul planificat de ore pentru perioada respectiva; numarul de schimburi stabilit; indicele mediu de indeplinire a normelor tehnice de utilizare; gradul de utilizare a capacitații de producție;

informații ce caracterizeaza activitatea tehnologica. Pentru realizarea programelor de producție, activitatea de programare primește de la activitatea tehnologica date privind: operațiile aferente tuturor parților componente ale produsului; succesiunea operațiilor sub forma de graf sau ciclograma; durata fiecarei operații. In situații excepționale daca documentația tehnologica nu poate fi pregatita in timp util pentru toate gamele de operații necesare produsului, ea va fi elaborata și lansata in ordinea procesului tehnologic, astfel incat la datele de programate sa existe totuși in secțiile de producție documentația tehnologica și de lansare;

informații referitoare la activitatea de desfacere. Activitatea de programare primește de la activitatea de desfacere comanda de fabricație care cuprinde: nominalizarea produselor; cantitațile in loturi sau partide; termenele la care produsele finite trebuie predate pentru a fi livrate. Pentru produsele livrate in cadrul contractelor de lunga durata, prin comenzi anticipate ciclului de producție, dispozițiile sau graficul de livrare și termenele de livrare se stabilesc pe obiecte. Pentru produsele ce se livreaza la prezentarea cererii sau cu un avans mai mic decat ciclul de producție, comanda de producție cuprinde ritmuri de producție stabile, determinate pe baza prospectarii cererilor beneficiarilor, iar pentru menținerea stocului de produse finite in jurul,unui nivel stabilit, sunt intocmite dispoziții de producție de producție corectoare.

Stabilirea sau acceptarea termenelor de livrare a produselor și a ritmurilor de producție are la baza corelarea acestor capacitați de producție, realizarea unei incarcari uniforme a unitați operaționale (atelier, loc de munca, grupa de utilaje), intocmindu-se pentru aceasta programe pe termen lung, in care sunt utilizate informații sintetice, pe grupe de produse, privind incarcarea specifica a unitații de producție și decalajele respective in timp avans ( in cadrul ciclului de producție fața de termenul de livrare considerat zero). Programele pe termen lung se intocmesc numai pe perioade pe principalele grupe de mașini sau pentru punctele determinante ale capacitații. Informațiile folosite sunt rezultatele obținute pe baze statistice, prin analiza unei perioade suficient de lungi, putand fi imbunatațite de la an la an. Compartimentul de programare primește comanda de producție cu un avans de timp substanțial, care sa-i permita sa organizeze rațional producția. Avansul nu este limitat și nu depinde de sistemul de periodizare a planificarii economiei și a raportarii realizarilor.

Informații care se refera la activitatea de intreținere și reparații. De la activitatea de intreținere și reparații a mașinilor și utilajelor, compartimentul de programare primește perioada preliminara pentru nefuncționare, reparații, restricții de energie, etc.

Informații privind activitatea de urmarire a termenelor de execuție a producției. Compartimentul de programare primește de la activitatea de urmarire termenelor, informații privind operațiile terminate și momentul terminarii lor. Aceste informații sunt necesare pentru reprogramarea termenelor.

Cu ajutorul programelor de producție sunt coordonate toate activitațile care contribuie la realizarea producției. Ordinea urgențelor și posibilitațile de lucru pe utilaje determina datele de incepere și de terminare a diferitelor operații programate a se executa in producție, asigurandu-se astfel o incarcare uniforma pe toate intervalele de timp. Prin incarcare se ințelege o cantitate de munca raportata la o perioada data, pentru o unitate de capacitate data. Cantitatea de munca este exprimata in ore, zile, luni sau unitați monetare, unitați fizice etc.

Datorita complexitați problemelor ridicate de elaborarea programelor de producție, intervalul de echilibrare se poate alege in funcție de condițiile respective, existente in firma respectiva. Chiar in cazul in care incarcatura este facuta pe durata ce depașește luna sau mai multe luni, pot fi satisfacute nevoile de urmarire a producției cerute de raportarile departamentale sau statistice (decadale, chenzinale), prin selecționarea corespunzatoare a intervalelor de echilibrare.