Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice reglementata de dispozițiile Noului Cod Civil

Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice reglementata  de dispozițiile Noului Cod Civil

1. Introducere.

Proiectul de lege privind Codul Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, este un cod modern care raspunde nevoilor societații romanești și vizeaza modernizarea statului de drept romanesc.

Noul Cod Civil incorporeaza totalitatea reglementarilor referitoare la persoane, relațiile de familie și relațiile comerciale. In plus, consecvența a obligat ca opera de codificare sa aiba in vedere și dispozițiile de drept internațional privat.

Noul Cod civil este structurat pe 7 carți, precedate de un titlu preliminar:

T Cartea I, Despre  persoane - va avea ca obiect de reglementare capacitatea civila a persoanei fizice și juridice și va reintroduce in Codul Civil dispozițiile principalelor legi speciale in aceasta materie;

T Cartea a II -a, Despre  familie - propune, in primul rand, o regandire a modalitații de reglementare a materiei familiei, renunțandu-se la ideea unui cod distinct care sa guverneze acest domeniu, așa cum exista in prezent;

T Cartea a III -a, Despre bunuri - unifica dispozițiile in materia bunurilor, a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale, unele existente in reglementari disparate, ținand cont de soluțiile din doctrina și jurisprudența in acest domeniu;

T Cartea a IV -a, Despre moștenire și liberalitați - reglementeaza materia succesiunilor și liberalitaților, in redactarea acesteia pornindu-se de la necesitatea revizuirii unor instituții precum testamentul, rezerva succesorala sau raportul succesoral;

T Cartea a V - a, Despre obligații - urmarește o abordare unitara a raporturilor obligaționale, in sensul renunțarii la diviziunea tradiționala in raporturi civile și raporturi comerciale și asigurarea unei protecții corespunzatoare a consumatorilor, perspectiva ce se va reflecta in dispozițiile referitoare la formarea contractului, integrarea clauzelor-standard in contract, reducerea clauzei penale, repararea prejudiciului nepatrimonial etc.;

T Cartea a VI -a, Despre prescripția extinctiva, decaderea și calculul termenelor - preia cu imbunatațiri substanțiale, prevederile Decretului nr. 167/1958, sistematizate pe probleme specifice (dispoziții generale, termenul prescripției extinctive, cursul prescripției extinctive, implinirea prescripției extinctive), la care se va adauga o reglementare generala a termenelor de decadere, aceasta din urma constituind o noutate absoluta in dreptul civil roman.

T Cartea a VII - a, Dispoziții de drept internațional privat - consacra autonomia de voința a soților, in sensul posibilitații de a alege, in anumite limite, legea aplicabila regimului matrimonial, reflectandu-se astfel, principiul instituit prin Convenția de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabila regimurilor matrimoniale și reafirmat in Cartea Verde a Comisiei Europene privind elaborarea unui Regulament european referitor la conflictele de legi in materia regimurilor matrimoniale, competența și recunoașterea hotararilor judecatorești.

Elaborarea unui Nou Cod Civil a fost impusa de necesitatea unificarii normelor care guverneaza raporturile de drept privat, in contextul in care la momentul actual, anumite materii sunt reglementate prin norme separate, ce au suferit numeroase modificari, in special, in perioada comunista.

2. Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice in contextul Legii nr. 287/2009 (Noul Cod Civil).

O serie de dispoziții ale Codului Civil actual privitoare la capacitatea de exercițiu a persoanei fizice au fost abrogate o data cu intrarea in vigoare a Decretului Nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, dar Legea nr. 287/2009  privind noul Cod Civil cuprinde, intr-un ansamblu unitar, și dispozițiile Decretului nr. 31/1954.

Noul Cod Civil prevede in Titlul II, din Cartea I (Despre Persoane), secțiunea a II-a, in art. 37-48 capacitatea de exercițiu a persoanei fizice.

Astfel, noțiunea capacitații de exercițiu este definita de Decretul nr. 31/1954 in art. 5 alin. 2 ca fiind "capacitatea persoanei de a -și exercita drepturile și de a-și asuma obligațiile, savarșind acte juridice".

Legea nr. 287/2009 stabilește, prin art. 37, o definiție similara celei din Decretul sus amintit, dar puțin simplificata și anume: "Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice".

Pe marginea definiției legale a noțiunii de capacitate de exercițiu, cuprinse in textul citat al art. 5 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 se impun cateva mici completari de natura a contura mai exact conținutul noțiunii definite. In primul rand ar trebui adaugat ca e vorba nu numai de a-și exercita drepturile civile, ci și de a dobandi asemenea drepturi, prin incheierea de acte juridice; in al doilea rand, e vorba nu numai de a-și asuma obligații, ci și de a le executa prin incheierea de acte juridice; in sfarșit, trebuie precizat ca e vorba de "savarșirea" (mai exact, de incheierea) de acte juridice proprii, prin exprimarea in nume personal a consimțamantului.

Din definiția data capacitații de exercițiu de catre Noul Cod Civil reiese faptul ca doar unele persoane au vocația de a incheia singure acte juridice și anume, acele persoane care au aptitudinea, vocația, insușirea psihica individuala care condiționeaza indeplinirea in bune condiții a unei munci, a unei acțiuni ( in cazul nostru incheierea unui act juridic), prin exprimarea personala a voinței proprii in momentul incheierii actului.

Art. 38 din Legea nr. 287/2009 precizeaza care este momentul de la care incepe capacitatea de exercițiu deplina: " Alin. 1. Capacitatea de exercițiu deplina incepe de la data cand persoana devine majora.

Alin. 2. Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani".

Acest text este preluat in intregime din Decretul nr. 31/1954, art.8 alin. 1 și 2 avand același conținut ca art. 38. Alin. 3 al art. 8 prevede, in plus, ceea ce legiuitorul modern a prevazut intr-un articol distinct: "minorul care se casatorește dobandește, prin aceasta, capacitatea deplina de exercițiu".

Este cazul femeii, deoarece barbatul nu se poate casatori inainte de implinirea varstei de 18 ani.

Legiuitorul din 1954 distinge, deci, doua moduri de dobandire a capacitații de exercițiu: primul mod este dobandirea prin implinirea majoratului civil (adica la implinirea varstei de 18 ani) care este regula, fiind aplicabila in cele mai multe cazuri; al doilea  mod, este incheierea actului juridic al casatoriei de catre femeie inainte de implinirea varstei de 18 ani, in condițiile legii.

Din considerentele pentru care legea acorda capacitatea de exercițiu deplina femeii casatorite inainte de implinirea varstei de 18 ani, trebuie amintit inainte de toate, necesitatea asigurarii deplinei egalitați juridice intre soți. Incapacitatea femeii maritate a fost consacrata inițial in Codul Civil roman, dar ea a fost suprimata inca din 1932. Principiul egalitații sexelor este exprimat in art. 16 al Constituției și in alte texte legale, inclusiv in art. 1 alin. 4 C.fam., care stabilește ca: "in relațiile dintre soți, precum și in exercițiul drepturilor fața de copii, barbatul și femeia au drepturi egale". In art. 25 al aceluiași cod se prevede ca "Barbatul și femeia au drepturi și obligații egale in casatorie".

Corespondentul art. 8 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954 este art. 39 alin. 1 din Legea nr. 287/2009.

Alin. 2 al art. 39 stabilește situația in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credința la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercițiu.

Referitor la incetarea temporara a capacitații civile de exercițiu, pana in momentul implinirii de catre o femeie a varstei de 18 ani, ori pana la incheierea unei noi casatorii inainte de implinirea varstei de 18 ani, se impun a fi facute urmatoarele precizari:

a. unii autori susțin faptul ca nu s-a conturat un punct de vedere unitar in ceea ce privește problema de a știi daca, in cazul casatoriei putative, cand femeia a fost de buna-credința la incheierea acelei casatorii, iar hotararea de anulare a casatoriei ramane definitiva inainte ca femeia sa fii implinit 18 ani, inceteaza sau nu capacitatea de exercițiu a femeii respective.

b. intr-o alta opinie se precizeaza ca desființarea casatoriei nu va face ca soțul minor, devenit major prin casatorie sa piarda capacitatea de exercițiu deplina astfel dobandita, dar numai cu condiția ca el sa fi fost de buna-credința, adica sa nu fi cunoscut cauza de nulitate a casatoriei in momentul incheierii acesteia.

Art. 9 din Decretul nr. 31/1954 ne introduce in sfera capacitații de exercițiu restranse, care nu se poate dobandi decat intr-un singur mod: prin implinirea varstei de 14 ani (alin.1). Din text rezulta ca este necesar sa fie vorba de 14 ani impliniți (zi, luna, an) și minorul sa nu fie pus sub interdicție.

Noutatea in ceea ce privește aceasta capacitate de exercițiu restransa o constituie art. 40 din Noul Cod Civil care reglementeaza o capacitate de exercițiu anticipata și anume: "Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului

care a implinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. In acest scop, vor fi

ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-se, cand este cazul, si avizul

consiliului de familie" și art. 41 alin. 2 și 3 care enumera limitativ situațiile cu care se poate confrunta cel cu capacitate de exercițiu restransa, precum și actele pe care acesta este indrituit a le incheia singur.

In privința lipsei capacitații de exercițiu, Noul Cod Civil a preluat situațiile prevazute in art. 11 din Decretul nr. 31/1954 in totalitate, transpunandu-le in textul art. 43; legiuitorul modern completand aceste prevederi cu precizarile referitoare la persoana indreptațita a reprezenta pe incapabil sau interzisul judecatoresc la incheierea anumitor acte juridice, dar facand și o enumerare in ceea ce privește actele juridice anume prevazute de lege, pe care persoana interzisa sau incapabila le poate incheia singura, fara a fi insoțit de vreun reprezentant legal.

In privința sancțiunii aplicabile actelor juridice incheiate de persoanele fara capacitate de exercițiu, dar cu capacitate de folosința, precum și a persoanelor cu capacitate de exercițiu restransa, art. 44 din Noul Cod Civil prevede aceeași sancțiune ca și Decretul nr. 31/1954: nulitatea relativa.

Noul Cod Civil aduce un plus de noutate prin art. 46, prin care reglementeaza regimul nulitații actelor juridice incheiate de persoanele lipsite de capacitate de exercițiu, precum și de persoanele cu capacitate de exercițiu restransa.