Gestiunea diferentiata a stocurilor dupa sistemul a.b.c.; efecte economice

GESTIUNEA DIFERENTIATA A STOCURILOR DUPA SISTEMUL A.B.C.; EFECTE ECONOMICE

Managementul stocurilor nu se limiteaza doar la determinarea marimii si structurii lui, ci cuprinde si instrumentele de conducere a stocurilor, urmarirea dinamicii si evolutiei lor, astfel incat sa se cunoasca permanent situatia si sa se intervina preventiv si operativ pentru mentinerea lor la nivelul stabilit.

Unul dintre sistemele cele mai eficiente care se folosesc este sistemul ABC.

Datorita gamei largi de materiale se impune tratarea diferentiata a acestora, gruparea lor in functie de anumite criterii:

    - volumul cantitativ;

    - ponderea valorica mare;

    - termene foarte stranse de aprovizionare;

    - epuizari repetate de stoc.

In functie de criteriul ales, intr-o prima grupa trbuie sa fie trecute cele mai importante materiale, iar in urmatoarele grupe, celelalte materiale in ordinea importantei. Se pot forma astfel 3 grupe (zone) de materiale: A, B si C (de unde vine si denumirea sistemului).

Sistemul A.B.C., cunoscut si sub denumirea de sistem de optimizare selectiva, a carui esenta consta in tratarea diferentiata a sortimentelor ce fac obiectul gestiunii stocurilor, presupune parcurgerea a doua faze principale:

1. Faza anterioara noii perioade de gestiune;

2. Faza de derulare a perioadei de gestiune.

PRIMA FAZA consta in desfasurarea urmatoarelor operatiuni:

a) Stabilirea listei simple a materialelor ce urmeaza a fi aprovizionate prin depozitele intreprinderilor, esalonate dupa un anumit criteriu pentru grupare. Cel mai uzitat criteriu este dupa ponderea valorica in rulajul anual al depozitului. Astfel, materialele se inscriu in lista in ordinea valorii lor individuale, incepand cu materialul cu cea mai mare valoare in rulajul depozitului pentru anul de plan respectiv. In lista va exista si o coloana pentru valoarea cumulata, astfel ca dupa fiecare material sa se cunoasca valoarea totala pana la acesta.

b) Gruparea materialelor din lista pe 3 zone, in functie de criteriul stabilit. Daca s-a ales ponderea valorica in stoc, gruparea se face pe baza ponderii valorice a fiecarui material in totalul rulajului depozitului. In acest caz un numar mic de materiale vor detine o pondere valorica mare in totalul valoric al rulajului depozitului.

c) Dupa constituirea grupelor se trece la alegerea metodei si modelului de determinare a stocurilor, considerata cea mai adecvata pentru grupa respectiva. Astfel, pentru grupa A, care cuprinde materialele cu cea mai mare valoare in rulajul depozitului, metoda de dimensionare a nivelului stocului va trebui sa aiba un caracter profund analitic, sa permita optimizarea stocului in contextul intregului complex de factori de influenta.

Pentru materialele din grupa B se poate face o alegere selectiva, adica: fie se stabilesc metode distincte de normare, fie se folosesc metodele de normare deja stabilite pentru grupa A, la materialele din grupa B ce tind catre A, sau metodele propuse pentru grupa C, la materialele ce tind catre aceasta.

FAZA A DOUA consta in constituirea si mentinerea stocurilor in limitele determinate (stabilite in faza anterioara), inregistrarea in fisele de evidenta din magazii si depozite, urmarirea, pe parcursul derularii aprovizionarii si consumului a miscarii stocurilor, proces ce se va desfasura dupa aceleasi principii. Pentru materialele din grupa A activitatea se va efectua cu maxima exigenta, mentinand o legatura permanenta cu furnizorii si intervenind pentru respectarea termenelor de livrare stabilite prin contracte, impulsionarea reaprovizionarilor in situatia in care este posibil sa apara fenomenul de epuizare a stocului, amanarea sosirii unor materiale daca cele din depozit au o miscare mai lenta. Materialele din aceasta grupa se urmaresc zilnic sau la perioade foarte scurte.

In cazul materialelor din Grupa B, datorita tendintei acestora de a se apropia de Grupa A sau de Grupa C, nu se pot stabili reguli independente. De aceea modul de tratare se va concretiza de la caz la caz, bazandu-se pe aceleasi elemente ce s-au avut in vedere si la metodologia de dimensionare a stocurilor.

Pentru materialele din Grupa C urmarirea si controlul stocurilor se va face la perioade mai lungi, de obicei trimestrial, tocmai ca urmare a ponderii lor scazute in valoarea totala a rulajului.

Sistemul ABC este deosebit de eficient, utilizarea sa impreuna cu mijloacele electronice de calcul asigura luarea unor masuri judicioase, de actualitate si cu mari avantaje economice in gestionarea stocurilor.

In procesul de pilotaj al intreprinderilor si de analiza a diferitelor procese economice, cand se pune problema unei clasificari in functie de un criteriu pentru a se pune in evidenta elementele care joaca rolul cel mai important, se poate folosi cu bune rezultate metoda A.B.C., cunoscuta si sub numele de Legea 80-20.Aceasta metoda de clasificare este asimilata frecvent Legii lui Paretto, economist italian care a constatat ca 80% din bogatia nationala este detinuta de 20% din persoane, de unde s-a dat si denumirea metodei de 80-20.

In analizele efectuate, Paretto a plecat de la faptul ca, de fiecare data cand exista un mare numar de factori aleatori ale caror efecte sunt cumulative, are loc o repartitie a acestora dupa Legea lui Gauss.Pe baza acestei constatari Paretto a propus o transcriere a rezultatelor analizei in mod aproximativ dupa o distributie de tip Gauss.Curba lui Gauss este reprezentarea grafica a (probabilitatii) repartizarii unor valori in functie de o medie standard si poarta numele marelui matematician german Karl Friedrich Gauss (1777-1855) si, datorita formei, i se spune adesea 'clopotul lui Gauss' sau 'palaria lui Gauss'(vezi reprezentarea de mai jos).

    Metoda A.B.C. se bazeaza pe impartirea unui ansamblu in trei clase denumite A,B,C.In clasa A se cuprind elementele care au cea mai mare pondere, de 80%, in clasa B se grupeaza elementele care au o pondere medie de 15%, iar in clasa C se grupeza cele care au o pondere mai mica, adica 5%.

Aplicarea metodei A.B.C. necesita alegerea unui criteriu semnificativ pentru studiul sau analiza care se doreste a se efectua, precizarea modului de identificare a elementelor care trebuie clasificate si folosirea unei unitati de masura in valoare absoluta sau relativa.Aceasta metoda se poate aplica in cele mai diverse domenii.

MODEL DE EXPRIMARE A METODEI DE GESTIUNE DIFERENTIATA A  STOCURILOR DUPA SISTEMUL A.B.C.

(tabel si reprezentare grafica)

Tabel nr. 2.1. Mod de exprimare a metodei de gestiune diferentiata a stocurilor dupa metoda A.B.C.

Grafic 2.1. Reprezentarea grafica a metodei de gestiune diferentiata a stocurilor dupa metoda A.B.C.

Efectele economice generate de aplicarea sistemului de gestiune ABC

In primul rand efectele economice se transmit direct asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderilor, in principal asupra reducerii costurilor si in final asupra profitului.

De regula, obiectivul managementului este formarea unor stocuri cat mai mici, dar care sa asigure alimentarea ritmica a consumului si sa antreneze un cost minim cu achizitionarea, aducerea si stocarea resurselor materiale.

De aceea sistemul ABC prevede ca la materialele din Grupa A, care prin valoarea mare in consum influenteaza hotarator volumul capitalului circulant si, deci, viteza de rotatie a acestuia, sa se accelereze frecventa livrarilor in raport cu celelalte grupe si in special cu Grupa C.

GESTIUNEA STOCURILOR DUPA SISTEMUL ABC

- studiu de caz -

Orientativ, sfera de cuprindere, din punct de vedere al ponderii numerice si valorice poate fi urmatoarea:

Sub forma de grafic, evolutia curbei valorilor cumulate:

Se dau urmatoare date:

- costul unei reaprovizionari este in medie de 25 lei

Se cere sa se afle:

1- numarul total de reaprovizionari;

2 - valoarea totala a cheltuielilor de reaprovizionare.

Rezolvare:

1. Calculul numarului total de reaprovizionari:

Grupa "A"    500 x 4 =    2.000 reaprovizionari

Grupa "B"   1000 x 4 =   4.000 reaprovizionari

Grupa "C"   3500 x 4 =   14.000 reaprovizionari

Total   5000 x 4 =   20.000 reaprovizionari

Numarul total de reaprovizionari = 20.000

2. Calculul valorii totale a cheltuielilor de reaprovizionare:

20.000 de reaprovizionari x 25 lei costul unei reaprovizionari

= 500.000 lei

Se dau urmatoarele date:

1 - stocul curent maxim este 25% din necesarul de aprovizionat

2 - stocul curent minim este de 12,5% din necesarul de aprovizionat

3 - cheltuielile de depozitare pastrare sunt de 15% fata de valoarea stocului mediu total

Rezolvare

1 + 2 stocul curent mediu valoric minim si maxim se calculeaza pe baza tabelului:

- in lei -

3. cheltuieli de depozitare pastrare

375.000 (stoc minim) x 15%  =  56.250 lei

Ne propunem:

frecventa livrarilor sa fie diferita pe grupe, mai accelerata la materialele din grupa "A" si mai incetinita la materialele din grupa "C". Pentru aceasta se construieste tabelul:

      -in lei-

- costul unei reaprovizionari este de 25 lei iar cheltuielile de depozitare pastrare 15% fata de valoarea stocului mediu total minim.

Sa se afle:

1. valoarea cheltuielilor totale de reaprovizionare

2. valoarea cheltuielilor de depozitare-pastrare

3. sa se compare cele doua variante si sa se calculeze eventualele economii la cheltuielile de reaprovizionare si de depozitare-pastrare.

Rezolvare

1. Cheltuielile de reaprovizionare anuale:

17.000 x 25 = 425.000 lei

2. Cheltuielile de depozitare-pastrare anuale:

237.500 x 15% = 35.625 lei

Tabel comparativ:   -in lei-

Concluzie:

Varianta a 2-a este mai economica, conducand la o economie de

95.625 lei.