Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
IMPLEMENTAREA PROIECTELOR
Demararea proiectului.
Demararea proiectului este unul dintre cel mai important subproces de management al proiectului, deoarece stabileste bazele pentru celelalte subprocese : planurile de proiect, structurile de comunicare ale proiectului etc.
Obiectivele procesului de demarare a proiectului
Delimitarea in timp a procesului de demarare a proiectului
Continutul procesului de demarare. Proiectarea procesului de demarare a proiectului are in vedere :
Sesiunea de demarare a proiectului
Planuri standard de proiect apar cu precadere la organizatii care executa proiecte de acelasi tip ; exemplu de planuri care pot fi standardizate
Instrumente informatice
Indrumatorii de proiect Activitatea de indrumarea/consultanta in cadrul procesului de demarare poate include :
Listele de control pentru demararea proiectului. Se pot folosi urmatoarele tipuri de liste :
Procesul de demarare a proiectelor poate fi structurat astfel:
Planificarea demararii proiectului
Pregatirea demararii proiectului
Efectuarea demararii proiectului
Continuarea procesului dupa comunicarea derularii proiectului
MANAGEMENTUL ETAPELOR
Definirea etapelor. Activitati, produse.
Etapa reprezinta o parte a proiectului delimitata printr-un punct (moment) de decizie. Etapa este constituita dintr-o succesiune de activitati si produse pentru care managementul se realizeaza in mod unitar.
Scopul utilizarii etapelor:
Existenta unor puncte de revizuire si decizie:
Posibilitatea planificarilor detaliate pentru etapele urmatoare;
Scalabilitatea
Documente de raportare specifice
raport de sfarsit de etapa,
raport de progres,
registru de probleme,
recomandari de actiune.
1. Raportul de progres
Scopul documentului este s a furnizeze comitetului de conducere al proiectului un sumar al starii etapei la anumite intervale stabilite de catre acestia. Comitetul de conducere al proiectului foloseste raportul pentru a monitoriza starea si progresul proiectului.
Continut
Data
Perioada de raportare
Starea bugetului
Incadrarea in timp
Produse finalizate / acceptate pana in momentul efectuarii raportului
Probleme existente sau posibile
Produse care trebuie finalizate in perioada urmatoare
Starea problemelor proiectului
Impactul schimbarilor asupra bugetului si planului de timp
CONTROLUL RESURSELOR
Controlul timpului
Orice activitate de control presupune:
Realizarea unui plan
Publicarea/diseminarea planului
Odata inceputa derularea activitatilor controlul presupune masurarea efectiva a fiecarei activitati
Compararea masuratorilor cu planul
Raportarea neconcordantelor dintre masuratori si plan, daca exista
Corectarea activitatilor viitoare in cazul in care exista neconcordante, daca nu este posibil se va reactualiza planul de activitati
Masurarea activitatilor:
Masuratorile trebuie sa fie cat mai precise, proportionale cu costurile; pentru activitatile care trebuie masurate mai precis este necesar ca diviziunea de timp sa fie cat mai mica. Daca se doreste o toleranta mai mare diviziunea de timp va fi mai mare.
Masuratorile trebuie sa fie pertinente.
Datele utilizate in masuratori vor fi comparate cu ciclul de evolutie al sistemului in ansamblu.
Masuratorile trebuie sa fie exacte.
Compararea si raportarea presupune:
Daca se utilizeaza diagramele cu bare - se vor marca activitatile realizate. Metoda folosita in cazul proiectelor mici, realizate cu ajutorul software-urilor de planificare.
Pentru proiectele mari se va folosi tehnica retelelor inserandu-se timpii actuali in reteaua initiala in locul duratelor de timp asteptate, fapt ce permite reanalizarea retelei.
Analiza recursiva inapoi se utilizeaza pentru proiecte complexe si consta in fixarea datei de sfarsit a proiectului ca data planificata si inserarea duratelor actuale pentru activitati si reanalizarea retelei.
Previziunea si adoptarea masurilor corective
In cazul in care performantele nu sunt conforme cu planul, se impune adoptarea unor masuri corective.
Exemplu:
Fie o retea in care timpul total programat (TPT) este 300 de zile. Se constata ca dupa 130 de zile s-a realizat cat era prevazut pentru 110 de zile. Adica tipul destinat celor 110 de zile a fost depasit cu 18,2% fata de planificare.
Timpul curent estimat pentru terminare
Prin urmare TPT in estimarea curenta : 100+225=325 zile
Timpul curent de intarziere : 110-130 = -20 zile
Timpul total curent de intarziere : 300 - 325 = -25 zile
Indicele curent de performanta programat
Acesti parametrii pot forma baza pentru controlul managerial in luarea deciziilor. In cazul exemplului dat se pune intrebarea daca cele 25 de zile de intarziere pot fi acceptate.
Se mai pot calcula urmatorii indicatori:
Indicele de performanta programat curent (SPI) = PTWP/ATWP
Timpul planificat pentru terminare (PTC) = PTPT - PTWP
Timpul estimat pentru terminare (ETC) = PTC / SPI
Unde:
PTWP - timpul planificat pentru executarea muncii
ATWP - timpul actual pentru executarea muncii
PTPT - timpul planificat pentru PTP
Controlul bugetului
Controlul costului pe durata de viata a unui proiect
Dupa demararea proiectului, managerul de proiect si diverse alte persoane vor dori sa stie daca nivelul cheltuielilor se incadreaza in limitele planificate.
Una dintre cele mai uzuale metode de monitorizare consta in trasarea unui grafic in functie de timp al costurilor bugetare si compararea periodica a costurilor efective cu cele din graficul bugetar.
Analiza valorii adaugate a inlocuit tinde sa inlocuiasca metodele traditionale de analiza a performantei care compara costul actual la o anumita data cu bugetul sau cheltuielile planificate pentru acea data.
In orice metoda utilizata pentru controlul costului se va tine seama de urmatoarele:
se va verifica daca baza de calcul a bugetului corespunde cu baza de calcul a costurilor efective, lucru valabil nu numai pentru alegerea activitatilor ci si a momentelor de timp pentru care se considera costurile
sursele de date pentru costurile efective trebuie sa permita culegerea datelor cat mai curand posibil in ciclul de viata al proiectului, astfel incat orice tendinte nefavorabile sa poata fi depistate la timp pentru luarea masurilor de corectie
Costurile actuale si cele prevazute in buget. Analiza variatiei
Controlul implica comparatia intre ceea ce este si ce ar trebui sa fie.
Diferenta dintre cheltuielile prevazute in buget si cel realizate se numeste variatia cheltuielilor.
Variatia poate fi considerata buget neconsumat daca este pozitiva (buget supraestimat) sau depasire daca este negativa (buget subestimat).
Variatia pozitiva poate fi rezultatul unei din urmatoarele alternative:
un bun control
renuntarea la anumite costuri
costuri supraestimate
Variatia negativa poate fi rezultatul unei din urmatoarele alternative:
un control slab
anumite costuri au fost subestimate
au avut loc activitati / efort care nu erau prevazute in planul initial
Pentru a evita atat supraestimarea cat si subestimarea bugetului si pentru a putea realiza un bun control al fluxurilor financiare este nevoie sa se imbunatateasca datele prin suplimentarea lor. In acest sens se va realiza o analiza a costurilor si progreselor realizate de proiect prin analizarea unor parametrii care dau informatii asupra locatiei si motivelor problemelor aparute:
Variatia din program (in costuri) = BCWP - BCWS
Variatia costurilor = BCWP - ACWP
Unde:
BCWP - costurile bugetare ale muncii realizate
ACWP - costurile actuale ale muncii realizate
BCWS - costurile bugetare ale muncii programate
Analizand cei doi parametrii se pot obtine informatii despre proiect.
Exemplu:
daca variatia din program este negativa si variatia costurilor este 0 atunci proiectul este in intarziere dar nu are costuri suplimentare
daca variatia din program este 0 si variatia costurilor este negativa atunci proiectul este terminat la timp dar are costuri suplimentare
ambii parametrii negativi indica un proiect in intarziere si cu costuri suplimentare.
Managementul configuratiei
Managementul configuratiei este o tehnica prin care se poate gestiona atat functionalitatea componentelor individuale cat si cea a produsului final, prin configurarea componentelor.
Managementul configuratiei se bazeaza pe anumite incertitudini care exista in faza de demarare a proiectului in ceea ce priveste:
defalcarea exacta pe componente a produsului final
specificatia exacta a componentelor si a produsului final
modul in care se vor executa produsele intermediare si se vor ingloba pentru a obtine produsul final
Prin managementul configuratiei se vor evita situatiile prin care produsul final al proiectului nu este in concordanta cu cerinta beneficiarului. Astfel, pe tot parcursul derularii proiectului prin managementul configuratiei se va obtine acordul tuturor in ceea ce priveste configuratia si functionalitatea produsului final. Deci, rolul managementului configuratiei este acela de a furniza:
un mecanism pentru managementul, urmarirea si mentinerea controlului pentru produsele proiectului;
un sistem pentru inregistrarea, urmarirea si pastrarea problemelor;
abilitatea de a selecta si asambla produsele;
Faze ale managementului configuratiei si actiunile corespunzatoare pot fi cele din tabelul de ma jos:
Faza |
Actiune |
1. Identificarea configuratiei si actiunile |
Elaborarea unei defalcari pe componente a produsului final, la nivelul de detaliere permis. Identificarea specificatiei pentru fiecare componenta din detalierea rezultata si pentru produsul final. |
2. Analizele de configuratie |
Intalniri cu toate persoanele implicate in proiect pentru a se conveni definitia curenta |
3. Controlul configuratiei |
Daca se ajunge la un acord :
Daca nu se ajunge la un acord:
|
4. Evidenta stadiilor |
Se vor pastra toate configuratiile curente si cele anterioare , pentru o eventuala revenire. Se vor pastra de asemenea si configuratiile tuturor prototipurilor realizate. |
Continutul d ocumentelor specifice conform metodologiei PRIMCE 2
1. Planul de Management al Configuratiei face parte din planul de calitate si contine urmatoarele:
descrierea scopului managementului configuratiei
descrierea metodelor de management al configuratiei care vor fi utilizate
referinta la orice alt sistem de management al configuratiei
identificarea Administratorului Configuratiei (Configuration Librarian)
identificarea produselor, nivelurilor produselor sau claselor produselor care vor fi controlate in cadrul managementului configuratiei
un plan al documentelor si a bibliotecii care vor fi utilizate pentru a pastra produsele
confirmarea ca proiectul sau etapele urmatoare au fost setate
2 . Registrul de probleme .
Are dret scop :
sa se aloce un numar unic fiecarei probleme
sa se inregistreze tipul fiecarei probleme
sa se elaboreze un sumar al fiecarei probleme si o analiza a acestuia
si contine:
Numarul problemei
Sursa problemei (Risc, Cerere de schimbare, Comunicare)
Autor
Data identificarii problemei
Data ultimei modificari
Descrierea problemei
Starea actuala
3. Planificarea Calitatii stabileste obiectivele si cerintele referitoare la calitate si identifica actiunile necesare in vederea aplicarii sistemului calitatii
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |