MANAGEMENT IN AGROTURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

 

DIAGNOSTICUL FINANCIAR IN UNITATILE ECONOMICE

I. GENERALITATI

Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Folosind metode si tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situatiei financiare trecuta si actuala, pe baza informatiilor furnizate pentru luarea deciziilor de catre conducere acesta vizeaza viitorul.

Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.

II. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea starii de performanta financiara a societatii la 31.12.2002.

Principalele scopuri urmarite sunt:

- aprecierea rezultatelor financiare obtinute;

- evidentierea modalitatilor de realizare a echilibrului financiar;

- examinarea randamentului capitalului investit;

- evaluarea riscurilor.

Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru:

- fundamentarea deciziilor de gestiune;

- elaborarea unui diagnostic global strategic;

- fundamentarea politicilor de dezvoltare

Sursele utilizate au fost:

- situatiile financiare anuale (2000-2002);

- alte materiale de documentare din evidenta contabila

Analiza structurii bilantului

2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului

Datele sunt prezentate in tabelul nr.1   Tabelul nr.1

In=Inn+Inc+If

Ac=St+Cr+Db

At=In+Ac+Ra

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2002 la 67,41% fata de 59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de inregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate.

Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil

Rata imobilizarilor financiare=If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil

Rata activelor circulante=Ac/At exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant.

2001 fata de 2000 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2001 fata de 2000 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2001 fata de 2000.

2002 fata de 2001: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2002 fata de 2000 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2002 fata de 2001 si a scaderii ponderii creantelor in 2002 fata de 2001.

Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor in total activ se mentine relativ constanta in perioada analizata, cunoscand o usoara crestere in anul 2002.

Rata creantelor=Cr/At creantele au crescut permanent in valori absolute, cu influenta negativa asupra gradului de lichiditate

Rata disponibilitatilor=Db/At este influentata de raportul dintre durata medie  de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata de 2001.

2.1.2.Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia

Datele sunt prezentate in tabelul nr.2

Tabelul nr.2

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P

Dt=Itml+Its+Fz+Ob

Cpm=Cpr+Itml

CONCLUZII:

Rata stabilitatii financiare=Cpm/Pt reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil ( cel putin un an ) si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizata inregistreaza o tendinta de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. In anul 2000 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2001 si 2002 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata autonomiei financiare la termen Cpr/Cpm arata gradul de independenta financiara al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung.

Rata de indatorare globala Dat/Pt reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata.

Rata de indatorare la termen Itml/Cpr reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen lung si mediu. Se utilizeaza in fundamentarea deciziei de atragere a surselor imprumutate pe termen lung si a urmaririi modului in care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta de crestere.

Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt.

2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel:

Tabel nr.3

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms

EBE=Va-Imp+Sbv-Chp

Pe=EBE+Ave-Ace-Cha

Pc=Pe+Vf-Chf

Pb=Pc+Rexc

Pn=Pb-Ipr

Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Valoarea adaugata asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizatii si alte cheltuieli;

- statul, prin impozite, taxe si varsaminte;

- creditorii, prin dobanzi, dividende si comisioane platite;

- actionarii, prin dividende;

- intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Nivelul absolut al indicatorului are o tendinta de crestere in perioada analizata datorata in principal cresterii productiei exercitiului.

Excedentul brut de exploatare (EBE) masoara capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.

Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatarii. Tendinta de crestere a indicatorului releva procesul de rentabilizare a activitatii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare realizate.

Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.

Profitul net (Pn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionari. Acest indicator inregistreaza in perioada analizata o cresterepe seama:

cresterii productiei exercitiului;

alocarii subventiilor de exploatare;

cresterii altor venituri din exploatare.

Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2000-2002 arata tendinta de rentabilizare a activitatii.

2.3. Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate.

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat in tabelul nr.4

Tabelul nr.4

Cpm = Cpr + Itml

FR = Cpm - In

FRp = Cpr - In

NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

TN=FR-NFR=Db-Its

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Pe intreaga perioada analizata fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului ca societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere la nivelul anului 2002 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societatii.

Trezoreria neta (Tn) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. In perioada analizata indicatorul inregistreaza o tendinta de scadere in 2002 fata de 2001 determinata de cresterea NFR.

Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare si o parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit caruia la necesitati permanente se aloca surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii.

Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

2.4. Analiza lichiditatii societatii

Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade  de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.

Indicatorii de lichiditate sunt redati in tabelul nr.5

Tabelul nr.5

RLC=Ac/Dts

RLR=(Cr+Db)/Dts

RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curenta compara ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceasta rata nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins in perioada 2000 - 2002.

Rata de lichiditatea rapida exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Nivelul acestei rate, in perioada analizata, este in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediata apreciaza masura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2001, urmata de o scadere la nivelul anului 2002, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.

2.5. Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de afaceri exprimate in nr. de zile si redate in tabelul nr.6

Tabelul nr.6

RIn=Ca/In

RAc=(Ac/Ca)*360

RSt=(St/Ca)*360

RCr=(Cr/Ca)*360

RDb=(Db/Ca)*360

RFz=(Fz/Ca)*360

RAt=Ca/At

Rotatia activului total Ca/At reflecta gradul de reinnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia in perioada analizata reflecta o tendinta de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2001.

Rotatia imobilizarilor nete=Ca/In -imobilizarile nete, avand pondere semnificativa in activul total . Viteza de rotatie a imobilizarilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua.

Durata de rotatia activelor circulante inregistreaza un nivel nesatisfacator, cu tendinta de scadere in anul 2001 urmata de o crestere accentuata in anul 2002. Durata medie a unei rotatii scade in anul 2002 fata de anul 2001 de la 227,63 zile la 151,26.

Durata de rotatia stocurilor inregistreaza o tendinta de scadere, avand un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.

Durata de incasare a creantelor scade in anul 2002 fata de 2001 de la 147,69 zile la 117,31 , situandu-se peste limita considerata normala (30 zile), cu influente negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor inregistreaza o tendinta de crestere in anul 2001, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2002 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se incadreaza in limita unor decontari normale (30 zile).

Raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. In timp ce unitatea crediteaza beneficiarii, in 2002 in medie cu 117,31 zile, fara dobanda, beneficiaza de surse atrase de la furnizori doar  75,56 zile.

Decalajul nefavorabil dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

2.6. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare in activitatea de exploatare la nivelul societatii in perioada analizata.

Nivelul ratelor de rentabilitate este redat in tabelul nr.7

Tabel nr.7

re=Pe/At - rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr - rentabilitatea financiara

rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor

rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

In perioada 2000-2002 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.

Rentabilitatea costurilor masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale; se situeaza la un nivel scazut, inregistrand aproximativ aceeasi evolutie ca si rata rentabilitatii veniturilor.

Rentabilitatea economica reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitati. Rata rentabilitatii economice inregistreaza un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.

Rentabilitate financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii. Rata rentabilitati financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea.

Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8

Interpretarea valorilor indicatorilor

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2002 in zona:"Risc mediu de exploatare" in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:"Risc mare de exploatare".

Pragul de rentabilitate de exploatare  sau punctul mort operational este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.

Pragul de rentabilitate de exploatare  la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2002 se incadreaza in zona:"Risc mediu de exploatare".

Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:"Risc mediu de exploatare", mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.

Evolutia indicatorului de pozitie

Evolutia pragului de rentabilitate

Evolutia coeficientului de elasticitate

2.8. Analiza riscului de faliment

Riscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii.

Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia "B" - Bailesteanu.

FUNCTIA "B" - BAILESTEANU

"B"=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147

INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI "B"

Valoarea functiei "B" este de 2,25 care este mai mare decat limita inferioara a intervalului zonei favorabile privind riscul de faliment, deci dupa functia bailesteanu societatea se afla intr-o zona favorabila.

III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

PUNCTE TARI

Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.

Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.

Structura financiara corespunzatoare.

Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.

Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.

Solvabilitate patrimoniala ridicata.

Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

PUNCTE SLABE

Nivel scazut al rentabilitatii.

Exista intarzieri privind incasarea creantelor.

Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.

Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.

Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut.

Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.

Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

RISCURI

Risc mediu de exploatare.

Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.