Scurte idei de reabilitare a brownfield-urilor si metode de implementare ale acestora

SCURTE[DI1]  IDEI DE REABILITARE[MC2]  A BROWNFIELD-URILOR  SI METODE DE IMPLEMENTARE[MC3]  ALE ACESTORA

Reabilitarea siturilor de tip Brownfield nu este o munca pe care sa o iindeplineasca orice persoana sau firma. Este nevoie de experinta vasta in domeniu si de metodologii si limite de timp bine stabilite pentru a reusi cu succes revitalizarea si in unele cazuri decontaminarea unor astfel de situri[MC4] 

In cele ce urmeaza, voi prezenta metodologia de lucru prin[MC5]  care se incearca revitalizarea unu sit Brownfield afectat de contaminare in ceea ce priveste solul si ape pluviala.

Introducere - la acest prim punct trebuie mentionate date relevante despre situl Brownfield de care vorbim

Metodologie - la acest capitol exista 3 faze de care putem vorbi

Faza 1 ( faza de investigare preliminara )

In aceasta faza este necesara colectarea unor date itorice relevante ( fosta utilizare a sitului si starea actuala a acestuia ), date de cercetari existente, rapoarte de factura tehnica, harti (geologice, topografice, hidrogeologice, etc ), evaluarea caracteristicilor de relief. Tot la acest punct se vor identifica ( daca este cazul ) punctele de contaminare a sitului, asa numitele "hot spots". La sfarsit se vor realiza harti din care sa reiasa suprafetele poluate ale sitului.

Faza 2 ( faza de investigare activa )

Obiectivele acestei invetigari sunt evaluarea nivelului de contaminare existenta ( sol si apa pluviala ) si definirea tipului de contaminare. Astfel se trece la cercetarea solului si a apei pluviale prin culegerea de probe, se va identifica contaminarea chimica existenta in aceste probe, urmeaza identificarea caracteristicilor fizice ale mediului ( permeabilitatea solului, tipul de sol, pH-ul, etc. ). La sfartit un al doilea set de recoltari de probe si analiza a acestora poate fi comandata, in cazul in care exita nelamuriri dupa primul set de teste.

Faza 3 ( faza de investigare detaliata )

Pe parcursul acestei faze se efectueaza in mod obligatoriu un al doilea set de culegere de probe in vederea clarificarii limitelor arealelor cantaminate din sit. Este folosit modelul geostatistic pentru a calcula volumul solurilor contaminate pentru diferite scenarii. Modelul geostatistic mai este deasemenea utilizat pentru a cuantifica mediul contaminat si pentru a crea scenarii pentru planul de remediere, bazat pe harti cu risc estimat si areale nesigure.

Modele de redare - la acest capitol sunt redate modele in care sunt prezentate nivelurile de contaminare aparute in sit.

Concluzie - la capitolul concluzii sunt redate pe scurt executiile realizate pe parcursul proiectului, nivelul de poluare existenta in sit si modul de decontaminare a acestuia, si nu in ultimul rand solutii de revitalizare din punct de vedere economic al sitului.

Studiu de caz Barreiro[MC6] 

Metodologia explicata mai sus a fost aplicata unui fost sit industrial in Barreiro ( Portugalia ).

Introducere - Barreiro este localizat in Portugalia, la 7 km de Lisabona, ( in estuarul raului Tagus ), in prezent aflat intr-un proces de recalificare pentru dezvoltare urbana. Situl industrial de aproxmativ 30 hectare, a fost pe parcursul ultimului secol afectat de poluare in urma deversarilor chimice in sol si ape pluviale, rezultate din activitatile desfasurate aici. Astfel vorbim de substante chimice precum: acid sulfuric, aur, argint, sulfat de sodiu, acid fosfatic, cupru, etc. Aceste substante s-au extins pe tot arealul menttionat si astfel au produs contaminarea sitului.

Metodologie -

Faza 1 ( faza de investigare preliminara )

Pe parcursul fazei de investigar preliminara au fost efectuate o serie de procese de ecranare a sitului[MC7] : - XRF Nitro - pentru metale grele,

- PID Photovac 2020, pentru analiza solului si a infrastructurii

- cercetari pentru rezistenta electrica, pentru identificarea anomaliilor de concentrare in saruri dizolvate si metale.

- cercetari in ceea ce priveste conductivitate electromagnetica, pentru identificarea anomaliilor de concentratie in saruri dizolvate si metale.

- cercetari georadar cu echipamnet Ramac GPR, pentru detectarea infrastructurilor ingropate.

Prima analiza efectuata, si anume ecranizarea XRF, a ajutat la identificarea numeroaselor elemente chimice aflate la suprafata, aflate in special in partea sudica a sitului, aceastea probabil ca au ramas de la vechile uzine metalurgice.

Valorile crescute de conductivitate pot fi asociate cu sarurile dizolvate sau elemente metalice concentrate in pamant, hartile electromagnetice au aratat o conductivitate mai ridicata la cel putin 6m adancime.

Aceste date din investigarile preliminare au ajutat la identificarea punctelor de contaminare si extinderea acestor areale.

Faza 2 ( faza de investigare activa )

Pentru aceasta faza au fost alese:

41 de gropi pentru teste, cu nivel maxim de adancime la 4m, si o colectie de 62 de probe de sol la 3 nivele.

8 foraje, cu nivel maxim de adancime la 10 m, pentru probe de sol si ape pluviale

Probele colectate au fost trimise la laboratoarele de teste ( geotehnice si chimice).

Faza 3 ( faza de investigare detaliata )

Pentru faza de investigare detaliata s-a stabilit ca obiectiv, clarificarea limitelor arealului contaminat al sitului. Au fost efectuate urmatoarele executii:

11 gropi de teste aditionale, cu colectarea a 23 de probe de sol

14 foraje, pana la o adancime de maxim 14m, pentru porbe de sol si ape pluviale.

Modele de redare -

Pe parcursul fiecrarei faze de investigare, au fost aplicate diferite modele geostatistice, pentru a estima morfologia arealelor contaminate. In aceasta lucrare voi prezenta doua modele realizate pe parcursul proiectului Barreiro si anume: modelul de contaminare realizat in 3D respectiv dinamica apelor pluviale locale si calea fasiei contaminate.

Fig.7. Modelul de contaminare din sit realizat in 3D

Fig.8. Dinamica apei pluviale locale si calea fasiei contaminate

Concluzie -

Aplicarea metodologie de investigare, detaliata mai sus ( faza de investigare preliminara, activa si detaliata ) respectiv introducerea modelelor de redare pentru fiecare faza in parte a dus la:

Rationalizarea muncii de investigare a sitului la diferite nivele

Caracterizarea poluantilor din mediu

Estimare punctelor de contaminare in sol si ape pluviale si tratamente pentru respectivele volume de contaminare.

Recalificarea environmentala a subsectoarelor industriale poluate obliga la folosirea unuei evaluari de risc, pentru a defini cele mai bune practici de remediere in ceea ce priveste minimalizarea riscului potential de contaminare.

CONCLUZII[MC8] 

Termenul de Brownfield este unul foarte complex. Problema apare in Romania unde exista ambiguitati in ceea ce priveste acest termen. Deoseori in diferite articole sau lucrari de facultate acest termen este dat ca sinomin pentru "situri contaminate". Insa trebuie mentionat ca Brownfield-urile nu trebuie neaparat sa fie contaminate pentru ca sa primeasca aceasta denumire. In alte tari, mai ales din vestul Europei, dar si din alte parti ( Cehia, Polonia, etc ) termenul este mult mai bine inteles si pus in practica prin proiecte foarte bine elaborate ( vezi exemplele de la capitolul 3.2.1. Tipuri de Brownfield in general ). Inca pe teritoriul tarii noastre exista numeroase foste fabrici dezafectate, mine inchise si cu contaminare evidenta, chiar si numeroase situri militare. Toate aceste situri sunt nevalorificate din punct de vedere economic si ar trebui gasite solutii pentru o cooperare intre consiliile judetene si investitori, pentru a revitaliza aceste zone cu potential financiar ridicat.

In alta ordine de idei, trebuie gaita o definitie pentru termenul de Brownfield, in Romania, care sa fie unanim acceptata si aplicata tuturor proiectelor de revitalizare a siturilor de acest tip. Aceasta definitie va trebui sa fie elaborata conform nevoilor environmentale si problememlor de dezvoltare economica cu care se confrunta Romania.