Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Scoala clasica (Scoala universalistilor)
Reprezentanti: Taylor, Fayol, Weber, Sloan, Gulick, Urwick, Gilbreth, Allen.
In cadrul acestei scoli pot fi identificate doua curente:
curentul managementului stiintific;
curentul teoriei administratiei generale a organizatiei
Taylor, considerat fondatorul teoriei managementului stiintific a recomandat folosirea metodelor stiintifice pentru identificarea celei mai bune modalitati, celei mai eficiente proceduri de a executa o anumita sarcina si operatie. A criticat practicile traditionale de management si a recurs la o analiza stiintifica pentru folosirea unor metode mai bune de management.
Dupa mai multe analize si cercetari, Taylor a identificat trei cauze:
credinta falsa a lucratorilor ca orice crestere a productivitatii poate atrage dupa sine scaderea numarului locurilor de munca;
sistemul de conducere care este deficitar ii obliga pe muncitori sa limiteze productia, sa lucreze intr-un ritm lent pentru a-i proteja interesele;
metodele de munca sunt ineficiente, irositoare de efort.
Taylor este dusman al risipei de timp si de efort uman, el enuntand patru principii fundamentale ale managementului stiintific si anume:
dezvoltarea unei stiinte pentru fiecare element al unei munci individuale care include reguli de miscare, elemente standardizate ale muncii si conditii adecvate de munca;
selectarea stiintifica a muncitorilor posedand abilitatile necesare executarii sarcinii urmate de formarea, invatarea si dezvoltarea muncitorului;
cooperarea cuprinzatoare si mutuala cu muncitorii inclusiv folosirea celor mai adecvate stimulente in acest scop pentru a determina ca intreaga munca sa fie executata in conformitate cu principiile stiintei;
diviziunea muncii si a responsabilitatii intre muncitori si manager.
Multe dintre ideile si propunerile lui Taylor au fost preluate si astazi fiind dezvoltate si aprofundate, cum ar fi: constituirea unor compartimente specializate, folosirea unor metode moderne de organizare, selectia stiintifica a personalului, ridicarea calificarii. Taylor ramane fondatorul stiintei managementului organizatiei, mai ales prin studiile efectuate asupra organizarii muncii, metodele sale fiind preluate de catre alti specialisti-sotii Gilbreth, intemeietorii studiului muncii, Morris Cooke -fiind primul care a aplicat principiile managementului stiintific in organizatiile din sectorul public si educational, in special primarii si universitati.
Cel de-al doilea curent si anume teoria administratiei generale a organizatiei il are ca reprezentant pe Henri Fayol cu lucrarea sa "Administrarea industriala si generala" in care si-a prezentat opiniile sale personale cu privire la managementul adecvat al organizatiilor si al oamenilor din cadrul acestora.
Fayol a introdus unele concepte de baza si anume:
conceptul de functiune a organizatiei;
conceptul de functie a managementului;
14 principii care sa ghideze actiunea managerilor.
Datorita acestora este considerat adevaratul fondator al managementului modern. Henry Fayol concentreaza aspecte invatate din propria experienta- de 50 de ani intr-o intreprindere franceza, intr-un numar de 14 principii generale si anume:
diviziunea muncii;
autoritatea;
disciplina;
unitate de comanda;
unitate de directie;
subordonarea intereselor individuale celor generale;
remunerarea;
centralizarea;
filiera ierarhica;
ordinea;
echitatea;
stabilirea personalului;
initiativa tolerata, incurajata si rasplatita ;
spiritul de apartenenta la organizatie.
O parte din aceste principii sunt utilizate pe larg si in organizatiile contemporane, asa cum sunt: unitatea de comanda, unitatea de directie, disciplina, autoritatea ierarhica.
Concluziile referitoare la scoala clasica sunt:
reprezentantii sai au pus bazele stiintei manageriale si au implementat maniera de abordare economica in management in stransa concordanta cu finalitatea economica;
reprezentantii gandirii clasice s-au focalizat mai mult pe procesul de productie si procesul de munca, respectiv pe managementul functiei de productie al unei organizatii;
principalul obiectiv ale acestei scoli l-a constituit structura organizatorica si stabilirea unor principii de organizare si management, care sa inlature greutatile intampinate de catre conducere in activitatea lor practica;
o caracteristica esentiala este convingerea, chiar postulatul "omul este rational" adica oamenii sunt condusi de considerente economice in procesul muncii lor;
universalistii nu iau in considerare factorul uman sau il privesc ca pe un mecanicism;
modul de tratare a relatiei manageriale cu accente pronuntate asupra laturii de organizare- abordate atat la nivel general al organizatiei cat si la nivelul functiunii de productie;
potrivit universalistilor, organizarea este exclusiv formala, conceputa si proiectata numai de specialisti;
cu toate limitele sale, scoala clasica a avut o contributie importanta in perfectionarea manageriala si a jucat un rol important in rationalizarea si organizarea productiei contribuind in mare masura la intemeierea managementului stiintific si dezvoltarea sa ulterioara .
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |