 |  |
|
RECLAMA CA STIINTA SI ARTA
RECLAMA reprezinta multitudinea de mijloace si tehnici al carui scop este acela de a atrage atentia consumatorilor asupra unui produs sau serviciu urmarind influentarea acestora in vederea achizitionarii si folosirii produsului sau serviciului respectiv.
Reclama prezinta, pe de o parte, o dimensiune stiintifica prin aceea ca presupune anumite rigori ale mesajului publicitar si pe de alta parte reprezinta o arta intrucat mesajul publicitar depinde de talentul creatorului.
Reclama, din punct de vedere etimologic, provine din limba latina: reclama - clamare = a striga; - reclamare = a repeta chemarea.
1. Repere istorice
La inceputurile sale, mesajul publicitar avea un caracter pur informativ. Ulterior, existenta mai multor mesaje simultane, ce concurau pentru a capta atentia publicului, a determinat emitatorii de reclama sa acorde atentie formei de prezentare pentru a mari sansele ca reclama lor sa fie receptionata si retinuta.
Primele adevarate reclame au fost afisele si foile volante continand mesaje publicitare.
Termenul englezesc de 'advertisment'- reclama il intalnim pentru prima oara in Biblie in anul 1655, cu sensul de instiintare.
De o industrie americana de reclame se poate vorbi insa abia la mijlocul secolului XIX cand revolutia industriala a antrenat progrese importante in toate sectoarele sistemului social.
Volney Palmer a fost primul agent american de publicitate. In 1841 el a infiintat la Philadelphia prima agentie de publicitate, apoi la Boston in 1844 si la New York in 184
Primul mediu purtator de reclama au fost ziarele urmat, la jumatatea secolului XIX de reviste care au constituit al doilea mediu.
Prima reclama aparuta intr-o revista in SUA s-a publicat in anul 1844, in 'Southern Messenger' al carei editor a fost o vreme celebrul scriitor Edgar Allen Poe.
Dupa Primul Razboi Mondial a fost introdus conceptul de marca, intelegandu-se prin acesta un nume folosit pentru identificarea produsului.
Reclama a luat amploare apoi odata cu aparitia radioului care a devenit al treilea mediu purtator de mesaj publicitar.
In anii '40 a fost introdus conceptul de propunere unica de vanzare. Aplicarea sa presupunea exploatarea noutatii produselor si serviciilor oferite.
Aparitia televiziunii a constituit incepand cu anii '50 si aparitia celui de-al patrulea purtator de mesaj publicitar. In numai trei ani, din 1949 pana in 1951, incasarile din reclama de televiziune au crescut de zece ori, iar in 1960, televiziunea era, deja, principalul purtator de reclama in SUA.
De-a lungul vremii, designul de reclama a oscilat intre preeminenta informatiei si suprematiei componentei artistice. Cei mai talentati creatori au stiut insa, sa imbine latura informationala cu dimensiunea artistica, sa integreze experienta istorica si exigentele timpului lor.
a. De comunicare - este esentiala si are ca scop transmiterea de informatii pentru a facilita relatia dintre ofertant si clientela.
b. Economica - dezvolta discernamantul consumatorilor si ii determina sa actioneze eficient pe piata.
c. Sociala - faciliteaza diseminarea rapida a inovatiilor si ideilor noi de care profita atat agentii economici cat si publicul cumparator.
d. Estetica - cultiva sensibilitatea si gustul publicului cumparator.
e. Politica - constientizeaza consumatorii ca au puterea de a influenta, prin simplul act de cumparare, echilibrul de forte pe piata.
O lista, nici pe departe exhaustiva, propune urmatoarele obiective:
- introducerea unui produs sau a unei idei pe piata;
- schimbarea de imagine a unui produs, a unei marci sau firme;
- schimbarea pozitiei relative a diferitelor produse pe o anumita piata;
- crearea sau schimbarea atitudinii publicului consumator;
- cresterea vanzarilor in interval scurt, mediu sau pe termen lung, prin modificarea comportamentului de cumparare al publicului.
Oricare ar fi obiectivele unei reclame ele pot fi urmarite, crearea de imagine a produsului sau organizatiei putand fi asociata cu introducerea unui nou produs pe piata.
4. Principii fundamentale pentru conceperea reclamei
Stiinta reclamei a stabilit principiile fundamentale in conceperea reclamei pe baza observatiilor practicienilor.
- sa nu plictisesti;
- sa nu induci in eroare clientela, in mod deliberat;
- sa nu indispui, sa nu ofensezi si sa nu indepartezi publicul;
- sa nu contravii legilor in vigoare, menite sa apere interesele consumatorilor;
O companie americana de cercetari publicitare - Yankelovich - mai recomanda:
- sa nu produci suspiciune si neincredere prin exagerari si afirmatii fara suport;
- sa nu distragi atentia de la mesaj si sa nu creezi confuzie prin informatie excesiva si haotica.
Pentru creatorii de reclama este esential sa afle cat mai multe lucruri despre modul de a gandi, a decide, si a actiona al consumatorilor.
Valorile, trebuintele, sentimentele cumparatorilor sunt cele care le motiveaza comportamentul de piata. De aceea reclama trebuie sa explice publicului-tinta cum si in ce masura produsul oferit ii satisface anumite nevoi, dorinte, gusturi, aspiratii.
Atentie:
Reclama, conceputa, in general, pentru a influenta publicul sa achizitioneze un produs, nu poate salva produsul de care publicul nu are nevoie.
5. Reguli elementare pentru realizarea unei reclame
1. Sa se adreseze unui segment de public cu un profil bine definit;
2. Sa evidentieze importanta pentru cumparatori a produsului sau serviciului oferit, venind in intampinarea nevoilor acestora;
3. Valoarea produsului sa fie exprimata in termenii cumparatorului - pret, durata de intrebuintare, consumuri;
4. Promovarea produsului sa se faca printr-un avantaj unic pe care nu-l poate oferi nici un concurent;
5. Propunerea de vanzare sa fie exprimata clar, sub forma unei relatii cauzale, in termeni de conditie si consecinta - cumparati produsul si veti avea urmatorul beneficiu;
6. Sa scoata in evidenta personalitatea, prestigiul, credibilitatea ofertantului si chiar a produsului;
7. Sa ceara un raspuns din partea receptorului - comanda telefonica, vizitarea magazinului, solicitarea de informatii suplimentare.
Strategia de reclama leaga obiectivele de functiile specifice reclamei, de consumatorii-tinta si de mediile de comunicare pe care ei le prefera. Pe aceasta baza se dezvolta conceptul-cheie al reclamei, realizarea concreta a acesteia fiind conditionata de specificul mediilor de comunicare pentru care s-a optat.
Strategia de reclama poate fi centrata:
- pe produs - mesajul evidentiaza avantajele produsului sustinut de teste, demonstratii, marturii ale unor consumatori;
- pe cumparator - reclama face consumatorului o promisiune legata de problemele pe care i le poate rezolva produsul;
7. Rolul reclamei in economia de piata
RECLAMA prezinta in primul rand o dimensiune economica, avand drept scop esential dezvoltarea vanzarilor. Ea are totodata si o dimensiune sociala prin faptul ca se adreseaza nu numai clientelei existente la un moment dat ci vizeaza intreaga populatie, respectiv piata potentiala, care isi manifesta in mod constant dorinta de a cunoaste, de a se informa, de a cunoaste calitatea produselor.
RECLAMA ca fenomen contemporan a luat o amploare deosebita in cadrul economiei de piata care se poate explica prin urmatoarele cauze:
1. Cresterea dimensiunii spatiului economic
Abundenta si diversificarea sortimentelor de produse, la un moment dat, a realizat trecerea de la piata producatorului la cea a consumatorului, ceea ce a dus la necesitatea satisfacerii nevoilor de consum. S-a simtit nevoia unui mediator intre firma producatoare si public adica intre productie si consum.
2. Cresterea puterii de cumparare a consumatorului.
- sporirea disponibilitatilor monetare a consumatorilor
3. Cresterea vointei de cumparare
Amploarea fenomenului urbanistic, preluarea de catre colectivitate sau organisme economico - sociale a unor riscuri, etc. a dus la amplificarea dorintei de cumparare favorizand astfel consumul.
4. Accelerarea ritmului de lupta concurentiala
Lupta pentru acapararea unei piete sau segmente de piata a devenit tot mai acuta. Publicitatea este o forma de angajare a luptei pentru suprematie.
5. Standardizarea produselor si cresterea rolului marcilor
Standardizarea asigura tipizarea si unificarea diferitelor dimensiuni ale produselor iar marca devine un adevarat blazon al producatorului identificand-o in raport cu produsele concurentiale
6. Emulatia permanenta a noilor tehnici si forme de comert.
8. Valoarea economica si sociala a reclamei
Valoarea economica si sociala a publicitatii trebuie apreciata in functie de avantajele si inconvenientele provocate unitatii producatoare, consumatorului, economiei in general.
Avantaje:
1. Pentru producator
- reprezinta o prelungire naturala a actiunii comerciale avand ca scop informarea consumatorului asupra produselor realizate in vederea transformarii consumatorului potential intr-un cumparator real;
- este un instrument prin intermediul caruia unitatea economica se informeaza asupra comportamentului clientelei fata de produsul sau;
- este un regularizator intre volumul cererii si ofertei, cele doua componente ale economiei de piata.
- contribuie la vanzarea de masa care se traduce in scaderea pretului de cost al produsului;
- favorizeaza cheltuielile de cercetare si dezvoltare, micsorand timpul ce separa o inovatie de exploatarea ei comerciala.
2. Pentru consumator:
- il determina sa cunoasca produsele si serviciile introduse pe piata, ii ofera informatiile si elementele necesare unei alegeri motivate;
3. Pentru economie in general:
- este un factor important al cresterii economice;
- actioneaza asupra cererii pe care o intareste si o dezvolta marindu-i sfera si continutul;
- actioneaza asupra ofertei pe care o stimuleaza;
- actioneaza asupra concurentei ducand la o diferentiere crescanda a produselor;
Inconveniente:
1. Pentru producator:
- costul ridicat cu influente negative asupra venitului unitatii;
- recuperarea cheltuielilor si estimarea beneficiilor are la baza calculul probabilistic;
- este dificil de stabilit un raport optim in balanta de venituri si cheltuieli e unitatii;
2. Pentru consumator:
- este prezenta permanent si pretutindeni prin mass-media avand caracter de invadare fara menajamente a tuturor aspectelor vietii indivizilor, chiar si a celor mai intime
- trateaza consumatorul ca pe un subdezvoltat intelectual, ca pe un naiv, prin saracia de sloganuri si adesea modul stupid si chiar absurd de a le transpune in reclama. Publicitatea se transforma intr-o reala intreprindere de abrutizare in masa, lovind chiar interesele celor care au conceput-o
- pune in evidenta, uneori, un limbaj exagerat, cu afirmatii tendentioase sau mincinoase, argumente vide, lipsite de orice sens;
- este costisitoare punandu-l pe consumator in postura de a suporta cheltuielile de reclama ale producatorului.
3. Pentru economie, in general:
- se cheltuiesc sume pentru a populariza bunuri ce nu sunt de interes general;
- se neglijeaza interesele consumatorului in favoarea interesului firmei;
- accelereaza iesirea din uz a unor produse, prin inlocuirea lor cu altele ce nu sunt neaparat superioare dar sunt mai scumpe;
In pofida acestor inconveniente, publicitatea ramane un element de referinta care, folosit cu justete poate aduce mari servicii utilizatorilor. Ea este promotoarea permanenta a unui suflu nou, competitiv in cadrul activitatilor economice, indiferent de sfera - cerere sau oferta - in care se afla acestia.
Tipologia reclamelor este foarte variata pentru ca exista multiple criterii de clasificare.
a. Dupa obiectul urmarit:
- pentru stimularea vanzarii de marfuri;
- pentru prestari servicii;
- pentru contractari de marfuri.
b. Dupa scopul urmarit
- de lansare;
- de sustinere.
c. Dupa sfera de actiune:
- care se adreseaza unui anumit segment al pietei de consum;
- care se adreseaza pietei de consum in intregul ei.
d. Dupa tehnica de adresare:
- directa;
- indirecta.
e. Dupa locul de producere al efectului:
- interioara;
- exterioara.
f. Dupa sfera geografica:
- adresata pietei interne;
- adresata pietei externe.
g. Dupa tipul adresantului:
- pentru utilizatori;
- pentru intermediari.
h. Dupa functiile pe care le indeplineste:
- introductiva si de lamurire;
- de reamintire;
- ocazionala.
i. Din punct de vedere al organului receptor:
- vizuala;
- auditiva;
- olfactiva;
- tactila; utilizate intr-o mai mica masura
- gustativa.
j. Dupa tehnica de executie
- prin efecte luminoase;
- prin efecte auditive;
- prin efecte combinate;
- prin expunere;
- prin parada de moda;
- prin avantaje acordate.
k. Dupa suportul de transmitere:
- presa scrisa;
- televiziune;
- radio;
- cinematograf;
- afisaj stradal;
- verbal la intruniri;
- vestimentatie;
- obiecte promotionale.
l. Dupa produsul promovat:
- primare - pentru produse generice, fara marca: mere, ace de siguranta, apa oxigenata;
- secundare - pentru produse de marca: crema Gerovital, berea Malbera, pantofii Guban;
m. Dupa efectele produse asupra consumatorilor:
- cu actiune directa: prin posta, prin telefon;
- cu actiune indirecta: reclama cu mesaj ecologic;
n. Dupa sponsorul reclamei:
- comerciale;
- non-comerciale - cu caracter informativ-educativ;
2. Principalele tipuri de reclama
In industria reclamei, traditia a consacrat o serie de tipuri ce s-au impus prin uz, asa zisele 'tipuri clasice' fara a avea un criteriu unitar de clasificare.
Aceste 'tipuri clasice' sunt:
a. Reclama de ziar
b. Reclama de revista
c. Reclama de radio
d. Reclama de televiziune
e. Reclama de Transit
f. Afisele si panourile stradale
g. Reclamele clasificate
h. Reclama prin posta
i. Reclama de la firma la firma
j. Cadourile cu mesaj publicitar
2.1. Reclama de ziar
Ziarul reprezinta mediul cel mai solicitat datorita avantajelor pe care le prezinta:
- numarul mare de ziare;
- asigurarea unui context mai credibil;
- preturi relativ mici;
- posibilitatea repetarii mesajului;
- posibilitatea negocierii dimensiunilor si a pozitionarii;
- posibilitatea decuparii reclamei sau a taloanelor de comanda.
Dat fiind faptul ca ziarele sunt inundate de reclama, pentru orice designer, problema pe care si-o pune este de a realiza o reclama cat mai vizibila si persuasiva.
Recomandari ale expertilor in reclama de ziar
1. Mentionarea beneficiului unic in chiar titlul reclamei.
2. Folosirea unui singur element dominant - titlu sau fotografia - pentru a evita dispersia atentiei.
3. Derularea logica a informatiilor: coerenta textului.
4. Folosirea unui ton de sinceritate, fara exagerari.
5. Argumentarea cu date concrete a avantajelor produsului promovat, intotdeauna din perspectiva potentialilor clienti.
6. Indemnarea cititorilor la o actiune imediata.
7. Identificarea produsului prin marca si a ofertantului prin logo; evidentierea reputatiei produsului si a ofertantului.
8. Furnizarea de informatii logistice: mod de procurare, forme de plata, adrese telefon etc.
Folosirea cu generozitate a spatiului liber pentru a mari vizibilitatea.
10. Utilizarea unui corp de litera suficient de mare si clar pentru a asigura o lecturare confortabila.
11. Simplitate, economie de cuvinte si artificii.
12. Crearea si mentinerea unui stil specific, inconfundabil, pentru reclamele aceluiasi produs, sau ale aceleeasi firme-sponsor.
2.2. Reclama in reviste
Fiind mai specializate decat ziarele, revistele se adreseaza unor segmente de public mai bine individualizat.
Faptul constituie un avantaj pentru sponsor, dandu-i posibilitatea sa-si aleaga revista suport pentru reclama.
Desi reclama este mai scumpa, sponsorii aleg revistele, intrucat acestea sunt mai putin perisabile, circula si in randul membrilor de familie, prietenilor, colegilor, fapt ce multiplica potentialii consumatori.
Reclama de revista ocupa un spatiu care este, in medie, mai mare decat al reclamei de ziar si contine mai multe detalii, devenind, astfel, mai convingatoare.
Calitatea superioara a hartiei de revista permite o ilustratie mai frumoasa, mai fidela, ceea ce mareste impactul asupra publicului.
Durata mesajului publicitar este mult prelungita in timp datorita faptului ca exista multi colectionari de reviste.
Aproximativ aceleasi avantaje le prezinta si reclamele aparute in carti de specialitate.
Recomandari ale expertilor in reclama de revista
1. Incadrarea tematica a reclamei in sfera de interes a cititorilor fideli.
2. Formularea mesajului in functie de nivelul cultural al cititorilor fideli.
3. Prezentarea noutatilor despre produs inca din primul paragraf pentru captarea atentiei.
4. Asigurarea logicii si claritatii textului.
5. Argumentarea prin exemple concrete.
6. Excluderea exagerarilor, divagatiilor si a cliseelor lingvistice care pericliteaza credibilitatea.
7. Folosirea paragrafelor scurte - patru-cinci randuri fiecare - si a frazelor scurte; evitarea parantezelor si a propozitiilor subordonate.
8. Evitarea abstractiunilor si a termenilor de specialitate, in favoarea unui vocabular accesibil.
Folosirea cu precadere a timpului prezent si a adresarii directe, la persoana a doua.
10. Renuntarea la amanunte ce pot fi date ulterior clientilor, in functie de interesele speciale ale acestora.
2.3. Reclama radio
Radioul, spre deosebire de presa tiparita, are un suport efemer: unda sonora.
Datorita faptului ca memoria auditiva are o acuratete mai mica decat cea vizuala iar informatiile considerate folositoare se succed mai repede si fara repetare, informatia prin radio este retinuta in mai mica proportie.
Are, totusi o serie de avantaje:
- costurile de productie si difuzare relativ mici;
- flexibilitatea programarii orare;
- posibilitatea transmiterii unor mesaje promotionale urgente;
- difuzarea reclamei in zone geografice foarte bine delimitate, alese de sponsor in functie de strategia de distributie.
- selectarea, drept context pentru reclama, a anumitor programe preferate de ascultatori, care favorizeaza sponsorul;
- posibilitatea repetarii reclamei.
Pentru reclama radio este foarte important sa se retina atentia auditoriului chiar din primele momente, fapt ce impune a se recurge, adesea, la efecte sonore.
Reclama radio nu trebuie repetata identic pentru a nu plictisi pe ascultatori.
Se recomanda producerea mai multor variante, pastrandu-se, insa, aceeasi tema si acelasi registru emotional de-a lungul intregii campanii.
Se recomanda ca mesajul reclamei sa se concentreze pe un singur avantaj al produsului promovat, folosirea frazelor scurte, inlocuirea cifrelor si adreselor prin furnizarea unor repere de orientare, familiare publicului-tinta.
Intr-o reclama radio, finalul este la fel de important ca si inceputul.
Se poate recurge la umor pentru ca ascultatorul sa asocieze produsul promovat cu o atmosfera de buna dispozitie.
Calitatea unei reclame radio este data de:
1. Identificarea produsului si a firmei;
2. Evidentierea avantajului unic;
3. Conceptul-cheie;
4. Mijloacele de atragere si retinere a atentiei;
5. Simplitatea si claritatea mesajului;
6. Desfasurarea logica a fluxului informational;
7. Prospetimea si ingenuitatea stilului;
8. Muzica si efectele sonore;
Impactul si memorabilitatea finalului
2.4. Reclama de televiziune
Spotul publicitar este considerat cel mai eficace tip de reclama deoarece foloseste un complex de mijloace de comunicare: imagine, miscare, text, sunet.
Sfaturi pentru creatorii de spoturi TV
1. Porniti de la premisa ca publicul este inteligent, are imaginatie, gust, discernamant.
Inainte de a prezenta un produs, informati-va serios asupra lui.
3. Alegeti modalitati de prezentare adecvate produsului oferit, furnizand explicatii, demonstratii, imagini descriptive, impresii ale utilizatorilor. Folositi mijloacele tehnice cele mai convingatoare.
4. Adresati-va telespectatorului ca virtual cumparator.
5. Evidentiati unicitatea, personalitatea si marca produsului sau a firmei.
6. Repetati informatiile verbale, in special avantajele pentru consumatori.
7. Utilizati din plin miscarea ca element specific, distinctiv al reclamei de televiziune.
8. Faceti apel la emotii si cautati sa implicati publicul atat rational, cat mai ales afectiv.
Oferiti informatia intr-o forma concisa, cat mai aproape de cea a stirilor.
10. Testati reclama inainte de a o transmite pe post.
11. Nu va multumiti cu reclame mediocre.
12. Fiti indraznet; folositi variante socante; nu ezitati sa provocati pe telespectatori prin crearea de ambiguitati si situatii dramatice.
Evaluarea calitatii reclamei de televiziune se face prin elementele ei componente.
Testul Gallup recomanda verificarea urmatoarelor componente-cheie:
- elementul care atrage atentia telespectatorului;
- comunicabilitatea mesajului;
- reactia telespectatorilor la reclama, ca expresie a credibilitatii ei;
- capacitatea reclamei de a genera asociatii stimulative in mintea receptorilor si de a produce o experienta emotionala agreabila.
Teletextul reprezinta o alta forma de publicitate prin TV, mai putin atractiva dar cu cel putin doua mari avantaje:
- rapiditatea difuzarii informatiei;
- pretul mult mai scazut decat al spoturilor TV obisnuite.
10.2.5. Reclama de Transit
Avantaje:
1. Da posibilitatea ca publicul vizat sa recepteze mesajul 'in drum', ceea ce stimuleaza si urgenteaza dorinta de cumparare.
10.2.6. Afise si panouri stradale
Pe masura urbanizarii si intensificarii transportului rutier, drumurile de acces spre marile centre comerciale au devenit locuri preferate de amplasare a panourilor stradale.
Acestea trebuie sa fie:
- de mari dimensiuni;
- observabile si lizibile;
- cu mesaj concis;
- cu putine efecte vizuale si de mare intensitate.
2.7. Reclamele clasificate
Se adreseaza unor consumatori care stiu exact ce doresc si care au nevoie doar de informatii privind procurarea produselor.
Se apreciaza ca aproximativ 90% din publicul care consulta reclamele clasificate procedeaza la cumpararea produsului.
Exista trei specii de reclame clasificate:
1. Sectiunea de reclame clasificate a ziarelor. Au dus la aparitia formulei de ziar exclusiv publicitar.
2. Reclama clasificata introdusa in cartea de telefon.
3. Cataloagele de firma pe domenii.
Reclamele clasificate au doua atu-uri: durata mare si facilitate de acces.
2.8. Reclama prin posta
Reclama prin posta este o forma cu raspuns direct si se afla in plina ascensiune. In SUA reclama se afla pe locul al treilea dupa cea din ziar si televiziune.
Ofera receptorului toate elementele necesare pentru a comanda produsul promovat: marca, telefonul si adresa firmei ofertante, pretul, avantajul unic.
Reclama trebuie sa contina garantii si marturii ale unor utilizatori.
Cel mai frecvent, prin posta se transmit: brosuri, pliante, cataloage, fise cu descrierea produsului, casete video, esantioane, cupoane de comanda.
Pentru fiecare destinatar se aleg materialele publicitare adecvate.
Trimiterile se fac pe baza unor liste compilate pe diferite criterii. Ea se repeta cu o anumita frecventa si se comunica mereu noutatile. Daca anumiti destinatari nu dau nici un raspuns, dupa 2-3 trimiteri se scot de pe lista.
Principiile-cheie ce trebuie respectate in astfel de reclame sunt: furnizarea de marturii si garantii, acuratetea listelor, a informatiei, perseverenta in realizarea corespondentei.
2. Reclama de la firma la firma
Reclama de la firma la firma - business to business - asigura circulatia informatiei intre agenti economici.
Ea poate fi:
- orizontala - destinatarii au pozitii ierarhice similare in structuri cu profil diferit;
- verticala - destinatarii se afla pe pozitii ierarhice diferite.
Dupa continutul mesajelor se clasifica in:
- reclama economica;
- reclama comerciala;
- reclama profesionala;
- reclama guvernamentala;
- reclama non-profit: politica, religioasa, de binefacere, culturala.
Contine obligatoriu o scrisoare introductiva, la care se adauga diverse materiale publicitare.
Desi este costisitoare, este eficienta, fiindca se adreseaza unor factori de decizie si se poate solda cu comenzi de valoare mare.
Informatia trebuie sa fie completa si semnificativa iar avantajele trebuie prezentate din perspectiva intereselor specifice firmei-tinta.
2.10. Cadouri cu mesaj publicitar
Cadourile purtatoare de reclama se aleg din categoriile de obiecte de mare vizibilitate si de folosinta indelungata.
Ele trebuie sa fie utile, sa faca o placere estetica celor care le primesc, dar mai ales sa le aminteasca mereu numele sponsorului.
Cele mai obisnuite sunt:
- obiecte de uz personal: tricouri, sepci, cravate, genti;
- obiecte de birou: pixuri, calendare, agende, mape;
- obiecte de uz gospodaresc: pahare, cesti, pungi de plastic;
- jucarii si obiecte decorative.
Avantaje:
costul mediu relativ mic;
flexibilitate de investitie;
adresabilitate precisa;
expunere repetata;
memorabilitate mare;
posibilitatea stocarii obiectelor si distribuirii lor in momentele oportune.
Dezavantaje
- spatiu redus pentru mesaj;
- obiectele nefolositoare, ieftine, nefunctionale pot aduce deservicii sponsorilor.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Cauta document |