| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Rezolventa
Vom continua aici studiul ecuatiei
(1)
totusi spre deosebire de paragraful precedent ne va interesa acum cazul in care ea admite o solutie unica.
Fie
o valoare nesingulara a operatorului U.
Operatorul
definit din relatia
(2)
se numeste rezolventa operatorului U. Pentru
vom pune ![]()
Daca se are in vedere spectrul si respectiv multimea
valorilor regulate atunci in locul lui
este mai comod sa se considere operatorul
(3)
care are sens pentru toate valorile regulate ale operatorului U. Operatorul
va fi numit tot rezolventa. Pericolul de
confuzie a celor doua notiuni este exlus deoarece va fi intotdeauna
clar din context despre care dintre rezolvente este vorba; in afara de
aceasta cele doua rezolvente pot fi distinse prin faptul ca sunt
notate in mod diferit. Sa remarcam ca rezolventa
se
intalneste adesea in teoria ecuatiilor integrale , unde este
numita rezolventa Freedholm pe cand in teoria in analiza
functionala prin rezolventa se intelege de obicei
.
Daca
evident
Invers din egalitatea
![]()
obtinem
![]()
Prin urmare pentru ![]()
![]()
Relatiile (4) si (6) permit reformularea pentru
a tuturor propozitiilor demonstrate
pentru
si reciproc
Sa
studiem comportarea rezolventei
pentru
mici. Sa consideram seria
![]()
Daca seria converge in spatiul de operatori B
(X,X) atunci conform
observatiei la teorema lui Banach suma ei este
adica
![]()
de unde ca urmare a relatiei (5)
![]()
Aceasta formula are loc pentru acele valori ale lui
pentru care seria (7) converge daca
![]()
si diverge daca
![]()
Ajungem astfel la teorema urmatoare.
Teorema III.3.1. Rezolventa
admite dezvoltarea (8) in serie dupa
puterile lui
a carei raza de
convergenta este
Daca trecem cu ajutorul relatiilor (4) de la rezolventa
la rezolventa
obtinem :
Corolar. Rezolventa
admite dezvoltarea in serie dupa puterile
lui ![]()
![]()
Raza de convergenta a seriei (8) poate fi exprimata si in functie de localizarea multimii caracteristice in planul complex.
Vom demonstra mai intai doua propozitii ajutatoare.
Lema III.3.2. Pentru
orice
are loc egalitatea
Demonstratie. Din relatia (5) avem
![]()
Inmultind la dreapta aceasta egalitate cu
si apoi la stanga cu
obtinem
![]()
si prin urmare
![]()
ceea ce trebuie demonstrat.
Corolar. Operatorii
comuta, adica ![]()
Se demonstreaza analog ca pentru toti ![]()
![]()
Lema III.3.3. Rezolventa
este functie
continua de parametrul
in orice punct al multimii
adica daca
atunci ![]()
Demonstratie. Vom demonstra intai ca functia
reala
este continua pe
. Daca U =0,
atunci
si afirmatia este demonstrata.
Daca
atunci
ceea ce permite demonstrarea continuitatii
functiei
.
Din (9) obtinem
![]()
Prin urmare
![]()
de unde obtinem rezultatul dorit.
Sa stabilim acum continuitatea lui
. Deoarece
multimea
este deschisa , iar
exista un disc
continut in intregime in
. Functia
continua
este marginita pe acest disc, fie de
exemplu
![]()
Conform relatiilor (9) si (10) ,
![]()
lema este astfel demonstrata.
Teorema III.3.4. Raza
de convergenta r a seriei (8) este egala cu distanta
de la punctul
la multimea caracteristica ![]()
Demonstratie. In primul rand, deoarece discul
converge si prin urmare , pentru
acesti
rezolvanta exista, discul respectiv este
continut in multimea valorilor nesingulare. De aceea ![]()
Sa luam acum un element arbitrar
si o functie arbitrara
si sa consideram functia
de variabila complexa ![]()
![]()
Sa demonstram ca
este regulata pe multimea
. Intradevar
daca
atunci in virtutea relatiei (9)
![]()
Cand
membrul drept are limita
(lema III.3.3).Astfel
exista derivata continua
![]()
Sa dezvoltam functia
in seria Taylor in vecinatatea punctului ![]()
![]()
Aceasta dezvoltare are sens in orice disc care nu contine puncte
singulare ale lui
si deci cu atat mai mult in discul
Deoarece in virtutea relatiei (8)
![]()
In plus ca urmare a cunoscutei teoreme din teoria functiilor de
variabila complexa , seriile
coincid astfel incat seria (12) converge
pentru ![]()
Sa luam
arbitrar. Din convergenta seriei (12)
pentru
rezulta ca
![]()
si prin urmare , deoarece f este arbitrara
![]()
Dar un sir slab convergent este marginit
![]()
Deoarece aceasta inegalitate este indeplinita pentru orice
iar spatiul X este complet, atunci
![]()
De aceea
![]()
si

Deoarece
poate fi luata arbitrar de aproape de
. Tinand seama
si de inegalitatea
,
demonstrata mai sus obtinem de aici
ceea ce trebuie demonstrat
Observatie Fie
o valoare nesingulara a operatorului U. Ca si mai sus se poate observa
dezvoltarea
![]()
care are loc in discul
unde
este distanta de la punctul
pana la multime caracteristica
sau, ca si in teorema III.3.1

Inlocuind rezolvanta
prin rezolvanta
obtinem urmatorul rezultat.
Corolar . Dezvoltarea
![]()
are loc pentru
este raza celui mai mic disc cu centrul in
origine care contine in intregime spectrul.
Numarul 1/r se numeste raza spectrala a operatorului U.
Observatie Daca U
este un operator autodjunct in spatiul Hilbert atunci
Impreuna cu rezultatul corolarului la teorema
III.3.1 aceasta ne conduce la relatia interesanta
![]()
Corolar Spectrul
al unui operator liniar continuu U intr-un spatiul Banach complex,
nevid.
Demonstratie. Daca
atunci luand in considerare legatura intre
obtinem ca multimea
a valorilor nesingulare este intreg planul
complex. Deoarece putem considera
avem pentru orice
operatorul
. Fie
Sa luam ![]()
.
Analog cu demonstratia teoremei III.3.4 obtinem functia
![]()
este regulata in tot planul complex
![]()
Deoarece
continuu de unde obtinem ca in lema III.3.3
ca pentru
Prin urmare in
virtutea relatiei(6),
![]()
Asadar
este marginita, de unde conform
teoriei lui Liouville
este identic egala cu o constanta
care evident nu poate fi decat zero. Totusi
contradictia obtinuta demonstreaza
corolarul.
Sa remarcam ca daca am fi incercat sa definim spectrul unui operator U intr-un spatiu real intr-un mod analog celui folosit la punctul III.1. spectrul ar fi putut fi multimea vida. Aceasta este principala cauza pentru care consideram cazul complex.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |