Sudura

Sudura

1 SUDURA DE COLT, PRIN SUPRAPUNERE SI IN T

Rost sudura de colt *t = grosimea coastei(sau elementului de sudat)	d 2 mm	- daca 2< d 3, dar nu mai mare de 1.5t, marirea pas sudura  "p" cu 1 mm; - if 3< d 4, nu mai mare de 1.5t, marire pas cu 2 mm; - daca 4< d 5, but not bigger than 1.5t, increase weld leg "p" by 3mm. - if d >5, detach and re-assemble; if this is not possible, proceed as follows: if 5< d 16, but not bigger than 1.5t, bevel on a 30 slope and weld on (using if needed a backing plate which is to be removed after welding); if d >16 or d >1.5t whichever is smaller, make an insert
Sudura prin suprapunere nealiniata	d 2 mm	1) Idaca 2 < d marire pas sudura (p) cu 1mm 2) If 3 < d 4 , increase weld leg (p) by 2 mm 3) If 4 < d 5 , increase weld leg (p) by 3 mm 4) If d > 5 detach and re-assemble	I1
Pregatire capat sudura in  (1/2 or K grooved): - gap (d);	d 3 mm	- if 3 < d 16, weld on (if needed, use backing plate which is to be removed later on, then back gauge and seal the root) - if d > 16, weld in place an insert plate, of min. 300mm width
- unghi (aT	aT	If aT < 35 - grind If  aT > 60 - weld on
- capat nesanfrenat (e)	e 3 mm	If e > 3 mm - grind
Toe angle	a	Polizare laterale cordoane sudura; daca este necesar se incarca apoi cu sudura

2 PREGATIRE SUDURA CAP LA CAP

Sudura automata - rost (d)	t (mm)   d (mm) 3 - 6 0 2 7 - 22 0 4 23 -30 5 7	Desprindere tach and set to correct gap size
- rost (d) - unghi (a	t (mm)   8 30 d (mm)    0 3 a 45 60	Desprindere si setare la marimea corecta a rostului If a < 45°, polizare simetrica a ambelor capete la unghsymmetrically grind both edges to required angle If a > 60°, symmetrically weld on (and grind)	Sr2
	t (mm)  30 65 d (mm)    0 4 a 45 60
Sudura manuala
- rost (d)	d 3 mm	- if 3 < d 1.5t, but max. 25 mm weld on to gap d = 0.5t (if needed use backing plate which is to be removed later on, then back gauge and seal the root) - if d > 1.5t  or d > 25 mm, weld in place a min. 300 mm wide insert plate
- unghi (a	a	If a < 50 - polizare If a > 60 - incarcare cu sudura	I1
- capat nesanfrenat (e)	e < 3 mm	If e > 3 mm - grind
Nealiniere sudura cap-la-cap(a) *t1 t2	Elemente primare:* a 0.15 t1 (STANDARD a 3 mm (LIMIT) Elemente secundare:* a 0.2 t1 (STANDARD) a 3 mm (LIMIT) *see annex 1	Desprindere si aliniere prin metode mecanice
Curatire canelura sudura	Pete vopsea, rugina, shoprimer nesudabil, uleiuri condens nu se accepta	Polizare pana la luciu metallic si re-sudare and re-weld	Np

3 DEFECTE SUDURA

Defecte sudura: - crapaturi (F), lipsa topire (LF), lipsa penetrare(LP), crater (CT), arsura (SG) Slaba restartare sudura(RD)	Inacceptabil	Polizare pana la luciu metallic si sudura manuala	Np
Sant neumplut suficient (SU)	Inacceptabil	Sudura
Suprapunere(SM)	Inacceptabil	Polizare pt asigurarea unei treceri line de la metalul de baza la cordonul de sudura	Si1
Arsura marginala (u)	u = 0   (standard) u (limit)	Polizare locala arsura < u In toate cazurile sudura in zona polizata
Umplere excesiva (h)	h 0.2 B (standard) h 6 mm (limit)	Polizare cordon de suura in limitele acceptate	I1
Resturi de zgura pe cordon(z)	Inacceptabil	Curatarea zgurei pe toata lungimea cordonului	Np
Unghi flanc (a	a	Polizarea ambelor laterale ale sudurii pentru obtinerea unuei treceri line intre materialul de baza si cordonul de sudura	I1
Stropi sudura (SP) A. B.	inacceptabil	A. Indepartarea stropilor neaderenti prin polizare cu materiale abrazive, smirghel sau dalta B. Polizare broc si daca nu e indepartat utilizarea primei metode Note: In principal brocurile aflate pe cordonul de sudura nu vor fi indepartate prin cordonul de sudura	I1
R

 

R

Cordon de sudura neuniform (u)

h 3 mm

R 2 mm

Polizare solzi > 3 mm si muchiile rezxultate (cu R < 2 mm)

Porozitate (P) si incluziuni de zgura(SI)

acc. to ISO 5871 - class B

Polizare si resudare

Si₁

4.2.3 Utilaje pentru sudarea MIG.

La acest procedeu, arcul electric se formeaza intre piesa si sarma electrod (fig. 4.5). Sarma avanseaza mecanizat si continuu, de pe un tambur. Gazul protector se scurge printr-un ajutaj al arzatorului special si are misiunea de a proteja baia de metal topit de actiunea atmosferei. Sursa de sudare poate fi un generator sau un redresor de curent continuu, ce se racordeaza cu polul negativ la piesa si cu polul pozitiv la electrod.

Gazele utilizate pentru protectie la sudare pot fi: Ar, He sau amestecuri de gaze: (Ar + He).

Figura 4. Schema procedeului WIG. Figura 4.6. Caracteristica arcului.

Deoarece arcul arde la densitati mari de curent, va avea caracteristica statica urcatoare. Deci, se recomanda ca si sursa de curent sa aiba o caracteristica rigida sau lent coboratoare. Sudarea prin acest procedeu noate fi executata atat semiautomat cat si automat.

In timpul sudarii, lungimea arcului variaza in anumite limite. In figura 4.6 se vede ca daca lungimea arcului creste accidental se trece de _De caracteristica 2 pe 3, curentul absorbit de la sursa reducandu-se substantial (la valoarea I_S3). Deoarece viteza de avans a sarmei este constanta, se va reduce si viteza de topire a electrodului, datorita micsorarii intensitatii curentului. Ca urmare, se va reduce lungimea arcului, revenindu-se la caracteristica 2. Datorita variatiilor mari ale curentului de sudare la variatia lungimii arcului, fenomenul de autoreglaj se manifesta foarte rapid. Autoreglarea arcului electric se manifesta bine si din acest motiv viteza de avans a sarmei electrod este de obicei constanta. Fenomenul are loc in mod similar in cazul micsorarii accidentale a lungimii arcului.

Procedeul se aplica pentru sudarea aluminiului si a aliajelor sale, precum si a aliajelor ce contin procente mari de cupru, nichel, cat si la sudarea otelurilor carbon, slab si inalt aliat. Schema instalatiei este asemanatoare cu cea de la procedeul W.I.G., cu deosebirea ca electrodul este avansat in arc de catre un mecanism de avans, ca la instalatiile de sudare semiautomata sub strat de flux.

4.2.4 Utilaje pentru sudarea MAG.

Arcul electric se formeaza intre electrodul fuzibil si piesa, intr-un mediu de gaz activ. De obicei, se utilizeaza bioxidul de carbon (CO₂), care realizeaza protectia arcului. Acest gaz are o actiune oxidanta, ce poate fi compensata prin cresterea continutului de elemente de aliere din sarma electrod. Datorita temperaturii ridicate, bioxidul de carbon disociaza, iar oxigenul atomic oxideaza elementele de aliere:

CO₂ -> CO + O

Elementele cu afinitate mare la oxigen: Si, Va, Mn, C, vor intra in reactie de oxidare, concomitent avand loc si reactii de reducere:

Mn + O = MnO oxidare

MnO + C = CO + Mn reducere

Din reactia azotului cu bioxidul de carbon rezulta oxizi insolubili in ^baia de metal topit. Bioxidul de carbon trebuie sa aiba o puritate de 99%. Fiind avid de apa, bioxidul de carbon va forma acidul carbonic H₂CO₃.

Prin destindere, la iesirea din butelie a bioxidului de carbon se va forma zapada carbonica, care va reduce presiunea gazului. Din aceste motive, in instalatie vor fi prevazute un incalzitor electric, cuplat cu un uscator pentru eliminarea vaporilor de apa.

Schema unei instalatii pentru sudarea prin procedeul MAG este prezentata in figura 4.7.

Figura 4.7. Schema instalatiei de sudare prin procedeul MAG.

1 - sursa de curent; 2 - tabloul de comanda; 3 - mecanism de avans; 4 - cap de sudare; 5 - tambur sarma; 6 - debitmetru; 7 - uscator gaz; 8 - reductor de presiune; 9 - incalzitor gaz; 10 - butelie CO₂.

Acest procedeu de sudare are o serie de avantaje, printre care enumeram:

putere mare de topire, ca urmare a densitatilor mari de curent (200 - 230)A/mm²;

productivitate ridicata: (34) kg/h de metal depus.