Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
APARATUL DIGESTIV - REFLEXOLOGIE
Descriere anatomica
Tractul digestiv este deschis la ambele capete prin cavitatea bucala si anus. De la interior spre exterior are peretele format din 4 straturi : mucoasa, submucoasa, stratul muscular si adventicea (cand se afla deasupra diafragmului) si seroasa (cand se afla sub diafragma).
Regiunile tractului digestiv sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros/
Tractul digestiv prezinta si o serie de glande anexe: glande salivare, ficatul pancreasul exocrin.
Cavitatea bucala
Se gaseste in partea inferioara a fetei sub fosele nazale, marginita anterior de buze si pe partile laterale de obraji; are doua orificii ce comunica anterior cu exteriorul si posterior cu faringele. Este impartita prin arcadele alveolo-dentare in vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu zisa care contine limba este organ musculo-membranos, foarte mobil care participa la masticatie, deglutitie si decelarea gustului).
Glandele salivare
Dupa volumul lor, unele se numesc glande salivare mici, iar altele mari (glandele propriu-zise). Glandele salivare mari sunt: parotida, submandibulara si sublinguala. Au rol in producerea enzimelor care incep descompunerea alimentelor.
Faringele
Este un conduct musculo-membranos, o raspantie unde se incruciseaza calea respiratorie cu cea alimentara. Mai serveste la: fonatie si la ventilarea urechii medii. In sus se intinde pana la baza craniului, iar in jos se continua cu laringele si esofagul.
Esofagul
Este un conduct musculo-membranos prin care trec alimentele din faringe in stomac si care in medie are 25 cm. Este moale si se largeste cu usurinta, dar este putin extensibil in sens longitudinal.
Stomacul
Este partea cea mai dilatata a tubului digestiv. Se afla situat in partea stanga a epigastrului si este ascuns in cea mai mare parte de diafragma si ficat.
Are o forma saculara, semanand cu un J avand extremitatea voluminoasa, cardia, in sus si cea ingusta, pilor, in jos, recurbata spre dreapta. Linia de separatie intre esofag si stomac este data de orificiul cardial, iar intre stomac si duoden de orificiul piloric. Are capacitatea de 1,300 cmc si functia de rezervor al alimentelor cu evacuare intermitenta si functie de digestie asigurata de sucul gastric.
Intestinul subtire
Se intinde intre orificiul piloric si valvula ileo-cecala. Este impartit in trei segmente: duodenul (portiunea fixa), jejunul si ileonul care (constituie impreuna portiunea mobila). Suprafata interna prezinta plicele circulare si vilozitatile intestinale.
Duodenul - are forma unei potcoave, lungimea de 25 cm si se gaseste atat in partea superioara cat si in cea inferioara a abdomenului, profund, inconjurand capul pancreasului. Continutul stomacal ajuns in duoden este supus actiunii sucului pancreatic si al bilei, care ajung la acest nivel prin ductul pancreatic si canalul coledoc.
Jejuno-ileonul - este cuprins intre flexura duodeno-jejunala si valvula ileo-cecala. Are lungimea variabila de 5-6 metrii si descrie un numar de 14-16 curburi de semicercuri, ocupand cea mai mare parte a abdomenului. La acest nivel nutrientii alimentari prin intermediul venei porte sunt transportati catre ficat pentru a fi prelucrati.
Intestinul gros
Este cuprins intre valvula ileo-cecala si orificiul anal, inconjoara ca o rama intestinul subtire, avand lungimea de 1,60 metri. Are rolul de depozitare si de eliminare a substantelor toxice din organism. Dupa criteriul asezarii topografice se imparte in: cec, colon si rect.
- Valvula ileo-cecala este o valvula circulara, care in conditii normale este inchisa pentru a mentine bolul alimentar in jejuno-ileon si micro-organismele in colon, dar care se deschide dupa digestie si absorbtie, iar peristaltismul determina migrarea reziduurilor alimentare in cec.
Cecul este legat de apendicele vermiform, cu rol important in patologia abdominala si transformat in organ limfoid.
Colonul cuprins intre valvula ileo-cecala si rect este impartit in colon ascendent, transvers, descendent, sigmoidian.
Rectul este portiunea terminanta a sigmoidului, coboara prin pelvis, strabate perineul si se deschide la exterior prin anus, unde fecalele sunt eliminate din organism.
Ficatul
Este cea mai mare parte anexa a tubului digestiv, localizat in regiunea epigastrica abdominala: in partea dreapta, sub diafragm, deasupra colonului transvers si mezocolonului, la dreapta stomacului. Are 3 santuri care impart fata viscerala a ficatului, in 4 lobi : stang, drept, patrat si un lob caudal. La exterior, ficatul este acoperit de peritoneul visceral, sub care se afla o capsula fibroasa, din care se desprind septuri conjunctivo-vasculare, care patrund in parehimul hepatic (masa ficatului), impartindu-l in lobuli hepatici, care sunt unitati morfologice si functionale ale ficatului. In spatiul dintre trei lobuli, exista asa numitul spatiu portal, care contine printre altele canalul biliar perilobular. Functiile ficatului
Dorim sa le subliniem deoarece ficatul joaca un rol important in multe activitatii de la nivelul organismului uman si este bine ca prin reflexoterapie sa se insiste asupra lui, chiar si atunci cand nu este bolnav.
functie de secretie - secreta bila,
sinteza de saruri biliare,
Sinteza de proteine plasmatice - albumina, fibrinogen, globuline (cu exceptia imunoglobulinelor) si factori de coagulare,
de stocaj - stocheaza glucoza sub forma de glicogen, iod, vitamina A, B12, D, E, K, precum si fierul necesar sintezei de hemoglobina,
detoxificare,
excretie - hormoni, medicamente, colesterol, pigmenti biliari sunt excretati prin bila,
metabolism - intervine in metabolismul : carbohidrat, lipidic, protidic,
prin celulele Kupfeer, din ficat (de la nivelul sinusoidelor) scot bacteriile si celule rosii, degradate ale sangelui,
functie termoreglatoare,
hematopoetica - la fat,
regleaza echilibru acido-bazic si volumul de sange circulant,
intervine in coagulare si hemostaza.
Pancreasul
Este o glanda voluminoasa cu dubla secretie anexata duodenului, formata din: cap, corp si coada. Functia exocrina este aceea de a elibera enzime cu rol in digestie si cand alimentele trec din stomac in intestin primele enzime care incep sa degradeze principiile alimentare, care au loc la nivel intestinal, sunt enzimele pancreatice.
Vezica biliara sau colecistul
Este un rezervor in forma de para cu lungime de 10 cm, anexat cailor de excretie a bilei, in care aceasta se acumuleaza, in intervalul dintre mese. Ea este situata in fosa vezicii biliare de pe fata viscerala a ficatului.
Tractul biliar leaga ficatul de vezica biliara si pe aceasta de duoden unde lichidul biliar este folosit in descompunerea alimentelor.
Functiile aparatului digestiv:
hranirea organismului;
descompunerea alimentelor in componentele lor chimice;
absorbtia lichidelor si a substantelor nutritive pentru a furniza energia necesara vietii;
eliminarea organismelor sau substantelor nocive care ar putea fi ingerate;
asigura peristaltismul;
restabilirea apei si reciclarea ei in cadrul sistemului;
eliminarea reziduurilor.
Conexiunea minte/corp
Aparatul digestiv este afectat de stres. Emotiile, frica, mania, pasiunea amoroasa pot avea efecte devastatoare asupra tubului digestiv. Ingerarea alimentelor este corelata asigurarii ideilor si procesarii informatiilor. Confuzia, nehotararea, supraincarcarea si gandirea rigida pot influenta toate partile aparatului digestiv.
Descrierea zonelor reflexe si actiunea asupra lor
a) Orificiul bucal ocupa in harta reflexogena a piciorului, partea superioara a degetelor, de sub unghii pana la jumatatea celei de-a treia falange, la degetele 2, 3, 4 si 5, si pana la jumatatea celei de a doua falange la haluce. La nivelul degetelor 2, 3, 4 si 5 este reprezentata dantura, iar la nivelul halucelui avem: pe falanga distala, sub baza unghiei, maxilarul superior, si pe cea proximala, sub articulatia interfalangiana, maxilarul inferior; de o parte si de alta a articulatiei interfalangiene sunt dispuse amigdalele.
b) Punctele reflexe ale faringelui se gasesc tot pe partea anterioara a piciorului, intre oasele metatarsiene 1 si 2, imediat sub articulatiile acestora cu falangele, sau altfel spus imediat sub punctul reflex al laringelui.
In aceste zone masajul se face cu policele oricare din maini, executandu-se miscari de apasare si tragere in jos, pe degetele 2. 3. 4 si 5, iar pe haluce se pot face apasari sau miscari orizontale la nivelul maxilarului superior si inferior si circulare pe punctele amigdalelor. Pentru presarea zonelor corespuzatoare dintilor se poate folosii si partea latero-externa a policelui.
c) Reflexul esofagului se afla pe ambele plante, intre linia umerilor si cea a diafragmei, sub forma unei linii verticale, situate intre articulatiile metatarsofalangiene 1 si 2.
Tinand anterior piciorul, cu mana de aceeasi parte putem efectua apasare-ridicare sau apasare si tragere, cu policele aceleasi maini.
d) Punctele reflexe ale stomacului se gasesc pe ambele picioare, pe bolta plantara, sub articulatia metatarsofalangiana a halucelui, intre linia ligamentara si extremitatea mediana a piciorului. In cazul afectiunilor stomacului sensibilitatea este mai mare la piciorul stang deoarece corpul stomacului este localizat in abdomen usor spre stanga fata de epigastru.
e) In aceeasi zona imediat sub punctele reprezentative pentru stomac, se afla cele ale pancreasului.
f) Punctele reflexe ale duodenului sunt dispuse intre linia ligamentara si extremitatea mediana a picioarelor, sub pancreas, si oblic sus dreapta (respectiv oblic sus stanga), fata de zona jejunoileonului. Obs: Pentru aceste trei puncte tehnica de lucru este aceeasi.
Tinand piciorul cu mana de aceeasi parte, palma pe partea mediana a acestuia si degetele pe cea anterioara, policele efectueaza miscari de apasare-ridicare, sau miscari circulare, pe punctul in lucru. Se pot activa si toate cele trei puncte deodata, din aceeasi pozitie policele efectueaza miscari de apasare si tragere, de sub linia diafragmei la cea a calcaiului.
g) Jejunoileonul ocupa o intinsa zona in centru plantelor, dispusa deasupra calcaiului, intre linia pelvina si cea a taliei, de la extremitatea mediana, la zona dintre metatarsienele 3 si 4. Pentru masaj tinem priza cu mana de aceeasi parte si folosim policele celeilalte facand miscari de apasare in zigzag, deoarece suprafata este mare si ne permite acest lucru. Se poate folosii si articulatia distala a policelui, sau cea de a doua articulatie a indexului.
h) Ficatul isi are punctul reflex doar la piciorul drept, pe partea plantara, sub linia diafragmei, plecand de la spatiul dintre cele doua articulatii metatarsofalangiene si mergand spre partea mediala a piciorului, sub degetul 4.
Pentru masarea acestui punct se foloseste policele maini drepte, tinand priza cu palma sprijinita pe marginea exterioara a piciorului si cu degetele pozitionate pe partea anterioara a acestuia, se pot executa miscari de apasare-tragere, circulare sau apasare ridicare.
i) Punctul reflex al vezicii biliare se afla tot pe piciorul drept si in vecinatatea celui a ficatului, tot imediat sub linia diafragmei, dar sub articulatia metatarsofalangiana a degetului 5.
Masajul reflexogen asupra acestui punct se efectueaza la fel ca cel pentru reflexul ficatului.
j) Intestinul gros incepe la piciorul drept cu cecul si valvula ileo-cecala. Si se termina la cel stang cu anusul. Privind plantele una langa cealalta, am putea descrie intestinul gros ca pe un dreptunghi, cu laturile scurte dispuse, stanga-dreapta si cele lungi, superior-inferior, cea inferioara fiind intrerupta.
- Reflexul cecului se gaseste pe planta dreapta, la nivelul liniei calcaiului, in zona metatarsianului 3, si coboara oblic spre apendice. Masarea acestui punct se poate face la fel ca a apendicelui, sau se include in traseul intestinului gros.
Reflexul valvulei ileo-cecale se afla pe planta dreapta, deasupra liniei calcaiului, intre metatarsienele 2 si 3.
Deasupra punctului valvulei ileo-cecale, sub forma unei linii verticale trasata pana la linia taliei, se afla punctul reflex al colonului ascendent.
Pornind de la partea superioara a colonului ascendent, de a-lungul liniei taliei spre extremitatea mediala a piciorului drept si continuand la cel stang, pe aceeasi linie, pana in zona dintre metatarsienele 3 si 4 a acestuia, se intinde zona reflexa a colonului transvers.
Pe piciorul stang, de la partea terminala a colonului transvers, (de sub linia taliei, spatiul dintre metatarsienele 3 si 4), se afla punctul reflex al colonului descendent, sub forma unei linii verticale trasata pana la linia calcaiului.
Plecand de la portiunea terminala a colonului descendent, spre partea mediana a piciorului, chiar pe linia calcaiului, la nivelul metatarsienelor 3 si 2, se afla punctul reflex al sigmoidului.
Imediat la terminarea punctului reflex al sigmoidului, pe aceeasi linie a calcaiului, la nivelul metatarsianului 1, si coborand oblic spre partea mediana a piciorului, depasind la sfarsit putin linia calcaiului, se afla zona reflexa pentru rect si anus.
Desi intestinul gros reprezinta o zona extinsa, dispusa pe ambele picioare, se recomanda masarea sa ca pe un tot, pentru a facilita evacuarea intestinala, insistandu-se asupra punctelor reprezentative unor anumite portiuni numai atunci cand este cazul. Masajul se incepe la piciorul drept, de pe punctul reflex al valvulei ileo-cecale, sau chiar al apendicelui, tinand priza cu mana de aceeasi parte ne folosim de policele ei pentru apasare si tragere, mai intai spre partea laterala a piciorului, pana in zona dintre metatarsienele 3 si 4. unde incepe zona colonului ascendent, apoi urcam pe acesta, pana la linia taliei, facem dreapta, spre partea mediana a piciorului, schimband mainile trecem la celalalt picior, de unde pornim cu aceeasi miscare tragand spre lateral pe colonul trans-vers, in zona dintre metatarsienele 3 si 4 coboram spre linia calcaiului, pe cel descendent, unde ajungand facem stanga spre partea mediana a piciorului, pe restul portiunii intestinului. Miscarea se poate face si cu policele mainii de pe partea opusa si chiar folosindu-ne de articulatia distala a acestuia, sau de aceeasi articulatie a indexului. In cazul constipatiilor se insista pe partea terminala a intestinului.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |