ASIGURAREA ACCESIBILITATII LA ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA POPULATIEI RM

Summary

Securing availability of urgent medical help for

population of the Republic of Moldova

Free access to medical help for the whole population is one of the basic principle of Public Health. Finantial reforms carried out in system of public health service lately (i.e. obligatory medical insurance) made the medical service for the population more accessible, especially urgent medical help. This result is confirmed by increased public health index (decline of perinatal mortality, death-rate at home and number of childbirth at home).

Improved availability of urgent medical help for population also resulted in better acces to stationary and primary medical help, but that requires effective management in the whole public health service components: urgent pre-hospital medical help, primary and stationary medical help.

Actualitatea

In Republica Moldova starea de sanatate a populatiei este influentata de prevalarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare, accidentelor cerebrovasculare, traumatismelor, afectiunilor gastrointestinale si respiratorii in mediul ambiant si in modul de viata, de eficienta redusa a masurilor de preventie si de nivelul submediu de viata a oamenilor si nu in ultimul rind de accesibilitatea la serviciile medicale.

In pofida unor rezultate obtinute in organizarea, dotarea si inbunatatirea calitatii serviciilor prestate, precum si in extinderea accesibiltatii populatiei la asistenta medicala de urgenta situatia existenta, influentata de cresterea actelor de terorism intenational, calamitatilor naturale, starea precara a retelei comunale, incidentei accidentelor de circulatie, starea de stress permanent a populatiei si a evolutiei de inbatrinire in republica denota necesitatea perfectionarii continue a asistentei medicale de urgenta cu asigurarea unui acces cit mai larg catre serviciile medicale.

Un rol deosebit in reducerea morbiditatii si mortalitatii populatiei prin urgente medico-chirurgicale revine sistemului medicinei de urgenta, ca jalon component primordial al sistemului de sanatate.

Echitatea accesului la asistenta medicala de urgenta cu minimalizarea diferentilor inter-regionale si socio-demografice este de o importanta vitala pentru mentinerea standardelor inalte ale sanatatii publice.

Un astfel de program care ofera un acces echitabil pentru toti este posibil doar cu sustinerea Administratia Publice Centrale in colaborare cu Administratia Publica Locala si comunitatii.

Multitudinea schimbarilor sociale si economice din Republica Moldova in perioada de independenta au motivat necesitatea reformarii serviciului de asistenta medicala urgenta.

Serviciul de AMU in aceasta perioada s-a confruntat cu realitatiile drastice ale perioadei de tranzitie. Potrivit constatarilor lui Deming 15% din neajunsurile unui sistem sunt de cauza umana si 85% din acestea tin de neajunsurile sistemului in cazul nostru de asigurarea cu resurse tehnico-materiale, de penuria financiara, de insatisfactia personalului, de aprovizionarea insuficienta cu medicamente, aparataj medical, de carente in formarea si instruirea cadrelor, de imperfectiunea bazei legislative, de absenta unor standarde in domeniul medicinei de urgenta. Rezolvarea acestor probleme in serviciul prespitalicesc de AMU necesitau masuri concrete de reformare a serviciului la nivel national si local.

Serviciul Prespitalicesc de AMU a fost separat ca structura aparte in cadrul sistemului de sanatate al Republicii. Ordinul MS nr.215 din 16.09.1999 a stabilit structura serviciului, normativele de personal, de dotare cu transport sanitar si medicamente, clasificarea urgentelor medico-chirurgicale, obligatiunile tuturor categoriilor de personal si conlucrarea cu alte sectoare ale sistemului de sanatate.

Prin Hotararea Guvernului nr.89 din 17.07.2003 "Cu privire la crearea Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta din Moldova", serviciul prespitalicesc AMU a fost din nou acomodat la noua structura administrativ-teritoriala a RM aprobat prin Legea 764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a RM. Prin ordinul nr.280 al MS al RM din 01.10.2003 a fost aprobata structura existenta a Serviciului Prespitalicesc de Asistenta Medicala Urgenta.

Guvernul Republicii Moldova prin Hotararea nr.564 din 22.05.2006 a aprobat programul de stat privind dezvoltarea Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta pe anii 2006-2010 si Planul de actiuni vizind realizarea Programului nominalizat.

Republica Moldova este devizata in cinci zone si in cadrul serviciului functioneaza 5 statii: Statiile Zonale AMU Nord, Centru, Sud, UTA Gagauzia, si CNSPMU cu serviciul prespitalicesc de AMU pentru deservirea populatiei mun.Chisinau. In cadrul statiilor zonale activeaza 41 de substasii de AMU in municipii si centrele raionale si 84 Puncte de AMU.

Amplasarea in teritoriul Republicii a subdiviziunilor de AMU acopera geografic populatia tarii cu asistenta medicala urgenta in raza de pana la 25 km, care de rand cu dotarea pe parcursul anilor 2003-2005 a Serviciului de AMU cu 200 autosanitare au majorat substantial posibilitatile de interventie a serviciului si au dus la cresterea accesibilitatii populatiei republicii la asistenta medicala de urgenta. Astazi in republica parcul de autosanitare constituie 324 unitati, ceia ce constituie 73,8% din necesitatile normative (normativul constituind 439).

In serviciu activeaza in regim non-stop 218 echipe de AMU, inclusiv 128 echipe de profil general, 71 echipe de felceri si 19 echipe specializate. Asigurarea populatie cu Echipe AMU constituie 0,6 (normativul 0,7) la 10 mii locuitori.

In scopul realizarii obiectivelor de preventie, combatere si tratament al principalelor urgente medico-chirurgicale, care afecteaza sanatatea populatiei, sunt necesare studii epidemiologice, precum si utilizarea rezultatelor cercetarilor in evaluarea si managementul strategiilor de reformare si promovare a sanatatii comunitare.

Materiale si metode

A fost efectuat un sondaj de opinie si un studiu descriptiv, cu scopul analizei comparative a numarului de solicitari deservite de catre asistenta medicala de urgenta la etapa de prespital in functie de mediul de resedinta ( urban, rural ), mortalitatii infantile, a mortalitatii generale la domiciliu si nasteri la domiciliu. Analiza a fost efectuata in anii 2000-2007. Datele a fost accumulate in baza Centrului Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar.

Rezultate si discutii

In perioada de studiu anii 2000-2007 , numarul de solicitari la asistenta medicala de urgenta, sa majorat de la 613 566 in anul 2000, pina la 999 093 in anul 2007 , cu 385 527 solicitari , ce constituie o majorare de 62,8 % .

Aceasta majorarea considerabila a solicitarilor la asistenta medicala de urgenta ne demonstreaza o majorare a accesibilitatii populatiei la acest serviciu si cresterii posibilitatilor serviciului 903 de acordare a asistentei medicale de urgenta la etapa de prespital, ca rezultat al reformelor efectuate in acest domeniu si a schimbarii modalitatii de finantare.

Practic in aceasta perioada a crescut numarul de echipe de AMU de la 202 in anul 2000 , pina la 218 anul 2007, respectiv si dotarea cu transport sanitar, echipament medical, informatizarea populatiei, largirea posibilitatilor (telefonia mobila si fixa ) de a solicita serviciul 903.

In anul 2006 am efectuat un sondaj de opinie in institutiile medicale raionale primare si spitalicesti (in cadrul a 17 raione deservite de IMSP SZ AMU "Centru") cu participarea a 1174 lucratori medicali a evidentiat relevant rolul, importanta si competenta serviciului 903 pe de o parte, conlucrarea lui cu alte servicii, departamente si prioritati de imbunatatire pe de alta parte. Din numar celor chestionati 522 sunt medici (44,5%), 652 asistente medicale (55,5%), urban - 540 sau 46%, rural - 634 sau 54%. Despre rolul foarte important al serviciului 903 la etapa de prespital s-au pronuntat 84,8%, important 14,7% si mai putin important 0,5%.

Considera oportuna structura actuala a serviciului 73,3%, necisita perfectiune 25,8%. Este imbucurator ca 86,3% confirma o crestere a competentei profesionale, 7,1% pronuntindu-se pentru valorificarea rezervelor. Perfectionarea si imbunatatirea serviciului in 75,7% o datoreaza ridicarii profesionalismului, 48,2% datorii tehnico-medicale, 43,8% sporirii operativitatii si accesibilitatii catre serviciile medicale de urgenta. Conlucrarea serviciului 903 cu medicina primara si spitaliceasca este apreciata ca buna in 55,7%, satisfacatoare in 41,4% si insuficienta in 2,9%.

In acelas timp constatind o evidenta imbunatatire a serviciului, majoritatea colegilor s-au pronuntat si in continuare pentru sporirea competentei profesionale 60%, dotarea tehnico-medicala 51,8%, conlucrarea cu alte servicii 48,7% si ridicarea culturii sanitare 40,6%.

Deasemenea un studiu analogic in baza anchetelor s-a efectuat in rindurile populatiei (1361 anchetati) pentru a aprecia activitatea serviciului, accesibilitatea, operativitatea si periodicitatea solicitarilor, cit si calitatea, obiectii si sugestii pentru imbunatatire. De remarcat participarea atit a persoanelor asigurate 82,4% (1122) cit si neasigurate 17,6% (239) domiciliate urban 36,7% (499), rural 63,3% (862), cuprizind toate categoriile de virsta:

14-20 ani - 34 (2,5%); 21-30 ani - 187 (13,7%); 31-40 ani - 177 (13%); 41-50 ani - 295 (21,7%); 51-60 ani - 332 (24,4%); 61-70 ani 225 (16,5%); 71 si mai multi ani - 11 (8,2%).

Din toti cei care au solicitat serviciul 903 - (1345 persoane) au remarcat imbunatatirea acestui serviciu, in rezolvarea problemei de sanatate cu calificativul bine 78,9% (1061), satisfacator 20,8% (280) si doar 0,3% (4) insuficient.

De remarcat ca 60,2 % (811) s-au adresat pe motiv de boala, 24,5% (329) in urma unei traume, 11,1% (149) pe motiv de nastere si 4,2% (56) transport asistat.

Merita accentuat faptul ca avind o problema de sanatate, populatia prefera sa se adreseze in primul rind la Serviciul 903 in 85,1% (1144), medicului de familie 9,2% (125), medic specialist 5,7% (76), fapt lamurit prin regim de activitate non-stop, lipsa refuzurilor, lipsa lucratorilor medicali in localitatile rurale, servicii medicale gratis.

Este imbucurator faptul ca obiectii referitor la volumul si calitatea serviciilor medicale acordate de serviciul 903 na au fost remarcate de 1208 persoane (81,8%), iar 137 persoane (10,2%) - s-au referit la comportamentul personalul medical 36 (26,2%) si dotarea serviciului 101 (73,8%).

Cu sporirea calitatii serviciilor medicale a asistentei de urgenta au fost de acord 78,9% (1061), s-a imbunatatit operativitatea deservirii lor in 81,9% (1101).

O apreciere aparte a Serviciului reese din sugestiiile inaintate de populatie care au aratat gradul de intelegere a problemelor existente in serviciu si necesitatea de rezolvarea lor. Din 945 de sugestii, 368 (38,9%) au fost multumiri, 162 (17,1%) asigurarea serviciului cu medici, 119 (12,6%) majorarea salariului lucratorilor medicali, 113 (11,9%) imbunatatirea conditiilor de activitate, 103 (10,8%) asigurarea cu transport sanitar si 80 (8,5%) starea precara a cailor de acces.

Fig. 2. Structura solicitarilor dupa mediul de resedinta

Numarul total a solicitarilor la populatia rurala sa majorat considerabil de la 132165 in anul 2000, pina la 511709 in anul 2007, ce constituie o majorare cu 379544 solicitari (287 %). Deasemenea sa majorat incidenta solicitarilor la 1000 populatie rurala de la 55,7 2000, pina la 243,5 in anul 2007 (normativul fiind de 250 solicitari la 1000 populatie ).

Crestere semnificativa a solicitarilor la populatie rurala este datorita deschiderii Punctelor de AMU in localitatile rurale. Daca in anul 2000 erau inregistrate 47 PAMU, in anul 2007 - 84 de Puncte de AMU, care deservesc populatia rurala. Pina la reformarea serviciului de AMU echipele care erau amplasate in centrele raionale, fiind ca partea componenta a Spitalelor Raionale, cu o finantare si o dotare insuficienta, deserveau preponderent solicitarile parvenite de la populatia urbana si doar in situatii extrem de grave deserveau solicitarile in localitatile rurale. Populatia din sate in situatii urgente raminind sa fie deservita de catre medicul de familie, asistentele medicale sau sa se adreseze de sinestatator la instituitiile spitalicesti.

Fig. 3.

Fig. 4.

In perioada anilor 2000 - 2007, se inregistreaza o micsorare neinsemnata a mortalitatii la domiciliu si micsorarea vadita a mortalitatii infantile , la care dupa parerea mea, a contribuit sporirea accesibilitatii, calitatii acordarii ajutorului medical, operativitatii si imbunatatirii dotarii serviciului de AMU. Necatind la faptul ca practic teritoriul Republicii Moldova este acoperit de o retea de AMU satisfacatoare, mortalitatea la domiciliu ramine inalta , ce denota o cultura sanitara joasa a populatiei in privinta adresarii la timp sau neadresarii dupa ajutor medical.(Tab 5,6.)

Fig. 5.

Fig. 6.

Fig. 7.

Cresterea accesibilitatii si operativitatii serviciului de asistenta medicala de urgenta a contribuit si ea la micsorarea semnificativa a numarului nasterilor la domiciliu, de la 663 in anul 2001 pina la 246 in anul 2007, ce constituie o micsorare cu 62,8%, dar cred ca functia serviciului de AMU in rezolvarea acestei probleme este totusi intermediara (Tab 7.). Rolul principal in rezolvarea acestei probleme apartine AMP prin informarea si ridicarea nivelului de cunostinte sanitare a populatiei.

Concluzii

Situatia precara a indicatorelor de sanatate in RM in perioada de tranzitie a cerut schimbari radicale ale sistemului de Sanatate de intregime.

1.In Asistenta medicala de urgenta in RM schimbarile au fost realizate prin : separarea serviciului de AMU de cel spitalicesc in cadrul reformei teritorial-admistrative in an.1999 , regionalizarea serviciului de AMU cu formarea Statiilor Zonale in an.2003, schimbarea sistemului de finantarea prin introducerea AOM in anul 2004.

2.Reformarea Serviciului de AMU adus la majorarea accesibilitatii populatiei la asistenta medicala de urgenta.

3.Sa inregistrat o majorarea vadita a accesului populatiei rurale la asistenta medicala de urgenta.

4.Majorarea accesibilitatii la asistenta medicala de urgenta a contribuit la micsorarea mortalitatii infantile, a deceselor si a nasterilor la domiciliu.

5.Pentru mentinerea, dezvoltarea si imbunatatirea calitatii acordarii asistentei medicale de urgenta si optimizarea accesibilitatii este necesar de :

fortificarea bazei tehnico-materiale a SAMU si PAMU prin dotarea permanenta cu transport sanitar, aparataj si echipament medical performant, medicamente etc.;

completarea subdiviziunilor cu cadrele medicale necesare si pregatirea ulterioara post-universitara a lor la cursurile de specializare si perfectionare;

introducerea sistemului informasional unic in intreaga republica pentru inbunatatirea operativitatii serviciului 903;

introducerea standardelor de diagnostic , tratament , management si conduita etapizata in AMU la etapa de prespital;

colaborarea permanenta si conluclarea efectiva la toate nivelurile cu sectorul primar de asistenta medicala si spitalicesc pentru sporirea calitatii asistentei medicale acordate populatiei;

conlucrarea eficienta intersectoriala cu : Departamentul Situatii Exceptionale, Comisariatul de Politie , APL si mass-media (pentru scolarizarea comunitatii);

sporirea accesibilitatii populatiei la serviciile medicale urgente prin crearea noilor PAMU in localitatile rurale;

contribuirea administratiei publice locale la imbunatatirea cailor de acces (starea tehnica a drumurilor, iluminarea strazilor si blocurilor locative, numerotarea caselor);

Bibliografie

1.Gheorghe Ciobanu , "MANAGEMENTUL serviciului de urgenta in sistemul sanatatii publice al Republicii Moldova", Chisinau 2007.

2. Tulchinsky Theodore H., Varavikova Elena A. "Noua Sanatate Publica" , Ulysse, Chisinau 2003.

3.Tintiuc D., Etco C., Grossu Iu. "Sanatate Publica si Management" , Chisinau CE-P Medicina, 2002.

5. "Editia anuala :Sanatatea Publica in Moldova", 2004, 2007 ,Chisinau.