Afectiunile cerebro-vasculare

Afectiunile cerebro-vasculare

Etiopatogenie:

• proces intrinsec unui vas (ateroscleroza, lipohialinoza, inflamatie, depozit de amiloid, disectie arteriala, malformatii evolutive, anevrisme, tromboze venoase);
• proces initiat la distanta (embol de la nivelul inimii sau din circulatia extracraniana care se stabileste la nivelul unui vas intracranian);
• proces rezultat in urma descresterii presiunii de perfuzie intracraniana sau a cresterii vascozitatii sangelui, cu flux circulator inadecvat;
• proces rezultat in urma ruperii unui vas de sange din spatiul subarahnoidian sau chiar in interiorul tesutului cerebral.

Ariile cerebrale

Tablou clinic. Accidentul vascular cerebral (AVC)

Semnele si simptomele difera in functie de localizarea anatomica a leziunii:

Tratament:

atenuarea procesului patologic prin reducerea factorilor de risc;

prevenirea recidivelor prin reducerea cauzelor subiacente;

minimalizarea efectelor secundare de lezare a substantei cerebrale prin mentinerea unei perfuzii adecvate in zonele ischemice marginale si limitarea edemului cerebral.

Tratamentul de recuperare:

Principii generale:

• se incepe cat mai precoce (primele 24-48 de ore)
• se adapteaza stadiului afectiunii
• evaluare regulata
• recuperarea depinde de severitatea initiala, de precocitatea initierii tratamentului, de starea psihica a pacientului
• progresele sunt notabile in primele 3 luni, vizibile in 6-12 luni de la AVC si minore dupa 1 an.

Obiectivele recuperarii in AVC

Recuperarea trebuie sa inceapa imediat dupa AVC cand pacientul e stabil medical

Prevenirea unui nou AVC sau a complicatiilor secundare AVC

Evitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungite

Incurajarea autoingrijirii

Functionarea independenta in ADL

Suport emotional familial

Reintegrare in comunitate

Stadiul initial (acut)

• evaluarea functiilor vitale (respiratie, deglutitie, masticatie, controlul sfincterian), sustinerea si ameliorarea lor,
• evaluarea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive si a perceptiei imaginii corporale, tehnici de reeducare; mentinerea memoriei kinestezice si a proprioceptiei prin mobilizari pasive cu control vizual in oglinda,
• evaluarea capacitatilor motorii restante (reflexe, tonus muscular, coordonarea la nivelul hemicorpului neafectat, abilitatile motorii de partea afectata),
• exercitii generale si localizate de respiratie pentru hemitoracele afectat,
• in faza flasca se recomanda pozitionari optime in pat si scaunul cu rotile cu sprijinul bratelor/picioarelor si schimbarea la cateva ore a pozitiei; evitarea tractiunilor bratelor in timpul transferurilor; mobilizari pasive (exrcitii ROM pasive) cel putin odata pe zi a tuturor articulatiilor,
• evaluarea mobilitatii, stabilitatii, mobilitatii controlate, abilitatii si a controlului asupra trunchiului si centurilor
• evaluarea amplitudinii miscarilor articulare cu mentinerea/ameliorarea mobilitatii, prevenirea redorilor/deformarilor, pozitiilor vicioase, in principal la nivelul articulatiilor membrului superior afectat si a gleznei de la nivelul membrului inferior afectat,
• ameliorarea/normalizarea tonusului muscular prin posturari, mobilizari pasive, exercitii terapeutice, tehnici FNP("initiere ritmica", "izometrie alternanta", "stabilizare ritmica", "despicare", "ridicare", "inversare lenta", "inversare lenta cu opozitie" etc.), elemente de facilitare neuro-musculara proprioceptiva (comenzi verbale, contact manual pe zonele cu sensibilitate prezenta iar cu indicatie de sistare in cazul raspunsului negativ vor fi utilizate crioterapia, vibratia, periajul),
• redobandirea/cresterea abilitatii functionale, inceperea antrenarii activitatilor vietii zilnice
• in cazul in care conditia pacientului este stabila, mobilizarea se initiaza cat mai precoce (in 24-48 ore de la debutul accidentului vascular cerebral),
• in scopul mobilizarii precoce pot fi recomandate pacientului activitati specifice, usoare de autoingrijire (imbracare, autoalimentare),
• mobilizarea precoce este asociata reducerii complicatiilor ulterioare si inducerii unui puternic efect pozitiv psihologic pentru pacient.

Stadiul mediu (de spasticitate)

• scaderea spasticitatii si recuperare neuro-motorie progresiva,
• mentinerea mobilitatii articulare, prevenirea redorilor/deformarilor, continuarea mobilizarilor pasive la nivelul tuturor articulatiilor, intinderi musculo-tendinoase lente,
• mentinerea tonusului musculaturii indemne,
• promovarea miscarilor active pe partea afectata conform unor scheme de miscare corecte, metoda Bobath, Kabat, utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom,
• promovarea activitatii antagonistilor prin inhibarea musculaturii spastice (agonistilor) si facilitarea miscarilor antagonistilor; ameliorarea mobilitatii prin tehnici de "initiere ritmica"(se va evita miscarea rapida care creste spasticitatea), "inversare lenta cu opunere" etc.,
• inhibarea schemelor de miscare/reflexelor anormale, promovarea unor scheme complexe de miscare,
• corectarea posturii si aliniamentului corpului in statica, mers, activitati cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului si coordonarii,
• trecere treptata de la miscarile cu rezistenta la cele active voluntare,
• reeducarea stabilitatii in special prin tehnicile de "izometrie alternanta" si "stabilizare ritmica",
• aplicatii de caldura pentru diminuarea spasticitatii; pot fi utilizate in acest sens si periajul, vibratia cu prudenta datorita posibilitatii de aparitie a fenomenului de rebound spastic,
• reeducarea mersului,
• hidrokinetoterapie,
• utilizarea mijloacelor ortopedice corective in ortostatism si mers,
• ameliorarea disfunctiilor cognitive si de perceptie,
• ameliorarea capacitatii de comunicare, reeducarea vorbirii.

Stadiul de refacere (avansat)

• continuarea obiectivelor stadiului precedent,
• antrenarea abilitatii extremitatilor pentru utilizarea mainii afectate in activitatile zilnice si a membrului inferior afectat in cadrul ortostatismului si mersului,
• continuarea exercitiilor din stadiile anterioare dar la un grad de dificultate sporit pentru antrenarea controlului motor,
• antrenarea controlului motor excentric,
• antrenarea vitezei de executare a miscarilor,
• antrenarea automatismului miscarilor,
• obtinerea independentei functionale maximale,
• reintegrarea sociala si profesionala

PROFILAXIA UNUI NOU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Exista anumiti factori de risc care pot fi evitati

hipertensiunea arteriala

boala cardiaca ischemica

dislipidemia (in special hipercolesterolemia)

diabetul zaharat

obezitatea

consumul excesiv de alcool

fumatul

consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola)

consumul de droguri (mai ales cocaina).

Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea stilului de viata.

Pe langa administrarea regulata a unor medicamente, se recomanda urmatoarele:

exercitiul fizic regulat

limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea, grasimi animale, alimente procesate, dulciuri concentrate

consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.