Bronsita

BRONSITA

Bronsita acuta

inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesand de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea (traheobronsita).

Etiopatogenie:

factori infectiosi (virusuri, bacterii - pneumococi, stafilococi, streptococi, Haemophilus influenzae)

factori alergici: inhalarea unor substante iritante (clor, amoniac, gaze de lupta, fum de tutun etc.).

factori favorizanti: frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale.

Simptome:

- o faza de coriza sau catar rinofaringian care dureaza 1-3 zile (usoara ascensiune termica, jena la deglutitie, arsura sau infundare a nasului);

- o faza de cruditate sau uscata, care dureaza 2-3 zile, cu tuse uscata, spasmodica, durere vie retrosternala, uneori febra moderata si voce ragusita;

- o faza de colectie sau productiva, cu tuse insotita de expectoratie mucoasa sau mucopurulenta si raluri difuze. Dureaza 1-2 saptamani

Tratament:

combaterea focarelor septice, sinuzale si rinofaringiene

- combaterea componentei alergice

- antibiotice in formele servere si la bolnavii debilitati

simptomatic: antitusive cand tusea este uscata, expectorante cand devine umeda, antipiretice, analgezice si dezinfectante nazofaringiene

- hidratare, repaus.

Bronsita cronica

sindrom clinic caracterizat prin tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta (cel putin 3 luni pe an si minim 2 ani de la aparitie), necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. Impreuna cu astmul bronsic si emfizemul pulmonar, afectiunea este cuprinsa in tabloul de bronhopneumopatie cronica obstructiva (B.P.O.C.)

Frecventa: in special barbati, peste 40 de ani

Etiopatogenie:

factorii iritanti: tabagismul si alcoolismul, poluantii, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de amoniac, conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer)

- infectia: microbiana (streptococul, stafilococul, uneori de spital, enterococul, hemofilul si diferite enterobacterii) sau virala, primitiva sau secundara

- alergia: sensibilizare la pneumoalergeni sau alergeni microbieni.

Factori precipitanti:

unele droguri si unele vagolitice ca belladona, simpaticomimeticele (Bronhodilatin, Alupent) care usuca mucusul protector; dupa efectul salutar initial, prin abuz, agraveaza boala (astmul drogatilor)

expectorantele pe baza de terpina sau ioduri

barbituricele, sedativele si tranchilizantele, care deprima centrul respirator

Penicilina (prin alergie)

oxigenoterapia masiva.

Simptoame si semne:

tusea, la inceput dimineata ulterior permanenta, insotita de expectoratie de obicei mucopurulenta, fenomene accentuate in anotimpul rece

afebril, starea generala este buna

dispneea creste progresiv

cianoza apare tardiv.

Explorarea functionala: disfunctie ventilatorie obstructiva (scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea V.E.M.S.).

Evolutie emfizemul pulmonar obstructiv, dilatatia bronhiilor, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic, BPCO

Primele semne care anunta insuficienta respiratorie

- agitatia

- transpiratiile profuze

- anxietatea, tahicardia

- cresterea TA.

Prognosticul este rezervat, evolutia fiind progresiva, recidivanta.

Masuri preventive:

- renuntarea la fumat

- evitarea atmosferei poluate, inclusiv expunerea la noxe respiratorii

- evitarea intercurentelor respiratorii (evitarea persoanelor cu viroze respiratorii, precum si evitarea aglomeratiei in timpul epidemiei)

- vaccinarea antigripala, vaccinarea antimicrobiana, vaccinul polivalent.

Tratament:

- inhaloterapia (aerosoloterapia) s-a dovedit indispensabila in anumite forme de BPOC si astm bronsic

- bronhodilatatoare: pe cale sistemica sau inhalatorie; Beta 2 adrenergicele, Anticolinergicele si derivatii Metilxantinei; Miofilinul, numai pe cale venoasa, injectat lent (1 - 2 fiole) combate bronhospasmul

- corticoterapia: antiinflamator si antialergic, nu este bronhodilatator; in aerosoli sunt eficace dar numai preparatele insolubile, derivati din prednisolon: Becoctid sau Sanasthmyl (dipropronionat de Beclomethason), 0,15 mg de inhalatie, 2 - 3/zi si Bextasol (Valerat de Betamethason); corticoterapia este mult mai frecvent utilizata pe cale orala.

- tratament antiinfectios

- Prostaglandina, bronhodilatatoare si blocante alfa-adrenergice (Fentolamina

- Cromoglicatul de sodiu (Intal, Lomudal) este intrebuintat in astmul bronsic, cu actiune preventiva fiind folosita inaintea expunerii la alergenul cauzal; Zaditerul (Ketotifen) actioneaza tot preventiv.

- dezobstruarea bronsica, este o metoda, care prin manevre bronholigice urmareste inlaturarea obstructiei bronsice

- ventilatia mecanica, este utilizata in insuficienta respiratorie acuta sau cronica, in puseul acut, cu mijloace speciale.

Alte masuri utile:

- fluidificarea secretiilor bronsice - hidratarea bolnavului (in special seara, pentru a preveni uscarea secretiei bronsice in timpul noptii), umidifierea mucoasei bronsice cu aerosoli calzi de apa distilata, aerosol cu ser fiziologic, lodura de potasiu, 1 g/zi, expectorante, enzime proteolitice ca Tripsina, Alfachimotripsina, in aerosoli alcaloizi de tipul Bromhexinei, Bisolvon, Brofimen

- drenajul postural, isi pastreaza indicatiile clasice in bronsiectazie, supuratii bronsice secundare, bronsite cronice, astm bronsic cu supuratie secundara etc. El trebuie facut in pozitia care faciliteaza drenajul secretiilor

- kineziterapia (cultura fizica terapeutica, gimnastica respiratorie) dezvoltarea respiratiei abdominale sau diafragmatice

- terapia ocupationala: ocupatii sau profesii cat mai adecvate capacitatii functionale si dorintei bolnavului

- cura balneara (Govora, Slanic etc)

- speleoterapia, practicata in saline: spasmolitic si expectorant

- climatoterapia, la munte sau la mare - numarul redus de alergeni din atmosfera.

- hiposensibilizarea specifica (Imunoterapia), cand actioneaza un alergen (in special in astmul bronsic) ; se administreaza pe cale subcutanata, doze subclinice, progresiv, crescande din alergenul in cauza.