Disciplina: semiologie chirurgicala - teste grila

Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

1. Urmatoarele afirmatii cu privire la hidrosadenita sunt adevarate cu exceptia:

a. se prezinta sub forma de nodul hipodermic de aspectul unei nodozitati dureroase

b. este localizata axilar

c.  este pruriginoasa

d. specifica este multiplicitatea leziunilor

e. reprezinta o acumulare de furuncule la nivelul cefei

R : e

2. Flegmonul este o infectie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata clinic prin urmatoarele perioade de evolutie, cu exceptia:

a. perioada de inflamatie

b. faza de reparatie

c.  perioada de consolidare

d. perioada de invazie

e. perioada de necroza

R : c

3. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatiile recidivante sunt adevarate cu exceptia:
1. au loc la articulatiile foarte mobile , in special umarul
2. survine in timpul unei contractii violente cind se produce o elongatie sau o ruptura ligamentara sub efectul unei abateri temporare a fetelor articulare
3. luxatia recidiveaza de pina la 20 - 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al imbracarii unui veston
4. poate fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism
5. aparitia ei este facilitata de o deformatie congenitala a extremitatilor osoase : aplatizarea capului humeral , deformarea in "halebarda" a extremitatii superioare a humerusului

R : b

4. Atelectazia survenita dupa un traumatism toracic se recunoaste dupa urmatoarele semne , cu exceptia:
1. devierea traheei
2. imobilitatea hemitoracelui interesat
3. arcuirea diafragmului la examenul radiologic
4. opacitate regulata in cimpul pulmonar la examenul radiologic
5. cantitate mare de lichid in cavitatea pleurala evidentiata la examenul radiologic

R : e

5. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuziile vezicale sunt adevarate, cu exceptia:

a. Ruptura intraperitoneala a vezicii pe o vezica plina care ,,explodeaza'' in totalitate in cavitatea peritoneala, da nastere unui epansament urinar amestecat cu sange

b. Diagnosticul se pune pe existenta traumatismului si hematuria macroscopica (95% din cazuri)

c.  In caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneala a vezicii se intervine rapid pentru lavaj peritoneal si repararea bresei vezicale

d. In cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopica, cistografia retrograda cu un cliseu post-mictional permite punerea diagnosticului de ruptura subperitoneala

e. Ruptura vezicii urinare se produce intotdeauna intraperitoneal, niciodata subperitoneal.

R : e

6. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevarate, cu exceptia:

a. Reprezinta o forma usoara de leziune periferica care nu duce in mod obisnuit la complicatii

b. Complicatiile renale (crush sindrom), in majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie

c.  Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masa musculara sa fie privata de irigare

d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca aparand in cazul strivirii musculaturii membrelor inferioare

e. Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore, interval dupa care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei amputatii.

R : a

7. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevarate, cu exceptia:

a. Reprezinta iesirea spontana a viscerelor in afara limitelor normale ale cavitatii abdomino-pelvine

b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale

c.  Hernia strangulata este o complicatie redutabila, putand duce la decesul bolnavului in cateva ore

d. Se clasifica in hernii congenitale si hernii castigate (de slabiciune)

e. Afecteaza cel mai frecvent regiunea inghino-crurala sau inghino-femurala si regiunea ombilicala

R : b

8. Diagnosticul de apendicita acuta poate fi afirmat pe baza urmatoarei triade:

a. Durere si aparare in fosa iliaca dreapta, febra superioara lui 38˚C si leucocitoza peste 10000/mm³

b. Varsaturi, diaree si febra

c.  Melena, anemie si senzatie de sete

d. Durere in epigastru si hipocondrul drept, varsaturi si febra

e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale, meteorism si nivele hidroaerice la examenul radiografic.

R : a

9. Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:

a. Perforatia, penetratia si hemoragia

b. Penetratia, stenoza si hemoragia

c.  Perforatia, stenoza si hemoragia

d. Perforatia, penetratia si stenoza

e. Cancerizarea, stenoza si hemoragia.

R : a

10.  Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt urmatoarele:

a. Perforatia, penetratia si hemoragia

b. Penetratia, stenoza si hemoragia

c.  Perforatia, stenoza si hemoragia

d. Perforatia, penetratia si stenoza

e. Cancerizarea si stenoza.

R : e

11.  Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevarate:

a. Este o boala cu transmitere autosomal-recesiva

b. In principiu este apiretic, fara infectii suprapuse

c.  Se intalneste cel mai frecvent in tarile nordice, ca Danemarca

d. Se transmite de la mama la fat prin transpozitie genica

e. Localizarea hepatica este exceptionala comparativ cu alte localizari mai frecvente.

R : b

12.  Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt adevarate:

a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale

b. Formele usoare constau in necroze ale lobulilor glandulari

c.  Formele grave constau in edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica

d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)

e. Durerile sunt reduse ca intensitate si localizate in hipogastru.

R : d

13.  Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt false:

a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale

b. Formele usoare constau in edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica

c.  Formele grave constau in necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-hemoragica)

d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)

e. Durerile sunt insuportabile, localizate in epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la dreapta sau la stanga (dureri ,,in bara'').

R : a

14.  Infectiile acute ale sanului sunt:

a. Mastita acuta si distrofia sclero-chistica

b. Boala Reclus si chistul solitar

c.  Adenomul si boala Paget a sanului

d. Mastita acuta si abcesul sanului

e. Mastita carcinomatoasa si Boala Reclus

R : d

15.  Tumorile sanului sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Chistul solitar

b. Distrofia sclero-chistica (Boala Reclus)

c.  Adenomul sau adenofibromul

d. Abcesul tuberos

e. Cancerul mamar

R : d

16.  Urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul mamar sunt adevarate, cu exceptia:

a. Este localizarea cea mai frecventa a cancerului feminin (20%)

b. O tumora maligna este mobila in san, dand semnul resortului foarte caracteristic

c.  O tumora maligna, se insoteste adesea de o retractie cutanata aparuta recent, sau simpla denivelare tegumentara

d. O femeie din 9 este atinsa

e. Pe plan mondial se raporteaza 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.

R : b

17.  Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt urmatoarele:

a. Infectia chirurgicala are caracter invaziv

b. Infectia chirurgicala este de obicei monomicrobiana

c.  Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin investigatiile paraclinice

d. Focarul infectios se trateaza medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg

e. Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiana

R : a, c, e

18.  Cauza determinanta a infectiilor chirurgicale este reprezentata de o serie de    germeni patogeni , din care cei mai importanti sunt:

a. taenia echinococus

b. salmonella

c.  stafilococul auriu

d. streptococul

e. gonococul

R : c, d, e

19.  Semnele clinice locale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentate de:

a. rubor ( roseata)

b. limfangita

c.  adenita

d. ascensiunea termica

e. dolor (durerea)

R : a , e

20.  Semnele clinice generale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentat de:

a. frisonul

b. tahicardia

c.  alterarea starii generale

d. fluctuenta

e. functio laessa

R : a, b, c

21.  Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele elemente clinice:

a. edem inflamator

b. accentuarea tumefactiei

c.  fluctuenta

d. curba termica cu aspect oscilatoriu

e. evacuarea spontana a puroiului

R : b, c

22.  Abcesul rece poate  aparea ca urmare a :

a. unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita

b. o adenopatie tuberculoasa ramolita

c.  o artrita tuberculoasa

d. o enterocolita acuta

e. o osteita tuberculoasa

R : a,b, c, e

23.  Infectiile premergatoare aparitiei furunculului sunt urmatoarele :

a. impetigo - dermatoza infectioasa streptococica sau stafilococica

b. sicozis  - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica

c.  acneea - leziune inflamatorie foliculara seboreica

d. abcesul rece

e. gangrena gazoasa

R : d,e

24.  Datorita elasticitatii oaselor lungi  si grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu caracter particular:

a. fractura subperiostica

b. decolarea epifizara

c.  fractura " in lemn verde"

d. fractura " de mars"

e. fractura " in epolet"

R : a, b, c

25.  Fracturile pot prezenta urmatoarele complicatii :

a. leziuni vasculare

b. leziuni nervoase

c.  interpunerea masei musculare

d. deschiderea fracturii

e. niciuna de mai sus

R : a, b, c, d

26.  Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatii sunt adevarate :

a. reprezinta intreruperea brusca a continuitatii oaselor datorata unui traumatism important

b. cea mai frecventa este luxatia scapulo - humerala , antero - interna , "in epolet de general"

c.  reprezinta o deplasare a extremitatilor articulare antrenind o modificare permanenta a raporturilor

d. luxatiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara interventie chirurgicala

e. luxatiile recidivante pot fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism

R : b, c, d, e

27.  Urmatorii factori esentiali explica anoxia element comun in traumatismele toracelui prin plagi sau contuzii:

a. durerea

b. epansamentul pleural

c.  contuzia pulmonara

d. tulburarile de mecanica ventilatorie

e. hemoragia unui viscer parenchimatos

R : a, b, c, d

28.  Contuziile toracice grave prezinta urmatoarele mecanisme de producere:

a. contuzia sau socul direct antrenind leziuni costale din afara catre inauntru

b. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale

c.  deceleratia brutala (centura de siguranta, airbag-ul) care antreneaza o ruptura a crosei aortice sau a aortei descendente

d. traumatism violent in hipogastru pe o vezica plina care "explodeaza" in totalitate in cavitatea peritoneala

e. traumatism repetat in mezogastru cu stomacul in semirepletie

R : a, b, c

29.  In contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenta este esential pentru e depista:

a. leziunile splinei

b. deplasarea mediastinului

c.  eventuale hematoame intraabdominale

d. epansamentele pleurale aerice   sau lichidiene

e. exceptional o ruptura de cupola diafragmatica

R : b, d, e

30.  Urmatoarele afirmatii cu privire la intubatia oro-traheala practicata de urgenta in traumatismele toracice grave sunt adevarate:

a. suprima calea glotica si evita obstructionarea trecerii aerului catre torace

b. permite aspiratia secretiilor din trahee si bronhii

c.  diminueaza spatiul mort respirator de la orificiile nazale pina la arborele bronsic

d. nu permite raminerea pentru mult timp in aceasta pozitie , fiind nevoie de traheostomie odata ce bolnavul a fost internat in spital

e. prin intermediul sondei de intubatie traheala se poate realiza respiratia asistata

R : a, b , c , e

31.  Pentru evacuarea epansamentelor pleurale survenite dupa conditiile toracice grave , se poate practica :

a. punctie pleurala evacuatorie a unui epansament sanguin sau exsuflatia uni epansament gazos

b. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)

c.  toracotomie in caz de afectiuni mari ale viscerelor intratoracice

d. nu se evacueaza niciodata un epansament pleural survenit dupa o contuzie toracica grava

e. laparotomie exploratorie sistematica si evacuarea lichidului pleural prin punctie aspirativa transdiafragmatica

R : a , b , c

32.  O plaga abdominala penetranta poate afecta :

a. un viscer parenchimatos determinind hemoragii

b. un viscer cavitar determinind perforatie

c.  mai multe viscere simultan

d. glanda tiroida

e. nici un raspuns de mai sus nu este corect

R : a , b , c

33.  Leziunea unui vas biliar survenita in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic prin urmatoarea triada simptomatica :

a. colica hepatica

b. melena

c.  icter

d. metroragie

e. hematemeza

R : a , b , c

34. Traumatismele mai putin grave ale rinichiului se traduc prin doua semne clinice:

a. hematurie macroscopica imediata, care exprima comunicarea hematomului contuzional cu caile de excretie ale rinichiului

b. durere in regiunea lombara prin palparea bimanuala , care exprima hematomul perirenal

c.  anurie

d. retentie completa de urina

e. sincopa

R : a , b

35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt urmatoarele:

a. Reductibilitatea

b. Impulsiunea la tuse

c.  Indiferenta la palpare

d. Ireductibilitatea tumefactiei

e. Durere la palpare

R : a, b, c

36. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile inghinale sunt adevarate:

a. Exista 2 varietati de hernie inghinala: oblica externa congenitala si directa sau de slabiciune

b. Hernia oblica externa congenitala este data de o distensie sau o ruptura a fasciei transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal

c.  Hernia oblica externa congenitala nu coboara niciodata in bursa scrotala si se reduce direct din fata in spate

d. Hernia oblica externa congenitala este favorizata de persistenta canalului peritoneo-vaginal

e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului in canalul inghinal poate sa contina intestine sau epiploon.

R : a, d, e

37. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile femurale sunt adevarate:

a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei

b. Se realizeaza prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub ligamentul inghinal, in fata vaselor femurale

c.  Diagnosticul diferential trebuie sa elimine o adenopatie sau o dilatatie varicoasa a crosei venei safene interne

d. Se clasifica in hernii oblice externe congenitale si hernii directe sau de slabiciune

e. Sunt mai frecvente la barbati.

R : a, b, c

38.  Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile strangulate sunt adevarate:

a. Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a continutului herniar

b. In caz de continut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta, prin strangularea si sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces

c.  Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale si cele inghinale oblice externe

d. Din punct de vedere clinic se manifesta prin lipsa durerii, oligurie, febra si transpiratii

e. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.

R : a, b, c

39.  Herniile strangulate prezinta urmatorul tablou clinic:

a. Durere vie la nivelul herniei este primul semn

b. Greturi

c.  Varsaturi

d. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale

e. Intreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.

R : a, b, c, e

40.  Urmatoarele afirmatii cu privire la eventratiile peretelui abdominal sunt adevarate:

a. Sunt mai frecvent spontane

b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale

c.  Pot fi precoce sau tardive, chiar ani dupa interventie

d. Sunt favorizate de drenaje si incidente postoperatorii: tuse, efort de varsatura, supuratii, hematoame

e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indica in mod sistematic la toti bolnavii cu eventratie abdominala.

R : b, c, d

41.  In apendicita acuta, palparea abdomenului poate evidentia urmatoarele semne clinice:

a. Durere provocata, localizata in fosa iliaca dreapta cu punctul clasic Mac Burney

b. Durere provocata, totdeauna mai neta la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte

c.  In hipogastru, impastare imprecis delimitata, nedureroasa, fluctuenta

d. In fosa iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala

e. Contractura franca in fosa iliaca dreapta.

R : a, b, d, e

42.  Peritonita apendiculara generalizata intr-un timp se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Criza initiala cedeaza dupa doua sau trei zile

b. Puls rapid, temperatura in crestere

c.  Intreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale

d. Durerea persista

e. La palpare, zona dureroasa se intinde si depaseste fosa iliaca dreapta

R : b, c, d, e

43.  Plastronul apendicular se exprima clinic prin:

a. Incetarea completa a durerilor abdominale

b. Scaderea temperaturii corporale sub 37˚C si a leucocitozei

c.  La palparea abdominala se constata prezenta la perete a unei impastari dureroase la presiune, mata la percutie, ce se intinde pana la creasta iliaca antero-superioara, arcada crurala, fara sa depaseasca linia mediana

d. Exacerbarea durerii si aparitia temperaturii cu aspect septic anunta constituirea unui abces apendicular

e. Poate evolua spre regresie lenta.

R : c, d, e

44.  Dupa localizare, formele clinice de apendicita acuta sunt urmatoarele:

a. Plastronul apendicular

b. Apendicita pelvina

c.  Apendicita mezo-celiaca

d. Apendicita in sacul de hernie

e. Apendicita subhepatica

R : b, c, d, e

45.  Peritonitele acute se exprima clinic prin urmatoarele semne:

a. In perforatia viscerala, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii

b. Varsaturile sunt inconstante

c.  Contractura dureroasa a musculaturii peretelui abdominal este semnul major

d. Facies pamantiu in stadiile avansate

e. Relaxarea musculaturii abdominale si atenuarea durerii

R : a, b, c, d

46.  Triada functionala din sindromul ocluziv se caracterizeaza prin:

a. Durere abdominala

b. Varsaturi

c.  Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal

d. Hematemeza

e. Melena.

R : a, b, c

47.  Tabloul clinic din ocluziile intestinale inalte se caracterizeaza prin:

a. Debut insidios, lent, fara varsaturi

b. Starea generala mult timp conservata

c.  Meteorism abdominal

d. Dureri intense

e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.

R : d, e

48.  Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizeaza prin:

a. Debut insidios, lent progresiv

b. Starea generala mult timp conservata

c.  Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric

d. Dureri de intensitate redusa, discrete

e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.

R : a, b, c, d

49.  Dilatatia acuta de stomac se caracterizeaza clinic prin urmatoarele:

a. Dureri vii

b. Varsaturi adesea profuze

c.  Soc cu tendinta la colaps

d. Stare generala mult timp conservata

e. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).

R : a, b, c

50.  Sindromul esofagian este caracterizat de urmatoarele:

a. Disfagie

b. Disurie

c.  Regurgitatii

d. Flatulenta

e. Sialoree.