Riscuri legate de manipularea manuala a maselor si masuri de prevenire ale acestora in unitatile medicale

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA ILFOV

RISCURI LEGATE DE MANIPULAREA MANUALA A MASELOR SI MASURI DE PREVENIRE ALE ACESTORA IN UNITATILE MEDICALE

Summary

The problems of the medical staff, linked to skeletal disorders, as lumbar column, are very common and different to be monitorised. The main causes of these disorders are pacients handling as tha phisycal efforts for cleaning and laundry.

Due to the long therm consequences of lumbar column diseases, a prevention policy in medical section is required.The prevention measures are technical and organizatorical.

Cuvinte cheie: afectiunile coloanei lombare, disc intervertebral, masuri preventive

1. Introducere

Datele legate de bolile ocupationale furnizate de Institutul de Informatica si Statistica Medicala releva riscul la care este expus personalul medical, acesta ocupand primul loc in ceea ce priveste bolile ocupationale. Printre bolile ocupationale in sectorul medical, foarte comune, dar dificil de monitorizat, sunt problemele legate de afectiunile coloanei lombare. Principala cauza a producerii acestora este manevrarea pacientilor dar si efortul fizic pentru schimbatul lenjeriei paturilor, curatenie e.t.c. Rezultatul unei zile de efort fizic sustinut este durerea de spate, care in timp, poate duce la deformari ale coloanei vertebrale.

Personalul medical lucreaza intr-un mediu in care este expus si altor factori de risc: boli infectioase, radioactivitate, substante chimice agresive, stres. Personalul medical cel mai expus riscului aparitiei afectiunilor coloanei dorso-lombare este reprezentat de asistentele medicale, brancardieri, infirmiere si ingrijitoare.

Consecintele sociale si financiare legate de durerea de spate au o pondere considerabila in sectorul medical. Problemele legate de afectiunile spatelui afecteaza o treime din numarul angajatilor din acest sector. Lucratorii afectati se pot confrunta cu probleme dificile (risca sa-si piarda locul de munca, pot deveni handicapati) fapt ce poate avea consecinte asupra vietii lor profesionale si personale.

Angajatorii sunt afectati de absenta lucratorilor bolnavi, care sunt uneori dificil de inlocuit datorita calificarii lor specifice.

Date de anatomie privind coloana vertebrala

Coloana vertebrala este formata din 33 de vertebre si 24 de discuri intervertebrale. Soliditatea coloanei vertebrale, asigurata de vertebre si mobilitatea acesteia, oferita de discurile intervertebrale (Fig.1 si Fig. 2), sunt intarite de actiunile muschilor si ale ligamentelor. In canalul format de vertebre se afla maduva spinarii. Aceasta porneste de la vertebra cervicala 1 si ajunge la vertebra lombara 2. Maduva spinarii si radacinile nervoase protejate printr-un canal in centrul fiecarei vertebre (canalul vertebral), transporta informatii spre si dinspre creier.

Fig. 1 Disc intervertebral    Fig. 2 Disc intervertebral

Discul intervertebral este format din doua parti:

a) In interior nucleul cu structura gelatinoasa (Fig. 3

b) In exterior inelul format dintr-o retea de fibre intersectate ce pastreaza nucleul in pozitie centrala (Fig. 3 -2)

Fig. 3 Disc intervertebral

Discurile intervertebrale au rol in absorbtia socurilor (atenueaza si absorb variatiile de presiune) pentru a se evita frecarea os pe os (Fig. 4 si Fig. 5).

Fig. 4 Disc intervertebral Fig. 5 Disc intervertebral

Discurile intervertebrale au o contributie majora la mobilitatea coloanei vertebrale (faciliteaza aplecarea, intinderea, intoarcerea). Ele sunt situate intre doua vertebre si au doua caracteristici speciale:

a) prezenta unui numar mic de celule nervoase (dicurile nu sunt susceptibile a fi deteriorate in prima faza);

b) absenta vaselor sanguine (hranirea si eliminarea toxinelor din disc sunt dependente de miscare - discul se comporta ca un burete).

Fig. 6 Disc intervertebral Fig. 7 Disc intervertebral

3. Cauzele producerii afectiunilor coloanei lombare

Factori de risc individuali

varsta, sexul, constitutia, tabagismul, stilul de viata inactiv

3.2. Factori de solicitare fizica specifici sarcinii de munca

3.2.1 Transportarea si manipularea manuala a maselor (pacientilor)

Repetarea sau prelungirea anumitor pozitii si actiuni

a) aplecarea inainte cu spatele rotunjit;

b) intoarcerea laterala in timpul aplecarii in fata;

c) prinderea greutatii in timpul aplecarii in spate;

d) pozitia ortostatica (in picioare)

e) pozitia sezand timp indelungat;

f) ingenunchierea sau ghemuirea indelungata.

3.2.3 Caracteristicile sarcinii (greutatea sarcinii este factorul cel

mai frecvent de suprasolicitare a coloanei vertebrale).

Distanta de prindere (cu cat este mai mare distanta pana

la sarcina, cu atat este mai mare presiunea exercitata

asupra discurilor intervertebrale.

Solicitarea fizica a personalului medical este asociata cu manipularea pacientilor. Una dintre cauze poate fi legata de spatiul mic, insuficient pentru mobilier, lipsa unui echipament modern. In practica nu se tine cont de aspectele tehnice, cum ar fi cerintele ergonomice pentru paturile de spital, scaune, inclusiv mobilierul medical. Frecvent lipseste instruirea personalului medical privitor la manipularea corecta a pacientilor.

Factori psihologici si organizationali

a) constrangerile temporale in care se realizeaza sarcina de munca

b) lipsa de autonomie a muncii

c) insatisfactia muncii

Personalul medical este supus stresului psihic in timpul programului de lucru. Problemele legate de stres sunt adesea uitate, mai ales in departamentele de terapie intensiva. Studiile stiintifice atesta faptul ca riscul instalarii durerilor cronice de spate creste substantial daca persoana se confrunta cu situatii stresante, in special cu munca lipsita de satisfactii. Stresul poate avea numeroase efecte, unul din acestea fiind incordarea muschilor. Contractura muschilor spatelui un timp mai indelungat duce la cresterea presiunii asupra discurilor intervertebrale si la perturbarea functiilor acestora.

4. Consecintele suprasolicitarii coloanei lombare

Solicitarile maxime ale coloanei vertebrale prin ridicarea greutatilor in pozitii incorecte (cu spatele flexat sau in hiperextensie) afecteaza inelul fibros al discului intervertebral, care se poate fisura. Bolnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care nu-i mai permite redresarea coloanei sau miscari de flexie, rotatie sau extensie. Durerea este primul simptom al deteriorarii discului intervertebral. Daca dupa acest moment acut se continua activitatea, se poate ajunge la hernia de disc (fragmentele de disc rezultate din fisurarea discurilor intervertebrale migreaza dintre vertebre si intra in canalul vertebral) ce necesita chiar si tratament neuro-chirurgical. Primul stadiu al bolii, cel de fisurare, este reversibil, fiind cunoscut sub numele de "discopatie", beneficiind de tratament medical.

Evolutia discopatiei se face in mai multe etape. La inceput apare durerea lombara. Concomitent cu durerea apare criza de lumbago (contractura puternica si dureroasa a muschilor paravertebrali lombari care imobilizeaza bolnavul, punandu-l in imposibilitatea efectuarii miscarilor de aplecare a trunchiului. O alta etapa este cea in care apare lombosciatica. Aceasta se manifesta prin dureri lombare ce iradiaza de-a lungul membrului inferior, consecinta iritarii mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros degradat sau de catre un fragment din nucleul pulpos. Bolnavul poate acuza pe langa durere, amorteli, furnicaturi, scaderea reflexelor si a sensibilitatii, perturbari ale functiilor urinare si genitale, paralizia membrelor inferioare.

Practic hernia de disc este boala, iar crizele de lumbago, lombosciatica si sciatica paralizanta sunt simptomele din cadrul bolii discale.

5. Solutii pentru prevenirea afectiunilor zonei lombare in sectorul medical

a)    Implementarea unei politici de prevenire a afectiunilor zonei lombare

b)    evaluarea riscurilor

c) stabilirea masurilor preventive

6. Stabilirea masurilor preventive pentru eliminarea sau reducerea riscului de aparitie a afectiunilor zonei lombare

6.1. Eliminarea riscului

Masuri tehnice

Stabilirea masurilor preventive trebuie sa aiba in vedere evitarea manipularii manuale (eliminarea riscului). Aceasta implica mecanizarea sau automatizarea completa a activitatii de manipulare in cadrul operatiilor de ridicare a pacientului, transferul acestuia pat-scaun, pat-targa, pat-dus, scaun-masa pentru investigatii, scaun-aparat pentru exercitii fizice, efectuarea manevrelor de tratament si ingrijire, spalarea pacientilor schimbarea lenjeriei de pat. Numarul acestor operatii creste riscul personalului medical pentru afectiuni ale coloanei lombare. Este absolut necesar a se lua in calcul demnitatea pacientului.

Factori care sporesc riscul aparitiei afectiunilor coloanei lombare :

a) frecventa cu care se executa manevrele de manipulare a pacientilor;

b) greutatatea pacientilor;

c) pozitia de munca.

Sisteme de sustinere a greutatii corpului

a) Elevator electric pentru ridicat si transportat pacienti (Fig. 8 si Fig. 9)

Fig. 8 Elevator electric    Fig. 9 Elevator electric

Caracteristici tehnice ale modelului prezentat in Fig. 8 :

dispozitiv pliabil , usor de transportat, cu o mare stabilitate, acoperit cu spuma de poliuretan

sistem mecanic de coborare de urgenta

manere ajustabile pe inaltime prevazute cu 4 carlige

incarcator incorporat cu acumulatori

2 roti spate prevazute cu frana

4 roti duble fata

Sistem mecanic de coborare de urgenta

Dispozitivul suporta maxim 175 kg

b) Dispozitiv atasat patului care permite ridicarea pacientului din   clinostatism (intins la orizontala) in pozitia sezand prin efort propriu (Fig. 10)

Fig. 10

6.2 Reducerea riscului

6.2.1. Masuri tehnice (instrumente mecanice)

a) Paturi cu inaltime reglabila (Fig. 11-1)

Inaltimea patului poate fi ajustata electric, astfel incat

personalul medical sa poata lucra fara sa se aplece. In timpul manevrelor terapeutice, este mult mai confortabil pentru doctor sa-si seteze inaltimea patului la aceeasi inaltime cu masa de operatie. Ajustarea electrica poate facilita munca de rutina a medicului, a asistentului medical, al infirmierelor, al brancardierilor (ex.realizarea igienei pacientului, schimbarea bandajelor).

Fig. 11-1 Pat cu inaltime reglabila (ajustata electric)

Actiunea unui pat fara functie de reglare electrica sau cu ajustare mecanica necesita un efort considerabil din partea personalului medical. Simpla apasare a unui buton de pe panoul patului este mult mai usoara decat apasarea unei pedale sau ajustarea mecanica. In acelasi timp asistenta medicala poate comunica cu pacientul. Comenzile ajustabile electric reduc timpul petrecut in pozitii nefiziologice. Pacientul isi poate regla singur pozitia prin apasarea unui singur buton.

Pozitionarea pacientului reprezinta cea mai eficace metoda pentru prevenirea escarelor de decubit. Repozitionarea pacientului reprezinta una dintre activitatile de baza ale asistentei medicale care necesita un efort fizic sustinut. O functie foarte importanta a patului cu reglare electrica este inclinarea laterala folosita in special pentru ingrijirea pacientilor imobilizati (Fig. 11-2).

Fig. 11-2 Pat cu inaltime reglabila si inclinarea laterala (ajustata electric)

b) Targa mobila

Un beneficiu important al faptului ca paturile au inaltime reglabila este la transferul pacientului, inclusiv cu targa mobila, fara ca personalul medical sa depuna un efort prea mare. Targa de transport este prevazuta cu o saltea speciala. Aceasta prezinta un suport glisant pentru transportul pacientilor si, de asemenea, pentru mutarea acestora de pe targa pe pat.

Fig. 12 Targa mobila

c) scaun rulant cu antrenare manuala, dotat cu suporturi pentru picioare, pliabile pe ambele parti cu roti blocabile pentru mai multa siguranta, cu cotiere detasabile si cu centura de siguranta (Fig 13).

Fig. 13 Scaun rulant

d) cadru pentru mers (Fig. 14 si Fig. 15)

Fig. 14 Cadru de mers fara roti  Fig. 15 Cadru de mers cu roti

e) vana cu inaltime reglabila

f) folii glisante

g) scanduri de transfer

h) suporturi rotative

i) Scaun toaleta cu rotile conceput pentru persoanele care nu se deplaseaza la toaleta (Fig. 16)

poate fi folosit si ca scaun rulant;

- este prevazut cu suport pentru picioare si roti blocabile;

- prezinta accesorii (plosca);

- este dotat cu cotiere detasabile

Fig. 16 Scaun toaleta cu rotile

Modalitati de sprijinire a pacientului in timpul deplasarii (Fig. 17 si Fig. 18)

Fig. 17 Pacientul sprijinit    Fig. 18 Pacientul sprijinit de

de balustrada personalul medical

Modalitati de sprijinire a pacientului in timpul ridicarii (Fig.19 si Fig. 20)

Fig. 19   Fig. 20

. Masuri organizatorice

a)   Planificarea activitatii, alternarea sarcinilor de munca si o mai buna distributie a sarcinilor permit reducerea riscurilor legate de manipularea manuala a pacientilor de catre personalul medical.

b)   Reamenajarea si modificarea locului de munca (ergonomia locului de munca) se refera la schimbarile aduse mobilierului, materialelor de lucru si a modului in care este organizata activitatea.

7. Concluzii

a) Manipularea pacientilor este una dintre cele mai frecvente cauze ale aparitiei afectiunilor coloanei lombare la personalul medical.

b) Se impune luarea de catre angajator a masurilor necesare pentru eliminarea riscului de aparitie a afectiunilor zonei lombare sau pentru reducerea acestuia.

c) Fiecare unitate medicala trebuie sa evalueze periodic masurile preventive implementate pentru a verifica daca acestea corespund politicii proprii de prevenire a riscurilor de aparitie a afectiunilor zonei lombare.

BIBLIOGRAFIE

[1] Directiva 90/269/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

[2] Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006