Este expresia digestiva cu localizare gastrica a unei afectiuni cronice ce evolueaza in pusee acute, periodice, produse prin actiunea clorhidropeptica a secretiei gastrice.
Epidemiologie
E mai putin frecvent decat ulcerul duodenal, este intalnit cu frecventa maxima dincolo de decada a V-a a vietii si are o incidenta egala la ambele sexe.
Unele ulcere gastrice (UG) se comporta ca si ulcere duodenale (UD), in special cele care sunt situate mai jos.
Sunt mai frecvente la barbati. Raportul femei-barbati este de 2:1 in UG si 7:1 in UD
Exista o predispozitie genetica familiala pt. UG la cei cu grupa sangvina AII, apare la cei saraci.
UD prezinta o rata mai ridicata a aciditatii gastrice fata de normal, iar in UG are valori normale s-au crescute.
UD raspunde bine la tratament medical, iar UG numai dupa operatie, recidivand mai frecvent, malignizare.
Anatomie patologica
Ulcerul tipic Cruveilhrer se distinge de celelalte pierderi de substanta gastrice, eroziunea sau exulceratia simplex (Dieulafoy), prin substratul anatomic, morfologic si chiar prin evolutia sa cronica.
reprezinta un defect al peretelui gastric profund, interesand toate straturile pana la musculatura, pe care o poate uneori depasi perforand sau penetrand.
Eroziunea gastrica se def. ca o pierdere de substanta de intindere variata de regula mica, superficiala, interesand mucoasa fara sa depaseasca niciodata "muscularis mucosae".
Exulceratia simplex apare ca o ulceratie a mucoasei dar care cuprinde in profunzime si musculara mucoasei, ajungand pana in submucoasa.
Dpdv evolutiv, distingem 2 forme de UG:
. Ulcer acut, de dimensiuni mici (cca 1 cm) inconjurat de o zona puternic edematoasa, hiperemica. Sunt ulcere care perforeaza cel mai fregvent.
. Ulcerul cronic,calos, cu diametrul de cca 2-5 cm are o evolutie cronica, iar edemul periulceros este inlocuit cu o zona de fibroza, care constituie in timp un bloc aderential-fibros ce sudeaza stomacul de organele vecine(ficat, pancreas, etc.) confera chirurgului senzatia unui bloc pseudoumoral, marind riscul confuziei de diagnostic cu o leziune maligna.
Ca numar:
80% unice
20% multiple
Localizarea ulcerului:
mica curbura: cel mai fregvent
fata anterioara 5 %
fata posterioara 1%
reg. pilorica
marea curbura foarte rar
repartitia dupa principalele segmente:
corp gastric 56%
antru 44%
Dupa localizare si nivele secretor, Johson a clasificat UG in 3 tipuri:
Tipul I cuprinde ulcerele micii curburi cu antru si pilor normale si in care nivelul aciditatii gastrice este sub normal. Totalizeaza cca 57% din UG si se intalnesc la gr. AI.
Tipul II cuprinde ulcerele micii curburi, asociate cu jena in evacuarea transpilorica sau cu un ulcer duodenal evolutiv, in care nivel evolutiv=normal sau scazut.
Tipul III care grupeaza ulcerele prepilorice al caror comportament simptomatic si secretor este asemanator cu cel al UD.
Patogenie
1. Alterarea barierei celulare gastrice
Modificari cantitative si calitative ale mucusului gastric ca rezultat al tulburarilor de sinteza glico-proteica.
Alterari directe (de contact) date de un agent nociv care creeaza posibilitatea retrodifuziunii ionilor de H in mucoasa, agravand leziunile initiale "de contact".
Tulburari de irigatie a peretelui gastric fie pe fond ateromatos fie prin tulburari functionale la nivel precapilar datorita unor substante vasomotoare.
2. Refluxul alcalin la nivelul stomacului-- favorizeaza retrodifuziunea ionilor de H leziuni chiar la valori ale secretiei gastrice normale.
3. Helicobacter pilori gastrita UG, dar importanta lui e mai mica decat in UD.
4. Teoria gastritei atrofice a lui DUPLESSIS, gastrita cronica UG datorita refluxului, e asociata cu atrofia aparatului secretor(gastrita cr. medicamentoasa-aspirina, corticosteroizi-)
5. Factori ereditari gr. sangvina de tip secretor
6. Aciditate gastrica
Semne clinice
1. Durerea :
Localizata: epigastru, retroxifoidian, retrosternal
Forma : crampa, torsiune
Aparitie : postprandial precoce(30min- 2ore)
Iradiere : obisnuit nu
Durerea ulceroasa = "sdr. dispeptic-dureros de tip ulceros"
2. Varsatura este inconstanta
3. Pirozisul postprandial (inconstant)pot sa preceada durerea sau pot sa coexiste cu ea.
4. Hemoragia = complicatie acuta si majora, evolutiva a ulcerului gastric. Poate fi microscopica , (testul Weber, Meyer, Adler, ), sau macroscopica
5. Examenul fizic nu ofera date esentiale.
Explorari paraclinice
1. Examen radiologic este esential in diagnosticul UG, nisa fiind semnul direct. Localizat cel mai ades pe mica curbura este vazut din profil "in afara conturului gastric", ceea ce o diferenteaza de nisa maligna, (incastrata, dispusa in conturul gastric)
Morfologic nisa de profil poate sa apara sub mai multe forme:
i. Nisa mica triunghiulara sub forma unui spicul (fig.1)
ii. Nisa de talie medie cu sau fara halou clar in jur;
iii. Nisa pediculata,care apare ca un diverticul la nivelul mici curburi, legat de stomac printr-un pedicul subtire. Are intotdeauna semnificatia unui ulcer penetrant. (fig.2)
iv. Nisa Hudek tipica cu cele 3 nivele (bariu, lichid si aer, propriu numai UG); (fig.3)
v. Nisa gigantica al carui diametru depaseste 5 cm care este de obicei expresia unei penetratii vechi cu distructia peretelui gastric astfel incat fundul ulcerului este constituit din parenchimul organului penetrat (ficat, pancreas, reg. colica.). e intalnita la oamenii in varsta pe fondul unor defecte de irigatie(pe fond ateromatos) dg. dif. Cu cancer. (fig. 4)
