Alegerea formei primului raspuns

ALEGEREA FORMEI PRIMULUI RASPUNS

1. Verbal - pentru copiii care sunt de tip ecolalic, chiar daca ei nu folosesc in mod obisnuit comunicarea verbala intr-o maniera functionala. Motivul pentru aceasta il constituie faptul ca el manifesta un comportament (pronunta cuvinte) pe care noi il putem folosi pentru a-l invata sa comunice functional.
2. PECS - pentru copiii care au capacitati puternice vizual-perceptive si capacitati auditive slabe si sunt non-verbali. PECS-ul poate fi de asemenea folosit la inceputul pregatirii pentru solicitari pentru copiii care pot vorbi dar care ne imita, pentru a-i invata functia comunicarii dar ar trebui sa se renunte la ele repede, de indata ce copilul solicita cu voce tare. PECS-ul poate fi o alegere buna pentru copiii care prezinta dificultati in imitarea sau producerea unei serii de miscari care ar fi necesare pentru semne care raspund negativ la imboldul de tip mana intinsa. Pot fi folosite poze, etichete de icoane sau obiecte.
3. Placi de comunicare prin imagini - pentru copiii cu capacitati vizual-perceptive puternice si capacitati auditive slabe. Acestea se dezvolta in mod obisnuit in jurul anumitor activitati si permit o varietate mai larga de comunicare decat ar putea fi prin imitare cu semne.
4. Semne - fie singure sau combinate cu PECS pentru a-i permite copilului acces la comunicare in toate mediile. Semnele pot fi o alegere buna pentru copiii care au capacitati vizual-perceptive slabe sau nu se ocupa de imagini. Ele s-ar putea sa fie o alegere buna pentru copiii care au capacitati de imitare motorie puternice. Semnele pot fi o alegere buna pentru familiile care gasesc ca este greu sa creeze, sa organizeze si sa urmareasca simbolurile PECS in decoruri multiple.
5. Dispozitive de productie a vocii - pentru copiii care au capacitati vizual-perceptive puternice si capacitati auditive slabe. Trebuie sa aveti grija ca copilul sa nu foloseasca dispozitivul pentru comportamente de stimulare proprie mai degraba decat pentru comunicare.
6. Schimbul de obiecte - pentru copiii care au demonstrat o imobilitate de a discrimina intre imagini.

Avantajele schimbului de obiecte

1. copilul poate invata cu usurinta sa asocieze articolul mostra cu articolul dorit din moment ce ele sunt asemanatoare.
2. "ascultatorii" nu necesita alta pregatire speciala decat ce trebuie sa faca cand copilul le da articolul.

Dezavantajele schimbului de obiecte

1. dificultate pentru a pastra obiectele accesibile pentru copil.
2. dificultate de a gasi articole mostra pentru multe lucruri.
3. dificultate de a transfera la alte limbaje functionale.
4. limitat la predarea initiala de a solicita substantive.

Avantajele sistemelor de imagini

1. "ascultatorul" nu necesita pregatire speciala.
2. simpla potrivire la mostra face ca achizitia initiala sa fie usoara.
3. nu este necesara nici o pregatire speciala  pentru raspunsuri individuale; scanarea si indicarea sau oferirea sunt singurele raspunsuri motorii necesare.
4. imagini mult mai statice sunt vizibile pentru perioade mai lungi de timp.
5. pot servi drept imbolduri vizuale pentru raspunsurile vocale pentru copiii care invata de abia sa vorbeasca.
6. nu necesita imboldire fizica de indata ce sunt invatate raspunsurile initiale.
7. copilul este capabil sa interactioneze cu cei apropiati sau fratii si surorile daca ei se ocupa de eforturile de comunicare ale copilului.

Dezavantajele sistemelor de imagini

necesita suport in mediul inconjurator - imaginile trebuie sa fie disponibile pentru comunicare.

dificultate de a "capta" un interes sau dorinta intr-un moment pentru a-l invata pe copil sa solicite deoarece imaginea trebuie sa fie facuta prima.

sistemele de aratare solicita un "ascultator" in apropiere. Multe raspunsuri (indicari) pot trece neobservate (nu sunt consolidate in unele decoruri, facand dificil faptul de a aduce raspunsul/ indicarea) sub controlul stimulului dorintei pentru articol (OS). Aceasta problema este depasita cu PECS unde copilul este invatat sa livreze imaginea in mana unei persoane.

poate fi greu de gasit imagini/ simboluri/ icoane si ele sa fie predate pentru concepte mult mai abstracte.

pentru unii copii poate fi mult mai greu sa combine simboluri pentru a exprima o varietate sau combinatii de cuvinte.

dificultate de a transfera la alte functii ale limbajului decat solicitarea (cererea).

imaginile trebuie sa fie create si pastrate organizat, intotdeauna la indemana, dar departe de alti copii care le-ar putea pierde sau distruge.

Avantajele limbajului prin semne

1. sunt usor de imboldit, mai ales daca imitarea motorie este puternica deja in repertoriul copilului.
2. stimulul si raspunsul seamana uneori dar nu se potrivesc unul cu celalalt, decat daca oferim o constructie in imbold.
3. semnele sunt lipsite de suport de mediu - copilul are intotdeauna comunicarea disponibila (el nu-si poate pierde maineile!).
4. exista o relatie intre un singur stimul si un singur raspuns, la fel ca in vorbire. Cu alte cuvinte, miscarile pentru fiecare semn sunt diferite, in compotatie cu PECS unde miscarea pentru fiecare "solicitare" este la fel.
5. exista unele cercetari care arata ca copiii care incep cu semne au tendinta de a produce vorbirea vocala mult mai repede decat aceia care folosesc PECS. Aceasta ar fi greu de controlat in conditii experimentale deoarece toti copiii sunt unici. Autorul a vazut copii care par sa se "imboldeasca" singuri pentru structurile silabe din anumite cuvinte prin executarea aceluiasi numar de miscari, cate silabe sunt, atunci cand incep sa vorbeasca pentru prima data.
6. Sundberg si Sundberg  (Analiza Comportamentului Verbal, 1990) a descoperit ca semnele erau mult mai repede achizitionate, rezultand in productii mult mai clare, in comunicari mult mai spontane si erau mai probabil de mentinut si generalizat decat sistemul de selectare a imaginilor (indicare).

Dezavantajele limbajului prein semne

1. parintii si profesorii trebuie sa aiba pregatire speciala in limbajul prin semne.
2. parintii si profesorii trebuie sa foloseasca semnele atunci cand vorbesc cu copilul.
3. parintii si profesorii trebuie sa dea forma fiecarui semn individual.
4. semnele zboara - spre deosebire de imagini, ele sunt "produse" apoi dispar.
5. copiii care au dificultati in a pune in ordine miscari motorii fine pot avea multe dificultati in deprinderea semnelor.
6. semnele pentru articolele preferate si pentru activitatile preferate s-ar putea sa fie nevoie sa fie "inventate".
7. s-ar putea sa-i fie greu copilului sa interactioneze cu alti copii si adulti care nu stiu limbajul prein semne.
8. s-ar putea sa fie greu sa-l imbolditi pe copilul caruia nu-i place atingerea.
9. s-ar putea sa fie greu sa renuntati la ombold pentru unii copii care s-ar putea sa continue sa-si "livreze" mainile unui adult atunci cand vor ceva.
10. daca cei din jur nu recunosc semnele copilului, multe solicitari ar putea trece nerasplatite (nu sunt concolidate). Aceasta ar putea sa faca greu faptul ca semnul sa intre sub controlul solicitarii copilului pentru un articol (OS).

Intrebari pe care sa le aveti in vedere

1. Cum reactioneaza copilul la atingere! In timp ce unii copii pot fi desensibilizati in ceea ce priveste imboldul mainii intinse, care este necesar pentru predarea atat a semnelor cat si a PECS-ului, aceasta va dura. Este important ca instructorul sa ramana asociat cu consolidarea astfel incat desensibilizarea ar trebui sa aiba loc incet.
2. Este copilul capabil sa imite miscari relativ usor?
3. Va suporta mediul forma de raspuns aleasa?
4. Cat de repede invata copilul cereri (solicitari) noi? Va fi mediul capabil sa "tina pasul" cu cererea imaginilor necesare?
5. Cererile (solicitarile) curente ale copilului reprezinta in primul rand articole de mancare si obiecte sau se bucura el (copilul) de multe activitati care sunt greu de reprezentat printr-o imagine?
6. In cate medii diferite se afla copilul in timpul zilei si cu cat de multi oameni diferiti va avea el nevoie sa solicite (ceara)?
7. Este posibil sa pastraati forma de raspuns aleasa accesibila pentru copil in toate mediile?
8. Este interactiunea cu semeni care se dezvolta normal parte din programul copilului si daca da, pot fi ei invatati sistemul de raspuns ales?
9. Sunt toti "partenerii de comunicare" din viata copilului dispusi sa invete si sa foloseasca forma de raspuns aleasa?
10. Cum reactioneaza copilul la sunete? Este probabil ca el "sa se stimuleze" la un dispozitiv de producere a vocii daca aceasta reprezinta forma de raspuns aleasa?
11. De cat de multe activitati sau jucarii diferite este interesat copilul?
12. Este capabil copilul sa transporte forma de raspuns cu usurinta intre medii diferite?

Atunci cand nu exista nici o indicare clara care sistem este cel mai bun pentru un copil individual si familie, autorul recomanda ca parintii sa aleaga doua articole pentru a le preda drept semne si doua pentru a le preda cu PECS. Aveti grija ca toate articolele sa fie lucruri pe care copilul le solicita destul de frecvent (valoare de consolidar egala). Introduceti sistemele alese si vedeti pe care il achizitioneaza copilul mai repede. Apoi alegeti acel sistem ca sistemul primar de solicitare al copilului.

Indiferent de sistemul ales, alte forme de comunicare augmentativa pot servi ca sa creasca intelegerea si interesul copilului fata de ceea ce spun sau fac cei din jurul lui. De exemplu, unii copii pot sa reactioneze bine la placi/ table cu cantece facute cu icoane sau covorase cu icoane cuprinzand orele mesei. Parintele "indica" in timp ce el/ ea "vorbeste" cu aceste sisteme. Imaginile servesc de fapt drept "imbold" pentru ceea ce spune parintele dar nu se solicita nici un raspuns din partea copilului. Unii copii incep sa modeleze acest comportament si incep sa foloseasca imaginile intr-o maniera functionala atat pentru a comenta (pipai) cat si pentru a solicita (cere).

Daca un copil foloseste PECS-ul ca sistem primar, v-ar fi folositor daca ati introduce semne pentru cuvintele care sunt greu de reprezentat, cum ar fi propozitiile si actiunile. Aceste semne "arata" de multe ori mai mult ca actiunea sau locatia decat o face o imagine si pot fi achizitionate mai rapid. Indiferent de sistemul ales, continuati sa asociati cuvintele, sunetele si vorbirea cu consolidarea!

ALEGEREA PRIMELOR CUVINTE

1. primele cuvinte trebuie alese pe baza intereselor si motivatiei fiecarui copil.
2. alegeti cuvinte pe care copilul le va folosi frecvent.
3. pentru copiii care de abia incep sa vorbeasca   , alegeti cuvinte pe care copilul va fi capabil sa le articuleze sau sa le aproximeze in mod inteligibil sau cadeti de acord asupra unei aproximari acceptabile.
4. pentru copiii care folosesc semne. Alegeti cuvinte care sunt iconice (semnul arata ca obiectul).
5. evitati primele cuvinte care sunt prea generale sau au o valoare comunicativa mica (de exemplu: "mai mult, da, nu, te rog").
6. pentru copiii care folosesc semne, evitati cuvintele care arata prea la fel (de exemplu: "mancare, bautura").