Abateri, greseli si dificultati in insusirea vocabularului elevilor la clasele I-IV

Pe parcursul ciclului primar ,invatatorul trebuie sa urmareasca imbogatirea , precizarea , nuantarea vocabularului , formarea priceperilor si deprinderilor lexicale. In aceasta activitate invatatorul trebuie sa tina seama de particularitatile scolarilor, de abaterile si greselile specifice lor, de dificultatile in receptarea si intelegerea unitatilor lexicale , de etapele in insusirea cunostintelor de limba , de posibilitatile pe care le ofera manualele scolare .

Abaterea este indepartarea constienta sau involuntara de la norma, de exemplu, cand elevul rosteste si scrie poiezie, esire se departeaza de la norma ortoepica si ortografica , care indica poezie, iesire :este o abatere involuntara ;cand insa, imitand niste modele negative, ca sa-si dea importanta, spune unui coleg ,,Ce haine misto ai !', cuvantul argotic misto constituie o abatere constienta .In amandoua situatiile abaterile sunt greseli, fiindca nu coincid cu ceea ce este considerat corect in limba literara.

Abaterile, greselile pot fi grave sau mai putin grave. Sunt considerate grave daca fac mesajul neinteligibil.O clasificare a acestor greseli de ordin lexical are in vedere : structura fonetica, structura grafematica, structura morfematica, sensul si aspectul gramatical al cuvintelor.

Structura fonetica poate fi modificata din cauze diferite. La intrarea in scoala sunt copii care nu pot articula corect sunetele; ei deformeaza, inlocuiesc (lata-rata, salpe-sarpe), omit (t'en, ga'ben) sau inverseaza ordinea sunetelor (intanlesc-intalnesc,cealanta- cealalta :acestea sunt greseli si invatatorul trebuie sa realizeze un tratament individualizat pentru inlaturarea lor, intrucat ele au un efect negativ asupra invatarii citit-scrisului, al comunicarii, asupra cultivarii vocabularului.

Se intalnesc si cazuri izolate de rinolarie (vorbire nazalizata, fonfaiala) si de balbaiala pentru care se impune un tratament special.Modificarile structurii fonematice sunt frecvente , cum ar fi afereza (caderea unui sunet initial : ma' nervezi, la 'sfintitul soarelui) ; sincopa (caderea unui sunet in interiorul cuvantului:reb'de-repede , f' in'ca-fiindca , iepur'le-iepurele ); epenteza semivocalei i in cuvinte cu vocale in hiat (poiet- poet, poiezie-poezie,ideie-idee).Greseli sunt considerate si exprimarile semiculte:supriza-surpriza,tranversa-traversa.

Alte modificari se refera la neconcordanta dintre norma literara si norma fonetica locala.In zona noastra se observa:

-inchiderea vocalelor e si a la sfarsit de cuvant(Di la poalili dealulu nu am mai putut merge.Vine la scoala fari cele necesare.)

-diftongarea lui e in neologisme (ietaj,ielev,iemotie)

Invatatorul va lua masuri pentru a depista de la inceput elevii care au probleme in articularea sunetelor si pentru a-i corecta,va inlatura rostirile semiculte si va insista asupra respectarii normelor ortoepice.

Elevii se vor abate de la normele de scriere corecta atunci cand noteaza structura fonetica pe care o aud si care este gresita(obzeci,fica,influienta)sau cand elevul a perceput gresit sau modificat structura fonetica a unui cuvant si o noteaza ca atare(scluptor,vetuitoare,incediu,esprima,tutulor).

Omiterea literelor in scriere se datoreaza incapacitatii copilului de a face automat analiza fonetica a cuvintelor.

Uneori abaterile se datoreaza mai ales omonimiei unor cuvinte cu grupari de cuvinte de tipul :niciodata /nici o data; numai /nu mai; demult /de mult.

Unele greseli au drept cauza confuziile produse in seriile de paronime.Se retine sensul primului cuvant intalnit;cand se intalneste un alt cuvant cu o forma apropiata apar dificultatti in intelegere si apoi in utilizare( familiar -familiar)

Elevii nu sesizeaza intotdeauna diferentele de nuante intre termenii unei serii de sinonime ,lucru care duce la confuzii in utilizarea cuvintelor . De exemplu:In seria de sinonime :frica ,teama, spaima ,temere, termenii se pot schimba intre ei numai in anumite contexte ; aceasta situatie constituie sursa a numeroase greseli,deci:

mi-e frica (teama)-corect; mi-e temere - incorect

are frica (teama ) - corect; are temere de -incorect

ii provoaca teama (temere) -corect

In unele situatii elevii pot folosi sensul particular al cuvintelor in locul celui general si invers . Cateodata apar sensuri inventate ,in lipsa termenului potrivit : In clasa noastra sunt tablouri spatioase .(mari) .

Cauzele acestor greseli sunt multiple: cuvintele sunt uitate sau confundate, mai ales daca nu au fost explicate corespunzator , s-au produs interferente cu alte cuvinte , elevii nu au fost atenti ori intampina greutati in receptarea si intelegerea cuvintelor.

Unele greseli apar in cazul nerespectarii particularitatilor gramaticale ale cuvintelor . De exemplu :

In orase sunt multe fabrici. A cumparat cateva stiloaie . A fierbut fasole . Cumpar cateva firese.

Numeroase greseli sunt de ordin stilistic . Cea mai izbitoare este saracia lexicala in exprimarea orala si scrisa ..Utilizarea unui lexic regional, argotic este consecinta incapacitatii de a diferentia nuantele stilistic- functionale ale cuvintelor .

Tot greseli sunt pleonasmul sau tautologia : Mi-am luat cartile mele . Revine iarasi la noi. . Eu am recitit lectia din nou. . Nu am scris problema ,dar in schimb am rezolvat exercitiile.

Precizarea dificultatilor intampinate de copii in receptarea,intelegerea si utilizarea cuvintelor este deosebit de importanta pentru a stabili strategiile pentru cultivarea vocabularului.

Cuvintele cu o lungime mare de exemplu: individualitate,important aeronautica) sau cu o structura fonetica mai complicat,deci mai greu de articulat (de exemplu :extraordinar,aproximativ,incandescent,)sunt mai greu de receptat si de retinut.Din aceleasi cauze,elevii vor intampina mari dificultati in scrierea corecta a acestor cuvinte.

Probleme in scrierea corecta ridica si cuvintele compuse(a binevoi,incet-incet,Sinan-Pasa,de-a v-ati ascunselea,autoportret,etc.) , locutiunile (a pune temei,a-si lua inima-n dinti,de-a dreptul,etc.), cuvintele care contin m inainte de b si p , cuvintele care se scriu cu nn (innegrit), cuvintele derivate de la cuvintele care incep cu i(neinvatat , neintalnit ).

Uneori se intalnesc in vorbirea elevilor si cuvinte straine cum sunt:bleu,bleumarin,spray,etc.,rostite aproximativ si scrise gresit.

O dificultate deosebita o prezinta cuvintele cu sens figurat . Daca intr- o locutiune populara cum este a aduce la sapa de lemn se poate usor explica si intelege transferul metaforic , in expresiile lucirea de vis a a luminii, diamante de roua scaparau curcubeie, preceperea transferului este complicata : copiii inteleg ca e vorba de o exprimare neobisnuita ,dar sesizeaza cu greu transferul.Nu rareori, copiii sunt dezorientati sau fac greseli,cand utilizeaza cuvinte cu un polisemantism dezvoltat.De exemplu.a strecura este ,de regula , folosit corect cu sensul a trece un lichid printr-o sita, dar gresesc adesea la sensul a introduce pe nesimtite ceva sau pe cineva .

Din aceeasi cauza se greseste in cazul sinonimelor si al antonimelor,netinandu-se seama de nuanta:nu exista sinonime perfecte,nu in orice context un antonim se potriveste.De exemplu cer senin poate fi substituit prin limpede,curat,dar nu este nimerit clar; antonimele lui senin pot fi intunecat,inchis,acoperit,mohorat,dar neclar,murdar,tulbure sunt nepotrivite.

La dispozitia invatatorului se afla un numar mare de metode si procedee, de mijloace si forme de instruire in vederea cultivarii vocabularului, iar manualele ofera posibilitatea organizarii unor lectii eficiente.

Bibliografie

Blideanu Eugen, Serdean Ion, Orientari noi in metodologia studierii limbii romane in ciclul primar , E. D. P. Bucuresti 1981

Beldescu G, Ortografia actuala a limbii romane E.D. P. Bucuresti 1984

Andrei Mihail , Ghita Iulian   , Limba romana , E.D.P. Bucuresti 1983