QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente pedagogie

Caracteristicile jocului la scolarul mic



CARACTERISTICILE JOCULUI LA SCOLARUL MIC



Formele de manifestare ale jocului didactic si functiile sale difera de la o perioada de varsta la alta .

Odata cu intrarea in scoala, jocul copiilor doandeste o noua calitate. Regulile au un caracter mai general comparativ cu perioada prescolara.

Acum nu mai este nevoie ca regulile sa fie comunicate cu demonstrarea actiunilor.

Copiii pot memora usor regulile si in joc isi amintesc cu promptitudine modalitatea de aplicare a ei. Stapanindu-le bine regulile, ei se supun cu mai multa rigurozitate si pretind respectarea lor fara abatere.

Cand constata abaterea unor reguli, protesteaza. Datorita faptului ca stapanesc bine, regulile scolarii mici se pot juca si independent. Se modifica acum si atitudinea data de rezultatele jocului. Scolarul mic nu numai ca este multumit dar ajunge la rezultate scontate si bucuros, satisfacut cand le obtine, dar capabil de a-si organiza activitatea, in vederea prevenirii si inlaturarii esecului.



Datorita caracterului instructiv, uneori jocul didactic se transforma intr-un simplu exercitiu,daca elementele de joc sunt estompate sau chiar anihilate.

De aceea, desfasurarea jocului didactic al scolarului mic presupune o justa indrumare ce se refera la stabilirea continutului si sarcinii didactice, stabilirea regulilor corecte ale actiunilor.

In stabilirea continutului si sarcinilor didactice invatatorul trebuie sa porneasca de la obiectivele urmarite avand grija, sa schimbe mereu sarcina chiar daca ramane continitul acelasi, pentru a conferi jocului caracter inedit si pentru a-l satisface pe copil din punct de vedere intelectual.

Sarcina didactica trebuie bine dozata pentru ca o sarcina prea usoara le displace copiilor, nu le stimuleaza interesul si curiozitatea, iar sarcina prea grea ii depaseste , le trezeste neincredere in fortele proprii, ii demobilizeaza.

Fixarea sarcinii didactice este un prilej minunat de individualizare a cerintelor instructiv-educative.

Atat celor cu dezvoltarea verbala sub nivelul general al clasei cat si celor cu posibilitati verbale superioare li se vor incredinta sarcini didactice adecvate particularitatilor lor individuale.

Alt element al indrumarii jocului didactic il constituie stabilirea regulilor si actiunilor jocului.

Chiar daca unii copii nu inteleg exact regulile asimilarii acestora in timpul jocului controlul privind rezolvarea independenta si indeplinirea corecta a actiunilor si regulilor este un element esential.

Fara intarire pozitiva a rezultatelor, copiilor le dispare placerea jocului.

Ponderea jocului didactic in invatamantul primar este diferita datorita particularitatilor fiecarei subperioade.

La scolarul de clasa I jocul didactic ocupa un loc mai mare in modalitatile de organizare a invatarii.

Este si firesc deoarece copilul nu trece brusc de la o forma dominanta de activitate la alta, ci in mod treptat, din cele doua tipuri de activitate restructurandu-si locul si continutul.

Jocul este o activitate de grup. Prin intermediul sau copilul ia contact cu altii, se obisnuieste sa tina seama de punctul de vedere al altora, sa iasa din egocentrismul sau rigid. In cazul jocului de grup, al jocului colectiv, fiecare tine seama de ceilalti.

Acest lucru reclama de la fiecare elev o tercere de la coordonare la subordonare ,, un spirit de echipa" . Important este in jocul colectiv faptul ca aceasta atitudine de coordonare si subordonare nu poate fi realizata decat numai in mod activ de catre elevi in desfasurarea jocului.

Invatatorul se poate folosi de joc pentru a cunoaste mai bine elevul. Orice copil se angajeaza total in jocul sau, fiindca jocul ii serveste pentru a-si afirma intreaga sa personalitate. Fiecare copil are un stil propriu de joc asa cum un artist are propriul sau stil creator, caracteristic.

In joc copilul isi arata inteligenta , vointa , caracterul dominant, adica personalitatea.

Pentru ca jocul didactic sa dea rezultate optime, una din conditiile esentiale este buna pregatire a lui.

Oricare arfi tipul de joc, invatatorul trebuie sa respecte unele cerinte metodicii pregatirii jocului, pregatirea si organizarea clasei pentru joc, explicatia lui de catre participanti, aprecierea rezultatelor. Eficienta jocului didactic depinde in buna masura de felul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, raspunsuri, explicatii, aprecieri, sugestii.

Pedagogia romaneasca a facut din joc o baza a metodelor de instruire si educare in invatamantul prescolar si primar.

Fundamentand legatura dintre joc si instruire pe functia cognitiva a jocului, pedagogia jocului subliniaza cmteva idei:

a)   jocul reprezinta un mijloc de familiarizare a copiilor cu relitatea inconjuratoare. Jucandu-se copilul cunoaste lumea si viata si aceasta cunoastere este atractiva si accesibila.

b)   jocul reprezinta un mijloc de valorificare, de aplicare creatoare a cunostintelor dobandite. Prin joc reprezentarile copilului se constientizeaza, se imbogatesc, se restructureaza.

c)   jocul favorizeaza mai deplin integrarea copilului in viata sociala deoarece este calea care reproduce viata reala sub forma ei cea mai directa. Insa nici o cale nu este mai proprie intelegerii vietii decat participarea directa la fluxul ei.

Introducerea jocului in procesul de invatamant , permite folosirea unor activitati extrem de variate si eficiente pentru invtare.

Jocul contribuie la integrarea elevului in colectiv, stimuleaza relatiile de colaborare si ajutor reciproc, constituie un exercitiu pentru caracter si vointa.

O alta forma reconfortanta a intelectului elevului, pe care am utilizat-o ori de cate ori a fost nevoie, a fost si cea a ghicitorilor problema, o problema gluma care prin continutul lor au atras atentia si interesul acestora inviorandu-i si antrenandu-i in dezlegarea lor.

Exemplu: - Cum putem stabili varsta cocosului dupa dinti?

( Cocosul nu are dinti.)

- Cum e corect spus 9 plus 2 face 12 sau fac 12 ?

( 9+2=11)

Fratiorului in zori

I-au iesit doi  dintisori

Asta-i nemaipomenit

Inca trei i-au rasarit   

Ia sa vad de stii sau nu

Dintisori cati are acum ?

( ,,Bucurie" de Valeria Boculesei)


,, Jocul il atrage pe copil, nu pentru el insusi, ci prin continutul sau instructiv-formativ, contribuind la dezvoltare pe plan intelectual, fizic, etic si estetic".1

,, Jocul mai are rolul si de a bucura , a delecta, a destinde, de a crea confort spiritual".2




Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }