Dezvoltarea capacitatii de receptare si exprimare orala

Dezvoltarea capacitatii de receptare si exprimare orala

Dupa obiectele pe care le vizeaza (potrivit taxonomiei lui Bloom), jocurile didactice se impart in trei categorii:

a) jocuri didactice imitative care vizeaza obiective ce tin de memorare si simpla intelegere;

b) jocuri didactice euristice care vizeaza capacitatea de rezolvare autonoma a problemelor;

c) jocuri didactice creative care-si propun afirmarea originalitatii personale a elevului si se refera la realizarea obiectivelor didactice de tip ,,sinteza si evaluare".

Ele educa capacitatea de a produce o lucrare personala, de a elabora un plan de actiune care sa satisfaca exigente dinainte fixate, capacitatea de a deduce un ansamblu de relatii abstracte , de a aprecia in ce masura un material sau o metoda corespunde unor criterii.

Realizarea unuia sau a altuia din aceste obiective depinde de varsta copiilor, de volumul infiormatiilor utilizate in joc, de dezvoltarea lor intelectuala si de disponibilitatile pentru vorbire.

Dintre obiectele de invatamant la care sarcinile dezvoltarii limbajului se realizeaza in mod sistematic, planificat, diferentiat, obiectul ,, Limba romana", ca obiect distinct, ocupa un loc aparte.

Acest obiect de invatamant, creaza climatul necesar adaptarii la activitatea scolara. Indiferent de obiectivele unei lectii, invatatorul poate introduce jocul didactic sau elemente de joc care sa trezeasca si sa sustina interesul pentru activitatea de invatare sporindu-i eficienta.

Primele lectii de limba romana urmaresc sa stabileasca integritatea anatomofiziologica a analizatorilor copiilor :vizual,auditiv,verbomotor cat si capacitatea copiilor de a utiliza corect sistemul fonetic al limbii ,de a-si controla propria exprimare.

O buna capacitate perceptiv-auditiva favorizeaa recepterea corecta a laturii sonore a limbajului ceea ce reprezinta o conditie majora pentru insusirea vorbirii in conformitate cu specificul limbii materne .

Copii cu dificultati auditive intampina mari greutati in procesul insusirii limbii .Neputand recepta in totalitate vorbirea invatatorului,ei nu pot urmari dialogul stabilit la lectii si isi indreapta atentia in alte directii ,ceea ce in timp se soldeaza cu rezultate negative sau chiar cu esecuri scolare.

La fel de daunatoare sunt deficientele vizuale care impiedica copilul, in primul rand, in sesizarea miscarilor articulatorii diferentiate in cursul vorbirii, in descifrarea exacta a mimicii, a pantomimicii ca elemente ajutatoare ale comunicatiei verbale. Mai tarziu, invatarea literelor va fi serios stanjenita de aceste deficiente.

Anomaliile aparatului verbo-motor-dentitie prost implantat,limba prea mare sau prea mica, despicaturile de val palatin si de buze,pot determina diferite tulburari de articulatie si devierea de la situatia standard a jetului de aer care participa la emitia sunetelor.

Se considera ca in jurul varstei de 5-6 ani copilul normal dezvoltat are sistemul fonetic perfect constituit si este capabil de exercitarea unui control atent asupra propriei sale vorbiri.Chiar daca aceasta capacitate este este mai slaba in ceea ce priveste latura gramaticala este suficienta pentru divizarea vorbirii sub raport lexical si semantic.

Pentru depistarea acuitatii auditive si vizuale am utilizat probele recomandate in lucrarea ,,Indrumator pentru dezvoltarea vorbirii" de Cretu Elvira .

Pentru depistarea greselilor si tulburarilor de pronuntie am cerut copiilor sa repete cuvinte care contin consoane mai greu de articulat si cuvinte cu aglomerari consonatice. Pentru stabilirea nivelului de realizare a pronuntiei au fost incurajati sa relateze unele intamplari recente (,,Prima zi de scoala") si sa reprodua povesti invatate in gradinita,sa discute pe baza intuirii unor tablouri ,sa denumeasca obiectele din clasa,indicand pozitia si utilitatea (in fata e tabla pe care scriu , in stanga e fereastra de unde vine lumina etc.).

Asigurarea spontaneitatii acestor manifestari verbale ale copilului se realizeaza printr-o atmosfera calda stimulativa din partea invatatorului si prin interventii cat mai limitate in aceasta etapa pentru a nu inhiba copilul si a nu-i stanjeni intentiile de comunicare.

Cu aceasta ocazie am inregistrat toate greselile si abaterile de la normele vorbirii corecte in vederea stabilirii unui program de lucru adecvat.In ora urmatoare i-am anuntat ca vor asculta o povestire.Ei trebuiau sa fie atenti pentru a face asa cum fac fiintle si obiectele despre care se povesteste.

Dupa ce li s-a dat un exemplu,s-a redat povestirea in care s-au intercalat onomatopee impuse de dificultatile sau greselile de pronuntie.

Sarcina didactica a jocului imitativ era rostirea unor sunete in mod corect si prelungit,iar elementele de joc erau imitarea ,asteptarea,ghicirea ,surpriza.

Copiii asculta cu atentie si intervin cu onomatopeea si miscarea (cand este cazul).De exemplu:Afara bate vantul .(Copiii rostesc prelungit vajj,vajj,realizand concomitent miscarea paralela a bratelor).

Tata taie lemne .Lemnele trosnesc :trosc,trosc.Pisica miauna la usa .Grivei latra cu furie la ea.Gansacul vine cu ciocul intins spre Grivei:sss,sss.

In momentul rostirii onomatopeelor invatatorul trebuie sa realizeze o pozitie corecta si vizibila a aparatului fonoarticular pentru a fi urmarita si imitata cu usurinta de copii.

In partea a doua a lectiei ,jocul se desfasoara sub conducerea unui copil care povesteste o intamplare cu animale imitand sunetul scos de ele.

Am sugerat tema ,,O plimbare in padure si intalnirea cu animale padurii".

Elevii trebuie sa gandeasca si sa spuna cu cine s-ar fi putut intalni copilul.Au gasit:broscutadin lacul de la marginea padurii,ursul care mananca zmeura,iepurasul care topaia,cucul care-si striga numele,veverita,melcul.

Odata cu ,,intalnirea"vietuitoarei,copiii imitau ,,zgomotul"si spuneau ,,ce face in padure".

I n acest mod efortul de rostire corecta a sunetelor in pozitii diferite nu a mai fost resimtit ca atare,iar sarcina didactica s-a realizat cu multa placere si cu o participare activa.

Cu aceeasi sarcina didactica am organizat in orele urmatoare alte jocuri:,,Cine face asa?" , ,,Spune cum face".

De data aceasta am desfasurat jocul sub forma de competitie.Clasa a fost impartita in doua grupe(dupa randurile de banci).Fiecare grupa a primit o intrebare la care a trebuit sa raspunda cu o onomatopee.Pentru un raspuns gresit ,la tabla se asaza o bulina albastra in dreptul grupei.

Intrebarile au fost alese cu grija,in asa fel ca fiecare grupa sa identifice obiectele si fiintele cunoscute cat si pe cele mai putin familiare lor (telefonul,soneria,greierasul) pentru a spori dificultatea si a determina o participare mai activa.

Asezarea bilelor albastre in corespondenta a permis copiilor(care nu stiau sa numere)sa constate care grupa are mai multe greseli.Elementele de joc:asteptarea,intrecerea,imitatia,aplauzele

(pentru raspuns corect)intretine o atmosfera stimulativa.

Intr-o alta varianta a jocului li se spune copiilor o onomatopee si ei trebuie s-o identifice:cine face asa? Cu-cu;pu- pu- pu;cri-cri.Pentru a complica sarcina didactica am cerut copiilor ca ,odata cu ghicirea fiintei ,,care face asa",sa spuna ceva despre ea in cuvinte si propozitii cat mai frumoase.

Pentru copiii care in ciuda acestor exercitii colective continua sa rosteaswca gresit ,am organizat jocuri pe grupuri mici sau individuale.Am inceput cu miscari si pozitii diferite, ale buzelor,obrajilor,limbii in vederea pregatirii aparatului articulator pentru pronuntia corecta:zambetul(tragerea buzelor arti pentru sunetele ,,s" s ,,z"),tuguirea puternica a buzelor pentru a ealiza vocala ,,u" dar si consoanele ,,s" si ,,j",vibrarea buzelor si apoi a limbii pentru a obtine sunetul ,,r".

Aceste exercitii s-au dovedit foarte eficiente pentru copii cu intelect normal,dar cu deprinderi gresite de pronuntare.

In cazul copiilor cu debilitate mintala efectul a fost minim ,ca de altfel si interesul lor pentru activitatea verbala ,ca si capacitatea de autocontrol a vorbirii.

Intrucat uni copii vorbeau taraganat sau precipitat inghitand sunetele sau silabele finale ,am organizat jocuri de vorbire ritmica .Copiii au fost antrenati in recitarea sau povestirea concomitent cu bataia unui metronom sau bataia din palme a invatatorului.Orice gresela se sanctiona cu un cartonas galben.

Sanctiunea imediata a greselii a exercitat un rol colecti important si s-a observat efortul fiecarui copil de a-si armoniza ritmul vorbirii cu cel al batailor din palme.

Insa nu s-a constatat nicio ameliorare la copiii cu lenta generala.Ei nu puteau urmari concomitent bataile metronomului si ritmul propriei vorbiri.

In vederea dezvoltarii vocabularului copiilor am folosit jocuri de formare de cuvinte noi prin derivare si compunere.

Elevilor din clasa I le este accesibila modalitatea compunerii unor cuvinte noi prin adaugari de sufixe mai ales diminutivale.

Se explica sarcina didactica si se demonstreaza. Fiecarui elev i se adreseaza un cuvant si el trebuie sa raspunda cu cuvantul corespunzator cu ajutorul sufixului diminutival.

Li se atrage atentia ca au voie sa se gandeasca putin pentru a da un raspuns corect. Cei care gresesc sunt eliminati din joc.In acest mod copiii invata sa-si amane reactia verbala pana cand au reflectat asupra raspunsului.

Ceilalti trebuie sa urmareasca raspunsurile pentru a interveni cand se da un raspuns gresit. Uneori copiii formeaza diminutive fortate, nefiresti, prin analogie cu alte cuvinte:gasca-gascuta(in loc de ,,gasculita");sau carte -cartuita(in loc de ,,carticica").

Se solicita si alte diminutive :,,cartulie".Cand cuvantul dat denumeste deja o fiinta mai mica (vitel, catel) copiii gasesc mai greu sufixele diminutivale.

Foarte atractive pentru copiii sunt jocurile cuvintelor opuse : ,,Jocul antonimelor". Li se explica ca li se va adresa cate un cuvant si ei trebuie sa-l gaseasca pe cel cu sens opus.

In partea a doua a jocului un copil trebuie sa spuna un cuvant iar colegul de banca sa gaseasca cuvantul cu sens opus.Am observat ca elevii dau exemple, mai ales de adjective:bun-rau, frumos-urat si mai putin de verbe, adverbe si substantive, deoarece capacitatea de a discrimina insusirile obiectelor concrete este mai dezvoltata decat capacitatea de a discrimina actiunile dupa insusirile lor. De aceea pentru a introduce in vocabularul lor adverbe , in vederea obtinerii unor comunicari cat mai exacte, precise , am organizat ,,Jocul adverbelor" , ,,Aseaza-ma in propozitie".

Invatatorul rosteste adverbele ; aici, acolo, acasa, mereu, sus, deasupra, iar copiii le-au integrat in propozitii.

Am observat ca exista tendinta de a incepe propozitia cu cuvantul care trebuie integrat ceea ce genereaza uneori ,formulari straine spiritului limbii romane.In acest caz am complicat sarcina didactica impunand conditia ca respectivul cuvant sa aiba un anumit loc in propozitie. Dupa ce copilul a formulat propozitia i se cere sa o reia in alta topica. ,,Aseara am fost la bunica.",,Am fost aseara la bunica." La bunica am fost aseara ".

Pentru imbogatirea vocabularului cu notiuni variate si pentru dezvoltarea posibilitatilor de raportare a acestor notiuni la respectivele categorii integratoare am organizat jocul ,, Spune ce sunt " tot sub forma de intrecere.

Clasa a fost impartita in doua grupe care aveau sarcina de a numi cu un singur cuvant mai multe obiecte denumite de invatator . In acest fel copiii se obisnuiau sa colaboreze in realizarea unui raspuns corect, sa discearna calitatea raspunsurilor. Invatatorul se adreseaza fiecarei grupe, intrebandu-i ce sunt: crizantema, tufanica si trandafirul, tractorul , semanatoarea si combina, papusa, ursuletul si mingea.

In varianta mai complicata, copilului i se da notiunea generala si el trebuie sa o ilustreze cu cel putin doua notiuni subordonate:,,Gandeste-te si spune " nume de flori, nume de legume, nume de meserii, nume de instrumente muzicale, nume de fructe etc.

Jocul permite o buna cunoastere a copiilor sub aspectul dezvoltarii vocabularului , in stransa legatura cu nivelul dezvoltarii intelectuale. Important este ca achizitiile verbale introduse prin joc sa nu fie simple adaugiri cantitative.

Cuvintele noi trebuie introduse in contexte din ce in ce mai complexe si mai variate pentru a deveni operationale.

Folosirea cuvintelor si expresiilor in relatiile verbale diferite in alte contexte si constructii sintactice asigura asimilarea bogatiilor de semnificatii ale acestora.

De aceea cuvintele noi se introduc in propozitii referitoare la experienta de viata apropiata a copiilor.

Un pronuntat caracter de joc capata exercitiul de percepere si intelegere a mesajului cand copilului i se cere sa mimeze o actiune exprimata verbal. Exemplu: Copilul are in fata o papusa si o masina . I se cere sa faca ce-i spune invatatorul : masina loveste papusa , papusa loveste masina.

Tot pentru verificarea si exersarea capacitatii se utilizeaza frazele absurde. Exemplu : Este corect? Invatatorul spune :,,In trandafir cresc cirese". ,,Pisica mananca iarba". ,,Veverita cotcodaceste". Copilul caruia i se adreseaza enuntul absurd trebuie sa corecteze: Pisica mananca lapte, soricei. Oaia paste iarba. Gaina cotcodaceste etc.

De asemeni se organizeaza jocuri pentru insusirea vorbirii dialogate in anumite situatii :Cum ne adresam vanzatoarei de la magazinul alimentar? Dar la librarie? Cum cerem un bilet de tren? Cum vorbim la telefon ?

Realizate prin simularea unor situatii reale din viata cotidiana aceste jocuri plac copiilor, antrenand participarea lor activa. Dupa ce stapanesc sensul, jocurile pot fi organizate sub forma de intrecere in scris . Copiii primesc fise goale pe care trebuie sa le completeze. Operatiile cerute sunt : identificarea (Ce animale au corpul acoperit cu blana? Ce animale stau la stana? La ce animal te gandesti cand auzi un latrat? ).

clasificarea (grupeaza jetoanele dupa urmatoarele criterii : legumele dupa partea lor comestibila - fruct , tulpina , frunze, radacina.

transformarea ( transformati cuvintele care arata actiuni in cuvinte care arata actiunile : ploua- ploaia, scrie-scrisul).

operare : Completeaza:E lacom ca un . . . . .Doarme a un . . . . .. . Fuge ca un . . . . .

Caracterul competitional al activitatii precum si continutul familiar al termenilor cu care se lucreaza asigura participarea activa a elevilor.

Se pot organiza jocuri didactice sub forma de concurs : ,, Cine recita mai frumos?", ,,Cine povesteste mai frumos?" cu scopul exersarii memoriei, a capacitatii de naratie, a coerente si fluiditatii vorbirii si expresivitatii.

Juriul este intreaga clasa care trebuie sa motiveze aprecierea: de ce spunem ca a recitat frumos? Ei isi insusesc prin aceste concursuri criteriile de apreciere ale unei relatari verbale sub aspectul continutului si expresivitatii,isi insusesc deprinderile de autocontrol al propriilor productii verbale si de relatare coerenta ,logica, fluenta, expresiva.

Pentru a complica sarcina didactica am cerut elevilor sa povesteasca actiunea unui text ca si cum li s-ar fi intamplat lor. Copiii trebuie sa faca eforturi de trecere a actiunii de la persoana a III-a la persoana I, fara folosirea terminologiei gramaticale in vederea formarii capacitatii de a exprima o actiune savarsita de persoane diferite.

Elementele de joc pot fi premiile :buline aplicate pe tabla, aplauze, dreptul de a deveni conducatorul jocului, stegulete.

Este necesar ca in utilizarea lor sa se procedeze cu mult tact. Daca unul din copii castiga mereu jocurile si este dat mereu exemplu trezim sentimente de inferioritate in sufletul celorlalti copii prin prezentarea unui model inaccesibil.

Alt joc care urmareste imbogatirea si precizarea vocabularului este ,,Jocul silabelor" si cunoaste mai multe variante:

In prima varianta,pornindu-se de la o silaba aflata pe locul intai intr-un cuvant, elevul trebuie sa gaseasca cat mai multe silabe cu ajutorul carora ,prin alaturare sa formeze noi cuvinte:

ce

ie

vo ua

da

tul

Intr-o alta varianta, pornindu-se de la o silaba aflata pe locul intai , se cere elevului sa alcatuiasca cuvinte din 3,4 si mai multe silabe:

ta - re

vo lu - bil

ca - ti - e

A treia varianta este cea in care o silaba indicata sa se afle la sfarsitul cuvantului. Se cere copiilor sa alcatuiasca cuvinte din 2,3 silabe:

fa

ca

ia ta

pa

ra

Pentru a obtine cuvinte alcatuite din trei silabe, avand pe ultimul loc silaba ,,ta", putem pune in locul primelor doua silabe urmatoarele grupari de litere:

mi - ra -

ui - ta -

cu - ra -

par -ca - ta

cra - va -

ui - ta -

ma - ri -

Jocul se poate organiza si pe grupe de elevi. Castiga grupa care va obtine cele mai multe cuvinte prin combinarea silabelor. Elevilor sau grupei care a gasit cele mai multe cuvinte care sa respecte cerinta pusa li se va canta urmatoarea strofa de intreaga clasa:

,,Jocul este minunat,

Ai ( ati ) invins

L-ai ( l-ati ) castigat ".

Jocul solicita gandirea convergenta si divergenta,analiza si sinteza, ca operatii ale gandirii.

Alt joc:,,Anotimpurile".

Din colectivul clasei se aleg 4 elevi mai isteti care povestesc mai frumos. Ei vor fi anotimpurile. Fiecare are in mana un cosulet si poarta o vestimentatie sugestiva, caracteristica anotimpului pe care il reprezinta. Invatatorul va pregati patru ghicitori dedicate celor patru anotimpuri.

Cand invatatorul rosteste o ghicitoare, copilul- anotimp care se recunoaste iese din banca in fata clasei.

In acelasi timp , din randul colectivului de copiii se desprind acei elevi ale caror imagini sau obiecte primite completeaza imaginea despre anotimpul respectiv si la depun in cosulet. Copilul anotimp are un rol activ caci el nu trebuie sa primeasca in cosulet obiecte nepotrivite, indepartandu-l pe cel gresit cu versurile:

,, Anotimpul potrivit

Nu-i acesta, ai gresit".

Dupa ce toate anotimpurile au fost reprezentate, copiii vor canta si recita versuri legate de anotimpurile anului.

Jocurile didactice le-am adaptat cu succes atat la dezvoltarea vorbirii cat si la insusirea constienta a citit scrisului la clasa I .

Aceste jocuri le-am folosit fie pentru activizarea, imbogatirea, diversificarea vocabularului, insusirea structurii gramaticale a limbii, fie pentru dezvoltarea auzului fonematic, formarea deprinderilor de citire si scriere corecta, dezvoltarea exprimarii orale si scrise etc.

1. Jocuri pentru dezvoltarea vorbirii elevilor

La inceputul anului scolar cand elevul a luat primul contact cu scoala pentru a ma convinge de nivelul de dezvoltare a vocabularului am organizat jocul ,, Cine spune mai multe cuvinte despre . " obiectele din clasa; lucrurile scolarului ; imbracaminte etc.

Tot in aceasta perioada de inceput am organizat jocul ,, Povestiti ceva despre . " abecedar, ghiozdan, creion, etc. in care am urmarit spontaneitatea constructiilor verbale, a fanteziei la copii si a jocului liber.

Primul contact cu scoala avand loc in anotimpul de toamna am inclus in lectie si jocuri legate de acest anotimp.

Dintre aceste jocuri amintesc ,, A venit toamna", ,,Saculetul fermecat".

La primul joc copiii sunt asezati in cerc, iar in mijlocul cercului conducatorul jocului, care reprezinta toamna. Copiii se invartesc in cerc, in timp ce conducatorul jocului le adreseaza urmatoarea intrebare:

,, A venit toamna la noi

Dupa ce-o cunoasteti voi?"

La sfarsitul recitarii acestor versuri, cercul se opreste, iar conducatorul jocului intinde mana spre un copil. Acesta da raspunsul la intrebare, mentionand un aspect caracteristic toamnei: frunzele ingalbenesc; se culeg strugurii, merele,perele; pleaca pasarile calatoare.

Daca raspunsul este corect, copilul respectiv devine conducatorul jocului.

Jocul ,, Saculetul fermecat" . Am cerut copiilor sa recunoasca legumele si fructele , asezate in ,, saculetul fermecat", pentru atingerea si descrierea orala.

Ambele jocuri au constituit prilejuri de a activa vocabularul elevilor, de a-si forma reprezentari despre toamna si caracteristicile ei, despre legume si fructe.

Pentru imbogatirea vocabularului elevilor cu cuvinte noi ca sugativa, eticheta, rigla,calimara am apelat la jocul ,,De-a libraria". Obiectele mentionate le-am asezat pe masa, iar pe un elev l-am desemnat sa fie,, vanzatorul". Ceilalti au fost cumparatorii.

Ei au avut ca sarcina de a descrie obiectul cerut, astfel incat, ,,vanzatorul" sa-l recunoasca si sa-l numeasca.

,,Vanzatorul " a dat obiectul cerut numai acelor copiii care au descris corect insusirile obiectului cerut.

Jocul ,, Cutia cu surprize" ofera copiilor posibilitatea de a forma propozitii pe baza unor ilustratii ce se gasesc in ,, cutia cu surprize". Fiecare elev scoate din cutie cate o ilustratie si, la intrebarea: ,, Ce-ai gasit in cutia cu surprize?" elevul denumeste obiectul de pe ilustratie si alcatuieste o propozitie.

Jocul ,, Cu ce calatorim ?" Pentru acest joc am folosit urmatoarele mijloace didactice : un semnalizator cu doua parti ( una colorata in rosu si cealalta in verde), un plic cu ilustratii reprezentand diferite mijloace de locomotie si transport, un tablou mare avand desenat pe el : marea, cerul, uscatul.

La ridicarea semnalizatorului verde, plicul cu ilustratii porneste din mana in mana si se opreste in momentul cand se arata semnalizatorul rosu. Elevul la care a ajuns plicul, l-a deschis, a scos o ilustratie si a formulat o propozitie cu cuvantul respectiv. Apoi a fixat ilustratia pe tablou, la locul potrivit mediului de deplasare.

Acest joc a imbogatit vocabularul elevilor cu cuvinte ca : racheta, troleibuz,semafor,camion,sanie etc. I-a familiarizat pe elevi cu unele reguli de circulatie.

Prin jocul ,,Spune unde sta ?" am activizat si fixat in vocabularul elevilor cuvinte care exprima relatii spatiale (jos, sus, stanga, dreapta, pe langa, pe sub, langa, deasupra etc).

Clasa a fost impartita pe echipe. Copiii au stat cu capul aplecat pe banca. Invatatorul aseaza un obiect, intr-un loc dinainte stabilit. La semnal, copiii au ridicat capul si au precizat pozitia obiectului ( pe catedra, sub banca). A castigat echipa care a totalizat mai multe raspunsuri corecte.

Deosebit de atractiva pentru elevi, dar in acelasi timp si cu multiple valente formative, sunt jocurile care implica elementul ,,ghicire" . Aceste jocuri nu numai ca activeaza vocabularul elevilor, ci le dezvolta si gandirea, imaginatia, atentia etc.

Jocurile ,, Ghici ce e? ", ,,Ce s-a schimbat? ", ,,Spune cine este? " cer din partea elevilor un mare efort de gandire fiind pusi in situatia de a ghici obiectul dupa o descriere sumara.

De exemplu, pe baza unei ilustratii pe care o vede numai el, elevul descrie urmatorul obiect : e rotunda, rosie,cu buline, ne jucam cu ea, iar copiii din clasa trebuie sa ghiceascace e ( mingea).

In jocul ,,Fa ordine", copiilor li s-a cerut sa grupeze pe trei coloane: zarzavaturi (gulie, morcov), pasari ( gasca,curca), unelte agricole (grebla,sapa) si sa motiveze asezarea lor, exprimandu-se in propozitii: Morcovul este un zarzavat; l-am asezat in grupa zarzavaturilor.

Pentru fixarea cunostintelor elevilor, legate de obiectele de uz curent din mediul inconjurator, am folosit jocul ,,Gaseste perechea obiectului". Pentru desfasurarea lui am folosit o plansa cu desene ce reprezinta diferite obiecte, memorate de la 1la 8 ( dintii, stiloul, periuta de dinti, pensula,penar, flori, vaza). Acordand elevilor un timp de gandire, ei au gasit perechea pentru fiecare subiect.

Pentru jocul didactic ,,Cum se mai spune in loc de . " am impartit elevilor jetoane cu cuvinte carora ei trebuiau sa le gaseasca sinonimele.

Exemple

prunc - copil   zapada - nea - omat vitejie - eroism

padure - codru    ora - ceas steag - drapel

In jocul ,,Spune-ti mai pe scurt" elevii au avut ca sarcina sa inlocuiasca niste locutiuni verbale cu un verb corespunzator:

a luat-o la fuga - a fugit a zbughit-o - a fugit

a bagat de seama - a observat a dat navala - a navalit

Ca sarcina suplimentara , am cerut elevilor sa alcatuiasca propozitii cu aceste locutiuni si apoi sa le inlocuiasca cu verbul respectiv.

Jocul ,,Daca nu-i asa , cum e ?" activeaza vocabularul elevilor privind antonimele. Elevilor li se distribuie jetoane cu diferite ilustratii. Conducatorul jocului printr-un semn invita un elev din clasa la catedra. Acesta isi alege de pa masa o ilustrata pe care o intuieste atasand si o insusire a obiectului respectiv ( ,,cos gol" , ,,mar galben", ,,carte veche") si alcatuieste propozitii cu aceste cuvinte.

O varianta mai dificila este forma in care , pe baza de cartonase - ce se impart elevilor - cu diferite insusiri pe ele, acestia trebuie sa ataseze insusirea antonima:

nou - vechi mare - mic luminos - intunecos

rar - des  harnic - lenes tanar - batran

lung - scurt frumos - urat vesel - trist.

Pentru familiarizarea cu omonimele, la lectia ,,T,t" din abecedar (pag. 48) am recurs la jocul ,,Ce mai inseamna cuvantul?".

Am distribuit elevilor ilustratii ce reprezentau: un par (pom), o vie, o capra, un toc de scris etc. Elevii au avut ca sarcina sa explice ce mai pot insemna cuvintele ce denumesc ilustratiile si sa alcatuiasca cu aceste cuvinte propozitii.

Intr-o alta varianta, elevii au avut de stabilit perechi de obiecte care sunt denumite prin acelasi cuvant, dar au sens diferit. De exemplu: plasa pentru volei,plasa pentru piata; toc de pantof, toc de scrie, toc de geam.

Tot la Dezvoltarea vorbirii pentru imbogatirea, precizarea si activizarea elevilor am folosit jocul ,,Cuvintele care s-au incurcat".

Cuvintele unui proverb sau ale unei propozitii cu un bogat continut instructiv sau educativ sunt asezate in dezordine. Elevii trebuie sa le ordoneze in asa fel, incat ele sa aiba inteles,sa devina o comunicare.

Exemplu: ,, Cine-i harnic si munceste are tot ce vrea."

vrea.  Cine-i si harnic

tot  are munceste ce

Sarcina didactica este de a cere sa analizeze cuvintele , sa decodifice semnificatia fiecarui si sa o raporteze la celelalte cuvinte, descifrand semnificatia propozitiei.

Reguli de joc :

- in prima etapa elevii citesc independent cuvintele, incercand sa descifreze intelesul propozitiei

- in etapa a doua se lucreaza in perechi sau in grup pentru ordonarea cuvintelor.

Pentru a fi mai atractiv, acest joc poate sa se desfasoare astfel: fiecare cuvant poate fi scris in niste figuri de forma unor frunze care vor alcatui o crenguta , sau de forma unor petale ce vor alcatui florile uni buchet.

Pentru repetarea unor povesti invatate atat la clasa I si a II-a am folosit jocul ,,Traista cu povesti".

Desfasurarea jocului: Din timp invatatorul l isi confectioneaza o traista i care va introduce imagini din povestile cunoscute de elevi. Elevii sunt anuntati despre ceea ce contine traista. Inainte de a incepe jocul sunt memorate versurile pe care le vor recita pe parcurs:

,,Traista fermecata

Traista minunata,

Ce-ai ascuns de mine

Acolo, in tine?"

Jocul incepe chiar cu recitarea acestor versuri. In acest timp, traista se transmite din mana in mana pana ce s-a rostit ultimul cuvant al versurilor. Elevul la care a ajuns traista va scoate din ea una din ilustratii si va povesti episodul infatisat de ea. Se procedeaza asa pana ce se epuizeaza tot materialul propus de invatator.

Jocul ,,Parintele si copilul" l-am folosit pentru caracterizarea unei persoane.

Desfasurarea jocului Din randul elevilor se alege un copil care in joc este tata sau mama. El se plimba printre banci si se opreste in dreptul unui elev pe care il intreaba:

- N-ai intalnit pe copilul meu? L-am pierdut.

- Cum arata ?

Copilul, tata sau mama descrie infatisarea unui elev din clasa. Elevul care se recunoaste in aceasta descriere devine parinte si jocul continua.

Alte modalitati de activizare si imbogatire a vocabularului sunt : memorarea si dezlegarea ghicitorilor.

Inca din clasa I am obisnuit elevii sa memoreze si apoi sa dezlege ghicitori. In faza de inceput, dezlegarea ghicitorilor s-a facut pe baza unor ilustratii distribuite elevilor. S-a spus ghicitoarea, iar elevii au cautat in plic imagine a corespunzatoare dezlegarii ei :

,,Sta in casa si ne spune

Tot ce se petrece in lume".

Traieste in casa

Mananca sub masa

Cand lapte ii dau

Ea imi spune ,,miau"".

,,Un prieten vechi

N-are coada si urechi

Casa lui e cat o nuca

Si-i pornit cu el s-o duca"

,,De paza la poarta

Cercelus cu toarta

Agatat stingher

De urechi de fier"

Dupa ce elevii s-au obisnuit cu tactica ghicitorilor,am trecut la dezlegarea lor fara material intuitiv, solicitand gandirea abstracta.

Jocul,,Cine dezleaga si spune mai multe ghicitori", s-a desfasurat sub forma de concurs.

Elevii au memorat ghicitori. Fiecare grupa a adresat celeilalte o ghicitoare pe care aceasta trebuia s-o dezlege.

Daca dezlegarea a fost corecta, a castigat dreptul de a adresa ea primei grupe o ghicitoare, iar daca dezlegarea nu a fost buna,prima grupa a continuat cu alta ghicitoare.

A castigat grupa care a spus si a dezlegat cele mai multe ghicitori. Jocul ofera posibilitati de educare in spirit colectiv, de subordonare a intereselor personale celor ale colectivului din care face parte.

,,Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus,

ci pentru ca a inteles el insusi; sa nu invete stiinta,

ci s-o descopere."

Jean Jaque Rousseau