Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
FORMELE EDUCATIEI
Traditional, educatia oferita de scoala a fost considerata educatie formala, activitatile educative organizate de alte institutii, cum ar fi muzeele, bibliotecile, cluburile elevilor etc., drept educatie nonformala, iar influentele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc., educatie informala.
Delimitarea intre aceste trei forme ale
educatiei este una teoretica, in practica ele functionand
ca un complex ale carui granite sunt dificil de trasat. Mai mult, in
ultima perioada asistam la o dezvoltare si la o
'formalizare' a educatiei nonformale, care se apropie din ce in
ce mai mult de spatiul scolar. Si scoala - ca
institutie - a raspuns provocarilor sociale prin largirea
sferei de activitate si initierea unor parteneriate cu societatea
civila, comunitatea locala sau cu diferite institutii culturale.
Aceasta deoarece invatarea "nu
este legata numai de scoala sau de alte contexte organizate.
Conceptia despre invatare are la baza ideea si
observatia ca un numar mare al experientelor noastre de
invatare s-au desfasurat in afara sistemului de
educatie formala: la locul de munca, in familie, in diferite
organizatii si biblioteci." (Pasi Sahlberg, "
Criteriu de comparatie |
Educatia formala |
Educatia nonformala |
Educatia informala |
Subiectul educatiei (actorii care desfasoara actiuni de educatie) |
institutii de educatie (scoli, gradinite, licee, universitati) (institutii a caror principala misiune este educatia) |
institutii culturale (teatre, muzee, biblioteci, case de cultura etc.), organizatii nonguvernamentale, alte institutii care au ca misiune conexa educatia si cultura |
familia, media, grupul de prieteni, oricine exercita o influenta educationala neintentionata sau neorganizata |
Gradul de pregatire al 'educatorului' |
Personal didactic calificat |
Personal calificat in diferite domenii de activitate, uneori avand si pregatire didactica |
Pregatire didactica absenta sau sporadica Pregatirea nu este o conditie a influentei educationale. |
Finalitati ale educatiei |
clar stabilite si gradate pe etape de studiu, pe discipline etc. |
stabilite pentru fiecare activitate, fara o organizare pe termen lung |
nestabilite |
Continutul educatiei |
organizat pe ani de scolaritate (etape de varsta), pe profiluri / filiere profesionale |
relativ organizat pe arii de interes |
neorganizat, contextual |
Modalitati de certificare |
certificate recunoscute la nivel national si, dupa caz, international (diplome de bacalaureat, diplome de licenta / master etc., certificat de absolvire a invatamantului obligatoriu, certificat de competenta profesionala (pentru absolventii de invatamant profesional). |
certificate de participare, certificate de absolvire a unor cursuri, adeverinte, certificate profesionale sau vocationale, care pot fi recunoscute sau nu Obs. Uneori, aceste activitati nu sunt deloc certificate. |
fara certificare |
Autonomia celui care invata in alegerea temelor/ activitatilor |
redusa |
Relativ mare |
Crescuta |
Educatia nonformala ofera un set de experiente sociale necesare, utile pentru fiecare copil, tanar sau adult, complementarizand celelalte forme de educatie prin:
. valorificarea timpului liber al elevilor, din punct de vedere educational;
. oportunitati pentru valorificarea experientelor de viata ale elevilor, prin cadrul mai flexibil si mai deschis si prin diversificarea mediilor de invatare cotidiene;
. participare voluntara, individuala sau colectiva;
. modalitati flexibile de a raspunde intereselor elevilor - gama larga de activitati pe care le propune si posibilitatea fiecarui elev de a decide la ce activitati sa participe;
. dezvoltarea competentelor pentru viata si pregatirea tinerilor pentru a deveni cetateni activi; pe langa informatiile si competentele specifice anumitor domenii de activitate in care se incadreaza proiectele sau activitatile nonformale, elevii isi dezvolta si capacitati organizatorice, capacitati de autogospodarire, de management al timpului, de gandire critica, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme;
. un cadru de exersare si de cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati, de manifestare a talentelor in arta, cultura, muzica, sport, pictura, IT etc.
Exemple de programe sau de activitati de educatie nonformala
- Programul european TINERET: vizite
de studiu in
- Taberele pentru elevi si pentru studenti, cluburile elevilor sau casele studentilor, proiectele initiate de organizatii nonguvernamentale sau de alte institutii.
MEDII EDUCATIONALE : FAMILIA / SCOALA
Educatia la scoala |
Educatia in familie |
Copilul este parte a unui grup. Educatia publica se concentreaza asupra ajutarii copilului conform standardelor de grup ca sa invete anumite lucruri la un anumit timp in anumite moduri fara prea multa referinta la maturitate sau capacitate. |
Copilul este un individ. Educatia la domiciliu se concentreaza asupra dezvoltarii intregii persoane, este sensibila la nevoile si dorintele de invatare individuala, si indruma in cresterea spre maturitatea crestina. |
Structurile de invatare sunt create cu accentul pe ordine, conformare, regim si control. Formalitatea este de-motivatoare, inabusind curiozitatea, creativitatea si dorinta de invatare a unui copil |
Structurile de invatare sunt create in interesul copilului, caminului si familiei. Timpul si libertatea dezlantuie curiozitatea, creativitatea si dorinta naturala de a invata a copilului. |
Nivelul predarii este "redus" pentru a nu-l pierde pe drum pe elevul cel mai slab al clasei. Elevii motivati sunt frustrati de ritmul lent; elevii slabi de ritmul rapid; elevii de nivel mediu invata sa ramana la nivel mediu (a pastra ritmul de predare a invatatorului). Elevii "slabi" sunt stigmatizati, iar elevii "rapizi" sunt ostracizati. |
Predarea tintuieste pe toti in contextual educatiei la domiciliu. Capacitatile de invatare pot varia fara nici o conotatie sau stigmatizare subtila. Toti copiii progreseaza in ritmul propriu. Fiecare copil progreseaza conform nivelului sau de invatare si motivare. Fiecare copil este tratat ca individ fara a fi comparat cu altii. |
Invatatorul poate acorda fiecarui copil atentie individuala limitata intr-o clasa de 15-30 copii, si este incapabil sa raspunda la nevoile si interesele fiecarui copil in parte. Concentrarea este impiedicata de factori mari de distragere a atentiei in salile de clasa zgomotoase, ne confortabile sau "in aer liber". |
Parintele este capabil sa acorde fiecarui copil atentie individuala nelimitata intr-o relatie tutoriala de unu-la-unu, si sa raspunda la nevoile si interesele individuale ale fiecarui copil. Concentrarea este re intarita prin abilitatea de a controla si chiar de a elimina distragerile atentiei. |
Elevul trebuie sa invete cum sa fie pe placul multor invatatori. Relatiile de autoritate sunt nefiresti si "formale". |
Copilul doreste instinctiv sa fie pe placul parintilor sai. Relatia de autoritate este naturala si iubitoare. |
Invatatorul se bazeaza automat pe manuale si caiete lipsite de vigoare, prospetime. Invatatorul este autoritatea; cadrul de scoala va rezulta o dependenta necesara si auto-perpetuanta de "invatator". |
Parintele este liber sa aleaga cele mai bune carti si programe scolare "vii" si "proaspete". Parintele este un incurajator care invata si el la randul sau; copilul este instruit si se asteapta de la el ca sa se bazeze pe propriile sale capacitati si indemanari independente. |
Se pierde timp mult cu disciplinarea elevilor si cu impartirea individuala a temelor. Nu exista o invatare in contact cu realitatea in timp ce elevul sta in banca. Predatul are loc intr-un volum mult mai mic intr-o perioada de timp mult mai mare. Cei mai multi ajung absolventi doar cand "le-a sosit timpul", la varsta de 18 ani. |
Nu exista timp pierdut. Toata viata este o sala de clasa, deci fiecare activitate sau implicare este o oportunitate de invatare. Parintele poate preda mai mult intr-un timp mai scurt. Nu va fi greu pentru copil sa fie absolvent mult mai repede, chiar la varsta de 13-14 ani. |
Copilul avanseaza in studii pe baza varstei si notelor fara sa se tina cont de cunostintele sau competenta sa. |
Copilul progreseaza in studii pe baza cunostintei si competentei fara a tine cont de varsta sau note. |
Copilul este testat in primul rand cu privire la cunostintele sale lineare de termen scurt (capacitatea de a reda date si informatii). Retinerea este scurta. Teste scrise, desi sunt mai putin eficiente, sunt mai usor de evaluat si de administrat; testele orale sunt evitate. |
Copul este testat in primul rand cu privire la cunostintele globale de termen lung (capacitatea de a pricepe idei si concepte). Retinerea este mare. Testele scrise sunt inutile; testarile orale sunt mai eficiente si o masura mai buna a invatarii. |
Tema de casa este necesara din cauza constrangerilor de predare si invatare a educatiei institutionalizate. |
Tema de casa este inutila. Toata invatarea se face in timpul de predare/invatare. |
Notele sunt necesare pentru invatatorii distantati ca sa controleze si sa verifice progresul unei clase mari de elevi. |
Notele sunt practic irelevante. Parintele lucreaza cu copilul pana cand cunostintele sau indemanarile sunt insusite. |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |