Ideal si motivatie profesionala

Ideal si motivatie profesionala

Dupa cum este cunoscut, oamenii isi aleg profesia in corespondenta, mai mult sau mai putin, cu fondul aptitudinal de care dispun, cu nivelul lor de aspiratie (scopuri, dorinte, adica cu idealurile lor profesionale si de viata) si nu in ultima instanta cu posibilitatile materiale-financiare de care dispun. Socializarea si educatia isi pun, in primul rand, amprenta asupra primelor doua categorii de factori si in mod deosebit asupra celei de-a doua, adica asupra idealului educational si profesional.

In relatia motivatie si orientare scolara si profesionala deosebit de important este idealul educational si profesional in coroborare cu motivatia scolara, in general. Avem in vedere in primul rand motivele de ordin social si psiho-social, superioare trebuintelor sau impulsurilor primare. Printre cele din prima categorie le amintim pe cele de siguranta-securitate socio-profesionala, de recunoastere, apreciere si aprobare, cum ar fi stima, prestigiul, consideratia, deci cele de ordin psiho-social, tendinta si trebuinta de status socio-profesional bine definit si, nu in ultima instanta, aspiratia spre realizarea unui ideal social si individual, de neconceput in afara idealului educational si a impactului educational si socializator.

La aceste nivele motivationale pot sa apara motive pozitive de angajare, pe fondul unei socializari pozitive si concordante, motive negative de respingere, ce au ca resorturi socializatoare socializarea negativa si discordanta, fie primara, fie secundara, motive intrinseci, corelative cu fondul aptitudinal, motive extrinseci, ca urmare a efectelor socializarii si educatiei, motive ce pot stimula sau distorsiona idealul educational al tinerilor s, in mod deosebit, al elevilor si studentilor.

Alegerea idealului profesional are o istorie proprie pentru fiecare tanar, la unii este bine intemeiat si rationalizat, pa cand la altii cade mai mult sub incidenta arbitrariului si a motivelor de natura conjuncturala cu un impact negativ in plan profesional si chiar social. Conditiile si oportunitatile prezentului au devenit tot mai "favorabile" unor asemenea optiuni profesionale incompatibile uneori cu fondul aptitudinal, dar care au avut la baza miza unor avantaje de natura financiara si de status social. Asemenea incompatibilitati vor conduce la un decalaj intre expectante si realizari pe fondul unor disonante profesionale si socio-afective.

Dupa cum este cunoscut, motivatia profesionala nu are temeiuri si determinari unidimensionale sub raport temporar si socializator. Ea vizeaza si o perspectiva mai indepartata - viitorul individului, indeplinind din acest punct de vedere o dubla functionalitate: de factor declansator-energizant, si de orientare si directionare spre viitoarea profesie-optiune profesionala. Aceste motive superioare reflecta maturitatea si obiectivitatea in alegerea profesiei, cunoasterea capacitatilor si posibilitatilor psiho-intelectuale ale fiecaruia.

Motivatia profesionala si, cu precadere, cea de performanta, au atat determinari subiective, cat si obiective. Coroborat cu caracteristicile persoanei actioneaza oportunitatile oferite de mediu, pe fondul unor tensionari interne si externe.

Individul trebuie sa posede capacitatea de a discerne si de a analiza-evalua potentialul sau intelectual si motivational-volitional.

In cadrul registrului calitatilor personale autopercepute si puse in valoare, ar trebui sa primeze cele de natura psihologica: aptitudinile, deprinderile, vointa, pasiunile, inteligenta, motivatia, increderea in fortele proprii; cele de ordin socio-moral, cum ar fi: spiritul de raspundere, ordinea si rigoarea, punctualitatea si maturitatea. Experienta demonstreaza ca nu toti tinerii au pus in balanta asemenea elemente si calitati ce i-ar caracteriza, fapt ce va conduce mai devreme sau mai tarziu la unele insatisfactii de ordin profesional si implicit social.