Planul-cadru de invatamant pentru nivelurile primar si gimnazial

Planul-cadru de invatamant pentru nivelurile primar si gimnazial

Potrivit Legii invatamantului nr.84/1995 (cu modificarile ulterioare):

"Continutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin Curriculum national. Curriculum national este ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant, al programelor si al manualelor scolare din invatamantul preuniveristar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate scolile de acelasi tip si o alta componenta aflata la decizia scolii"  (art.127-1)

"Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele obligatorii, optionale si facultative, precum si numarul minim si maxim de ore aferent fiecareia dintre acestea" (art.127-2)

"Continutul instruirii si educatiei la toate nivelurile de organizare a invatamantului se completeaza prin activitati extrascolare" (art.131-1)

"Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar se elaboreaza de comisiile nationale de specialitate, fiind coordonate si avizate de Consiliul National pentru Curriculum, si se aproba de catre ministrul educatiei nationale. (art.128-1)"

Modalitatea de control unitar de la centru, materializata printr-un plan unic de invatamant, a reprezentat si reprezinta produsul unui sistem sociopolitic dominat de autoritarism si de lipsa dreptului la optiune; aceasta in timp ce modalitatea in care decizia de la nivelul scolii intervine asupra timpului scolar, materializata prin planuri-cadru de invatamant, reprezinta produsul unui sistem sociopolitic in care domina participarea sociala si dreptul la optiune.

Trecerea de la un plan-cadru generic de invatamant la mai multe   planuri-cadru nu inseamna o simpla diferentiere cantitativa. Ea reprezinta trecerea de la un invatamant obligatoriu (in care oferta relativ similara pentru toti elevii urmareste asigurarea egalitatii sanselor) la un invatamant axat pe optiunea elevilor de a-si continua studiile (in care intersele si aptitudinile acestora devin prioritare).

In invatamantul obligatoriu, Planul-cadru de invatamant reprezinta documentul reglator esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de predare-invatare.

Planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu ofera o solutie de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activitati comune tuturor elevilor din tara in scopul asigurarii egalitatii de sanse a acestora, pe de alta parte, este prevazuta activitatea pe grupuri/clase de elevi in scopul diferentierii parcursului scolar in functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor. Desigur ca, in acest fel, unitatile scolare devin responsabile intr-o mai mare masura decat inainte fata de calitatea invatarii.

De ce "plan-cadru" de invatamant si nu pur si simplu, "plan de invatamant"? Pentru ca fiecare scoala isi stabileste/proiecteaza continutul procesului de invatamant in anumite limite fixate de acest document elaborat de CNC.

Planul de invatamant a devenit plan-cadru de invatamant, pentru nivelurile primar si gimnazial intrucat in cuprinsul sau identificam:

Pe de o parte lucruri comune - discipline de invatamant pe arii curriculare, numar de ore minim si maxim de ore pe discipline si pe saptamana la o clasa - tuturor elevilor de la toate scolile de acleasi tip din tara, in scopul asigurarii principiului egalitatii sanselor de instruire;

Pe de alta parte clasele care doresc pot lucra pe baza programului saptamanal maximal si alte lucruri cuprinse (cu execptia celor obligatorii) ori nu in oferta ministerului, realizand astfel parcursuri diferentiate de pregatire potrivit nevoilor, intereselor si aptitudinilor specifice a elevilor in acord cu baza materiala locala; se realizeaza astfel descentralizarea si flexibilizarea deciziilor curriculare la nivelul unitatilor scolare ceea ce angajeaza si amplifica responsabilitatea acestora in procesul de educatie al elevilor.

In locul unui plan de invatamant unic, planul-cadru ofera posibilitatea ca scolile si clasele de acelasi tip sa se raporteze la un curriculum comun (Trunchi comun curriculum nucleu), in proportie de .. si sa decida, conform principiului descentralizarii curriculare si autonomiei institutionale, asupra unui procent de ..

Planul-cadru corespunde structurii sistemului invatamantului romanesc:

Prescolar

Primar - 4 ani

Gimnazial - 4 ani

Liceal, secundar inferior (inclusiv SAM) - 2 ani

Liceal secundar superior - 2 ani (plus anul de completare pentru SAM)

Se asigura, astfel, continuitatea si deschiderea intre ciclurile curriculare.

Planul-cadru faciliteaza elaborarea schemei orare proprii fiecarei clase, deci deosebita in raport cu orice clasa paralela prin:

Numarul de discipline optionale studiate si numarul de ore acordat acestora

Numarul total de ore prevazut in orarul saptamanal

Planul-cadru asigura baza proiectarii corecte a programelor scolare, concretizate prin obiective/competente generale la nivelul tuturor formelor de scolarizare speciala si prin obiective/competente specifice pe tipuri, trepte, cicluri de educatie - terapie - compensare.

Evaluat din perspectivele prezentate mai inainte, planul-cadru de invatamant se mai deosebeste de cel vechi si prin alte caracteristici evidente:

Permisivitatea sa, concretizata in oferta diferentiata de instruire

Gruparea disciplinelor scolare pe arii curriculare, ceea ce favorizeaza legaturile interdisciplinare

Timpul acordat si selectarea continuturilor la fiecare arie curriculara si disciplina obligatorie in parte trebuie sa asigure, cumulativ, urmatoarele:

dezvoltarea integrala a personalitatii elevilor;

un fundament solid de cultura generala;

pregatirea elevilor pentru activitatea practica, in viata sociala;

sa deschida drumul urmatoarelor specializari;

adecvarea la particularitatile de varsta ale elevilor, atat prin continutul propus, cat si prin timpul alocat;

posibilitatea revizuirii cerintelor formale (oficiale) ale programelor scolare, a demersului didactic la clasa si a evaluarii;

redimensionarea pertinenta a volumului si continutului temelor pentru acasa, in sensul asigurarii unui echilibru optim intre invatarea in scoala, la orele de clasa si cea de acasa.

Referitor la invatamantul preuniversitar si universitar particular, gasim aceleasi exigente (evident cu mici particularitati), institutionalizate prin Legea invatamantului nr.84/1995 (cu modificarile ulterioare):

"Art.108 - (1) In invatamantul particular preuniversitar se aplica planuri similare sau alterantive invatamantului de stat, care cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative corespunzator standardelor nationale.

(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca si planurile de invatamant.

(3) Pentru invatamantul particular preuniversitar planurile si programele de invatamant, similare sau alterantive invatamantului de stat sunt aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.

"In invatamantul superior planurile de invatamant se elaboreaza de facultati sau departamente, se analizeaza in cadrul comisiilor acestora, se aproba de senatele universitare si se avizeaza de MEN, pentru a fi in concordanta cu standardele nationale. Modificarea planurilor de invatamant se poate face numai incepand cu anul I" (art.129 (1)/ Legea invatamantului nr.84/1995).

Art.129 (2) Programele analitice se elaboreaza de titularii de disciplina si se aproba de catedra sau de departament.

Art.130 - In functie de specificul facultatilor si al specializarilor planurile de invatamant si programele analitice pot fi concepute si in structura modulara.

In final, putem incheia cu o definitie a planului-cadru in acord cu cele expuse pana in prezent.

Planul-cadru de invatamant este un document oficial pentru invatamantul primar si gimnazial, proiectat sa reglementeze si sa optimizeze, in cadrul unor limite precizate de la inceput, resursele de timp destinate activitatilor de predare-invatare, la ariile curriculare ale  trunchiului comun si cele optionale, la o clasa. El se mai numeste si curriculum proiectat.

1.1. Analiza elementelor/componentelor principale ale planului-cadru in invatamantul primar si gimnazial

Introducerea planului-cadru la nivelul invatamantului obligatoriu incepand cu anul scolar 1999-2000, presupune existenta TC/curriculum nucleu si discipline optionale/CDS.

1.1.1. Trunchiului comun

Se mai numeste si curriculum comun (CC) fiind o componenta unitara pentru toate scolile de acelasi tip si de aceea trebuie parcurs obligatoriu de toti elevii indiferent de profilul de formare.

TC corespunde CN (curriculumlui nucleu) la nivelul programei scolare.

In TC/CN, programa prevede variante de continuturi obligatorii si de continuturi alternative din care elevii au posibilitatea sa aleaga.

In orele de TC/CN se parcurge programa scolara cu exceptia obiectivelor de referinta si continuturilor obligatorii marcate cu asterisc si scrise cu corp de litera cursiv. Astfel ca la elaborarea programelor scolare se va avea in vedere, in ceea ce priveste obiectivele, continuturile si activitatile de invatare, numarul minim de ore pentru fiecare disciplina, respectiv pentru trunchiul comun, ceea ce permite o esentializare reala a programelor scolare, astfel incat cerintele obligatorii pentru toti elevii sa fie mult reduse in raport cu situatia anterioara reformei.

TC/CN este obligatoriu pentru clasele I-a-X-a la toate profilurile, filierele si specializarile, cu exceptia claselor a IX-a si a X-a din Scoala de Arte si Meserii care au trunchiul comun adaptat, apropiat de cel de la ciclul inferior al liceului, asigurandu-se, in conditiile anului de completare, sanse egale pentru acesti elevi de a continua studiile in ciclul superior al liceului.

TC/CN vizeaza:

Asigurarea unei parti unitare a pregatirii si, pe aceasta baza a egalitatii sanselor pentru toti elevii din sistemul invatamantului public de masa, mai ales ca evaluarea in cadrul unor examene ori testari nationale va fi realizata numai in raport de TC.

Educatia de baza, exprimata in competentele cheie care sustin cunoasterea si dezvoltarea sociala si personala, de aceea trebuie parcursa obligatoriu, de toti elevii, indiferent de profilul de formare.

Accesul la nucelul fiecarei componente a parcursului scolar; se garanteaza astfel elevilor, numarul de ore necesar atingerii unui nivel optim  acceptabil de cunostinte si capacitati

Continuitatea dintre planurile-cadru de invatamant pentru clasele I-VIII si planurile-cadru de invatamant pentru liceu sau pentru SAM

Deschiderea intre ciclurile curriculare

Formarea pentru invatare pe parcursul intregii vieti

Posibilitatea conducerilor scolilor, liceelor, invatatorilor, institutorilor, profesorilor si elevilor de a opta pentru una din formele de activitate specifice curriculmului la decizia scolii  (CDS) si de a elabora pentru disciplinele necuprinse in planul-cadru, programe scolare proprii (inclusiv cu sistemele de evaluare aferente), avizate de inspectoratul de specialitate; se produce astfel echilibrarea diferentierilor dintre clase/scoli prin existenta CDS.

TC/CN, orienteaza elaborarea standardelor curriculare de performanta.

1.1.2. Curriculum la decizia scolii (CDS)

A doua componenta de baza a planului-cadru de invatamant o constituie CDS care se adaoga TC pana la realizarea, eventuala, a atingerii numarului maxim de ore atribuit unei arii curriculare la o clasa, intr-un an de invatamant.

Obiectivele si continuturile care intra in curriculum la decizia scolii nu sunt obligatorii. Ele fac insa parte din disciplina prevazuta in planul cadru.

Ora suplimentara, peste numarul de ore alocat prin trunchiul comun, poate fi efectul:

acordarii disciplinei educatiei fizice a plajei maxime prevazute la aria curriculara educatie fizica si sport si care este de trei ore saptamanal; pentru clasele I-IV, invatatorul propune si Consiliul de administratie al scolii dispune

alocarea unei ore saptamanal, de la "discipline optionale", ariei educatie fizica si sport si afectarea acesteia unei ramuri sportive, daca educatiei fizice i s-au acordat doar numarul de ore corespunzator trunchiului comun (doua ore); pentru a obtine ora respectiva invatatorul procedeaza ca in prima situatie.

Pentru invatamantul gimnazial, in ambele situatii propunerea este facuta Consiliului de administratie al scolii de catre dirigintele clasei respective la solicitarea si argumentarile profesorului de educatie fizica care lucreaza cu elevii.

In consecinta:

1.1.3. Tipuri de CDS

CDS reprezinta numarul de ore alocat scolii pentru construirea propriului proiect curricular.

Curriculum la decizia scolii (CDS) se poate cconcretiza in

Curriculum nucleu aprofundat

Curriculum extins

Curriculum elaborat in scoala(CES) pe baza activititilor optionale pe care le propune aceasta (sau le alege din lista avansata la nivel central) poate lua urmatoarele forme:

Optionalul la nivelul disciplinei vizand teme, capitole, module din cadrul disciplinelor de trunchi comun

Optionalul la nivelul ariei curriculare

Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare

Optionalul ca disciplina noua

Optionalul integrat la nivelul ariei curriculare

Optionalul ca disciplina care apare in trunchiul comun la alte specializari

Optionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare, una fiind educatia fizica (Cross-curricular)

Optionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare, altele decat educatia fizica

Orele de CDS sunt indicate in planul cadru si pot fi repartizate in raport cu toate disciplinele unei anumite arii curriculare. Ele pot fi alocate fiecarei discipline traditionale din cuprinsul unei arii curriculare, iar continutul acestor poate fi atat cel de extindere a programei scolare (zona marcata in programa unei discipline cu asterisc), cat si acela de disciplina/curs/tema diferite de disciplinele traditionale ale ariei curriculare.

Pentru acoperirea eventuala a numarului maxim de ore pe saptamana prevazut in planul-cadru, la aria "educatie fizica si sport", la o clasa, in oferta scolii pot fi incluse deci in functie de anumite situatii/conditii, ore reprezentand:

1.1.3.1. Curriculum nucleu aprofundat (in special la clasele I-IX), atunci cand educatiei fizice i se aloca trei ore. In aceasta situatie se parcurge programa de TC a EF (exclusiv obiectivele de referinta si continuturile marcate cu asterisc si scrise cu corp de litera cursiv), de catre acei elevi sau grupuri, clase de elevi, care in anii anteriori nu au reusit sa dobandeasca obiectivele/achizitiile minime ale programei scolare si, ca atare necesita recuperare, remediere (conform OMEN nr.3638/2001). Este daca vreti materializarea unuia din punctele "Mesajului-cheie nr.1" elaborat de Comisia Europeana de la Lisabona, in anul 2000, referitor la rolul educatiei de baza: acelora care nu sunt capabili, indiferent din ce motive, sa dobandeasca pragul relevant de deprinderi de baza, trebuie sa li se ofere oportunitati continue de a le dobandi, indiferent cat de des esueaza in a reusi, sau in a prelua ceea ce li s-a oferit deja." (un lucru sfant pentru invatatori si profesori,  indiferent de materia pe care o predau).

Curriculum nucleu aprofundat poate fi prevazut in situatiile care-l justifica la orice clasa din invatamantul primar si gimnazial si i se poate aloca una sau mai multe ore din plaja orara a disciplinei, pentru parcurgerea programei de trunchiul comun.

1.1.3.2. Curriculum extins (CE)

Curriculum extins reprezinta, pentru invatamantul general, acel tip de CDS prin care se parcurge in intregime programa scolara extinzand obiectivele de referinta si  continuturile obligatorii din TC prin noi obiective de referinta si unitati de continut, in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline la o clasa.

In cazul CE, elevii unei clase parcurg intreaga programa de trunchiul comun (2 ore pe saptamana) la care se adauga obiectivele de referinta si continuturile obligatorii marcate cu asterisc si scrise cu corp de litera cursiv.

Optionalul de extindere poate fi prevazut doar la acele clase din invatamantul primar si gimnazial care au in programele scolare continuturi marcate cu asterisc si corp de litera cursiv (clasa a III-a si clasele V-VIII).

Scopul Curricumului extins: incurajarea elevilor in parcursurile individuale de invatare.

Programa scolara cu extinderile fata de curriculum nucleu, comun pentru toti elevii, asigura posibilitatea evolutiei ascendente a elevilor performanti

Prin curriculum extins se largeste oferta de invatare, in ceea ce priveste cunostintele, capacitatile si atitudinile pana la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara a unei discipline.

Pe cat posibil obiectivele de referinta noi si realizate prin operarea cu noi continuturi sa fie corelate cu cele existente deja in programa de TC.

La disciplinele care nu au plaja orara nu se pot aloca ore pentru aprofundare sau extindere

Orele de extinderi se realizeaza pe clase

Numarul total de ore care se aloca tuturor disciplinelor din aceeasi arie curriculara, pentru TC, completat cu extindere sau aprofundare nu poate depasi numarul maxim de ore prevazut in planul cadru pentru aria curriculara respectiva.

Notarea in catalog se face in aceeasi rubrica cu disciplina sursa.

1.1.3.3. Curricullum elaborat in scoala (CES)

Curricullum elaborat in scoala (CES)poate lua urmatoarele forme:

1.1.3.3.1. Optionalul la nivelul disciplinei vizand teme, capitole, module din cadrul disciplinelor de trunchi-comun

	Optionalul la nivelul disciplinei este un tip de CDS care vizeaza vizand teme, capitole, module din cadrul disciplinelor de trunchi-comun, altele decat cele prevazute  in programele scolare oficiale si studiate in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline la o clasa.

Este elaborat in scoala, la nivelul catedrei sau de cadrul didactic propunator si presupune formularea unor obiective de referinta care nu apar in programa disciplinei (in curriculum nucleu-trunchiul comun, obligatoriu).

Optionalul este realizabil la nivelul fiecarei discipline din cadrul tuturor ariilor curriculare.

Acest tip de CDS lasa libertate de actiune profesorului in acord cu disponibilitatile si interesele elevilor si se poate concretiza in dezvoltarea, aprofundarea sau introducerea unor teme/subteme noi in cadrul disciplinelor optionale.

1.1.3.3.2. Optionalul ca disciplina noua

In situatia optionalului ca disciplina noua care nu este prevazuta in TC, se selecteaza teme, capitole, unitati de informatie organizate tematic cu care opereaza disciplina respectiva si care pot contribui la realizarea finalitatilor invatamantului general, in acord cu cele opt domenii de competenta, cheie.

In programele scolare ale claselor V-VIII, disciplinele optionale sunt propuse de minister sub denumirea de "ramuri sportive alternative". Scoala poate opta insa, in anumite conditii si pentru un alt sport. Specificam "sport" pentru ca aceste ore nu trebuie sa fie ore de educatie fizica cu aceleasi continuturi prevazute in programe, ci ore in care elevii sa se initieze si sa se intreaca la diverse discipline sportive (in invatamantul primar acestea vor capata aspectul de minisport).

Este indicat ca in proiectarea si aplicarea CDS-ului sa nu se treaca in oferta optionalului din disciplinele propuse de minister, mai mult de un an, pentru ca in cazul neagrearii de catre elevi si profesori a materiei respective, aceasta sa poata fi schimbata in anul urmator.

Daca un optional pentru un an se bucura de succes, el poate fi reofertat si in anii urmatori de catre scoala, asigurandu-se in acest mod continuitatea necesara pentru insusirea temeinica a procedeelor tehnico-tactice predate, permitandu-le astfel elevilor practicarea ramurii/probei sportive in care au inceput instruirea si posibilitatea de a o transfera si in preocuparile lor din activitatea independenta.

La clasele mari unde inclinatiile elevilor sunt mai evidente iar informatiile converg catre o disciplina precisa, conturata, "optionalul" este si un factor al orientarii scolare prin aprofundarea domeniilor predilecte.

La nivelul invatamantului primar, daca nu sunt posibile angajari de persoane calificate pentru discipline noi, este recomandabil ca invatatorul sa ofere elevilor ramuri de sport din programa scolara ce se vor preda insa la un alt nivel, ca de exemplu: aceeasi disciplina sportiva dar cu obiective de referinta si continuturi noi fata de cele prevazute in programa la trunchiul-comun, valorificandu-se totodata si achizitiile din anii scolari precedenti, accentuandu-se formele de practicare prin intrecere, toate concretizate intr-o programa conceputa personal.

Conceperea unei programe scolare adecvate disciplinei dupa modelul programei de trunchi comun, cu obiective de referinta, continuturi specifice si sistemul de evaluare al elevilor.

In cazul in care "optionalul" este prevazut pentru mai multi ani de studiu (nivel de scolaritate ori ciclu curricular):

Existenta optionalului ca disciplina noua in programa scolara, la educatie fizica si sport, presupune:

Definitivarea obiectivele-cadru si a celor de referinta care decurg din acestea.Obiectivele elaborate se vor axa de aceasta data pe realizarea unei pregatiri fizice specifice ramurii/probei sportive si consolidarea-perfectionarea continutului ramurii/probei de sport pentru valorificarea in intreceri si concurs. Exersarea se poate organiza pe grupe valorice cu sarcini diferentiate pentru fete si baieti sau chiar pe grupe mixte, daca valoarea sportiva a unor fete permite acest lucru. Inaintea constituirii grupelor profesorul va realiza o evaluare predictiva care sa-i permita cunoasterea nivelului de pregatire a elevilor si, in consecinta sa elaboreze planul calendaristic si sa proiecteze unitatile de invatare.

Elaborarea pentru fiecare an in parte a cate o programa cu explicitarea progresiei obiectivelor de la un an la altul;

Deschiderea unei rubrici noi in catalog, separata de cea rezervata educatiei fizice, pentru a inregistra frecventa si calificativele (in cazul invatamantului primar)/notele obtinute semestrial (clasele V-VIII).

Este recomandabil ca programa de optional sa aiba specificata "bibliografie minimala".

Ca modalitati de evaluare se vor trece tipurile de probe care se potrivesc cel mai bine optionalului propus (in cazul nostru probe practice) fara a fi incluse in programa probele ca atare.

Programele si sistemele de evaluare pentru optionalul de disciplina noua (pentru un an sau un ciclu/nivel scolar), trebuie sa fie avizate de Consiliul de administratie al scolii, respectiv aprobate de catre inspectorul de specialitate din Inspectoratul scolar tutelar.

Optionalele la nivelul disciplinei sunt introduse in proiectul curricular al unei clase, in situatiile:

o  Elevii si-au manifestat interesul si optiunea pentru disciplina respectiva iar continutul tehnic si natura solicitarilor la efort sunt accesibile elevilor, corespund particularitatilor de varsta al acestora

o  Exista o dotare materiala corespunzatoare care sa sustina predarea optionalului respectiv

o  Disciplina solicitata corespunde unor directii de formare in consonanta cu obiectivele si planul managerial al scolii

o  Cadrul didactic are cunostinte tehnico-tactice si disponibilitati psihofizice, pentru a-l preda independent sau in echipa cu un alt specialist

Pentru a asigura succesul asteptat, invatatorul/profesorul, trebuie sa aiba in vedere rezolvarea urmatoarelor probleme:

elaborarea schemei orare in care va include disciplina optionala convenita in comun cu elevii;

asigurarea cadrului organizatoric (orar favorizant) si material (spatiu de lucru, baza sportiva, materiale sportive), care sa asigure realizarea la un nivel optim a procesului de instruire;

elaborarea unor continuturi alternative pe care le va preda in etapele de timp nefavorabil fata de activitatea desfasurata in aer liber.

In organizarea si desfasurarea orelor de optional la nivelul disciplinei, in invatamantul primar, implicarea si prezenta invatatorului poate fi diferita, in functie de varsta, stare de sanatate, greutati legate de baza materiala, etc. Astfel o parte dintre invatatori pot realiza singuri asemenea activitati, in special cei tineri, altii le pot realiza (potrivit prevederii Legii 109 privind constituirea normei didactice) in cuplu cu profesorul de specialitate (fiind salarizate ambele persoane) sau pot fi predate de catre un specialist - antrenor care are pregatirea de a instrui copiii in disciplinele mai putin accesibile invatatorului, dar dorite de acestia (karate, balet, inot, sporturi de iarna, gimnastica aerobica, etc.). Toate acestea sunt posibile numai cu avizul inspectorului de specialitate din Inspectoratul scolar tutelar.

Prezentam in continuare un tabel cu ramurile sportive alternative din oferta ministerului, ce pot fi propuse ca optionale pentru clasele V-VIII:

o   Inot

o   Oina

o   Badmington

o   Tenis de cimp

o   Schi alpin

o   Schi fond

o   Patinaj

o   Sanie (obisnuita)

o   Gimnastica ritmica

o   Rugby (pentru clasele VII si VIII)

1.1.3.3.3. Optionalul integrat la nivelul ariei curriculare

In cazul optionalului mentionat se vor extrage teme, capitole, unitati de informatii din cele doua materii selectate iar obiectivele/competentele vizate vor fi in general de integrare si transfer formulate dupa modelul celor doua programe de trunchi-comun.

Abordarea interdisciplinara vizeaza infuzia de informatie dintr-un domeniu in altul limitrof.

Informatiile cu care elevii opereaza au un caracter complex, ceea ce permite dobandirea de achizitii cognitive de ordin inalt (generalizari, transferuri, creativitate).

In acest caz:

o   Se defineste noutatea  in raport cu programele disciplinelor de TC implicate in integrare

o   Pornind de la obiectivele-cadru ale disciplinelor integrate, se vor formula obiective de referinta si continuturi specifice din perspectiva temei pentru care s-a optat

o   Programa va fi redactata dupa analiza continuturilor, iar redactarea ei, ca si predarea, vor fi realizate in echipa, pe baza colaborarii celor doi sau a mai multor profesori. Se vor acomoda stilurile de predare a continuturilor, iar cursul nu va putea fi predat decat dupa armonizarea continuturilor, dozarea si stabilirea interventiei fiecaruia..

o   Programa va cuprinde obiective pe arie curriculara si obiective cadru ale disciplinelor implicate.

o   In rest aceleasi demersuri didactice ca la optionalul anterior (se deschide rubrica noua in catalog, se ia avizul CAS si aprobarea inspectorului de specialitate din cadrul Inspectoratului scolae tutelar).

1.1.3.3.4. Optionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare, una fiind educatia fizica (Cross-curricular)

Aria curriculara "EFS" are numeroase punti de legatura cu aria curriculara "Arte", in care motricitatea, muzica si recuzita artistica se imbina in mod armonios, ceea ce confera posibilitatea constituirii de optionale integrate ca:

o  Euritmie

o  Balet clasic sau modern

o  Pantomima

o  Dans clasic sau modern

Ca si in cazul optionalului integrat la nivel de arie, informatiile cu care elevii vor opera au un caracter complex si, ca atare, permit dobandirea de achizitii cognitive de ordin inalt (de tipul generalizarii, transferului, etc.).

Programa va cuprinde: obiective transdisciplinare si obiective cadru ale disciplinelor implicate.

Se poate realiza si in echipa, la fel ca tipul de optional precedent. Temele continuturilor programelor sunt la nivelul mai multor arii curriculare.

Necesita o baza materiala care sa dispuna de dotarile necesare, fara de care, practic, este imposibil de realizat; in perspectiva , va deveni neatractiv pentru elevi.

Se indica aceleasi demersuri de proiectare didactica si de avizare/aprobare ca la optionalul anterior. Ele vor fi concordante cu domeniile constituente ale temei integrale.

1.1.3.3.5. Optionalul ca disciplina care apare in trunchiul comun la alte specializari

Din lista disciplinelor optionale pot face parte si proiecte specifice, realizate de catre organizatii nonguvernamentale, cu avizul Consiliului de administratie al scolii si aprobarea inspectorului de specialitate de la Inspectoratul scolar tutelar.

In rest, demersurile didactice vor fi identice cu cele de la optionale integrate.

1.1.3.3.6. Optionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare, altele decat educatia fizica

In Curriculum National (pag.151) mai sunt propuse si alte optionale integrate la nivelul mai multor arii curriculare:

o  Stiinta si tehnologia: de la teorie si imaginatie la realizari concrete

o  Cartografia

o  Istoria descoperirilor stiintifice

o  Universul si sistemul solar

o  Editarea unei reviste scolare

o  Cultura si civilizatie zonala

o  Cultura plantelor specifice zonei

o  Cresterea animalelor specifice zonei

o  Igiena si nutritie

o  Istoria artelor

o  Calculatorul in viata cotidiana

o  Istoria civilizatiei si culturii

o  Tehnici de comunicare in spatiul public

o  Corespondenta comerciala

o  Terra si planetele sistemului solar

Prezentam in continuare, doua tabele sintetice privind tipurile de Curriculum la decizia scolii si elementele constitutive ale acestora in invatamantul obligatoriu, precum si fisa de avizare a proiectului de programa pentru optional.

Tabel nr.2

Curriculum la decizia scolii pentru invatamantul primar si gimnazial

Tabel nr.3

- FISA DE AVIZARE -

AVIZAT,

Inspector de specialitate

A PROIECTULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL

A.* Avizul scolii:

Denumirea optionalului

Tipul

Clasa

Durata

Numar de ore pe saptamana

Autorul

Abilitarea pentru sustinerea cursului

Institutia de invatamant

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Scolii (CCS)

CRITERII SI INDICATORI DE EVALUARE - Clasa a IX-a

AVIZUL CCS

DA

DA, cu recomandari

NU

Avizul conducerii scolii: .

NOTA: Pentru a fi acceptat, proiectul de programa trebuie sa intruneasca 'DA' la punctele I si II si cel putin 5 'DA' / 'DA cu recomandari' la punctul III.

o   In rezumat disciplinele optionale sunt:

Discipline/teme/cursuri optionale pe care scoala/gradinita le propune elevilor/copiilor cu aprobarea Inspectoratelor Scolare Judetene, ISMB;

Proiectele de discipline/teme/cursuri optionale propuse de profesori / educatori sau invatatori, aprobate de consiliile de administratie din scoli/gradinite si licee sau, dimpotriva, alese din lista oferita de MEC;

Discipline de sine statatoare (nu reprezinta extinderi sau aprofundari);

Posibilitati de "dezvoltarea locala de curriculum';

Oportunitati ce constituie ideea insasi de reforma curriculara, prin oferta pe care scoala o face elevilor;

"repere' pentru definirea "personalitatii' scolii sau pe care aceasta vrea sa si-o creeze;

oportunitati in asigurarea parcursurilor individuale ale elevilor/prescolarilor, potrivit intereselor si aptitudinilor individuale ale acestora;

primul pas in schimbarea de mentalitate in scoli si licee la nivelul conducerii, cadrelor didactice, elevilor si implicit parintilor;

posibilitati concrete de realizare a unui invatamant formativ si vocational;

modalitati concrete prin care profesorii pot da dovada maiestriei lor profesionale si psihopedagogice prin abordarea tematica a propriilor lor preferinte;

oportunitati ale elevilor de a alege domeniul in care doresc sa-si dezvolte deprinderi si capacitati si sa-si contureze propriul sistem de atitudini si valori;

cadrul oferit de scoala:

elevilor pentru a-si alege propriul demers scolar;

parintilor de a alege scoala in functie de oferta;

profesorilor de a alege scoala in functie de nevoia si posibilitatea de implinire profesionala;

directorului de a-si alege colectivul de cadre didactice in functie de oferta si personalitatea scolii.

o  Optiunile pentru diferite tipuri de CDS depind de:

conditiile materiale existente;

personalitatea cadrului didactic si insistentele/argumentarile acestuia in favoarea CDS;

oferta de continuturi si programe de realizare a acestora;

popularizarea si discutarea cu elevii despre oferta de activitati (a se vedea cap..);

interesele elevilor la diferite varste;

modul de constituire a schemelor orare pentru ca elevii sa nu fie adusi in aceeasi zi, de doua ori la scoala;

accesul neingradit pe baza sportiva;

evitarea suprapunerilor cu alte grupe;

asigurarea participarii aceluiasi grup de elevi la activitatea oferita pentru orele de CDS pe durata a cel putin doi ani scolari;

rezultatele sportive ale scolii la unele ramuri sportive dobandite in anii anteriori la intrecerile interscolare.

Importanta componentei CDS pentru invatamantul obligatoriu:

Curriculum la decizia scolii, cuprins in noile planuri-cadru de invatamant stimuleaza cel mai bine inovatia curriculara locala, la nivelul fiecarui cadru didactic si la nivelul fiecarei catedre.

Disciplinele optionale permit abordarea si aprofundarea acelor teme si probele pe care programa comuna nu le poate contine, largind astfel oferta de invatare in ceea ce priveste cunostintele, capacitatile si atitudinile pana la nivelul proximei dezvoltari a elevului.

CDS - un segment de mare noutate care asigura trecerea de la invatamantul pentru toti la invatamantul pentru fiecare, realizand descentralizarea curriculara si crearea unei personalitati puternice specifice fiecarei scoli, prin diferentierea ofertei de educatie.

Prin dreptul de decizie conferit scolii in acord cu democratizarea societatii, CDS constituie in fond, emblema puterii reale a acesteia, oferind sansa de adecvare a invatamantului la un sistem social-politic deschis cu optiuni multiple.

CDS, confera dreptul elevilor, parintilor, profesorului de educatie fizica, directorilor de scoli, consiliului de administratie al scolii si autoritatiolor locale de a lua decizii in procesul educational in virtutea autonomiei scolare si profesionale asigurate prin procesul de reforma, sporind responsabilitatea acestora fata de calitatea invatarii.

CDS este o realitate a scolii de azi, care presupune starea de normalitate prin acceptarea diferentei si a specificitatii fiecarei institutii scolare.

Asigura cadrul pentru sustinerea unor performante diferentiate si a unor nevoi si interese specifice de invatare ale elevilor

Este permisa atat individualizarea scolilor si crearea unei "personalitati" a acestora (prin Proiectul scolii si prin Oferta scolii), cat si asigurarea parcursurilor individuale ale elevilor, potrivit intereselor si aptitudinilor lor (prin posibilitatea elevilor de a alege).

CDS da educatiei un caracter flexibil prin introducerea secventiala a unor elemente de continut variabile si contribuie la dezvoltarea complexa a elevilor prin valorificarea inclinatiilor, aptitudinilor si intereselor personale, prin intermediul procesului de invatamant

Elevii vor putea beneficia de studiu extins al unor discipline in forme si modalitati care raspund optim diversitatii talentelor si intereselor acestora, realizandu-se astfel diferentierea parcursurilor de invatare.

De ce se recurge la parcursuri diferentiate ? Deoarece colectivul unei clase este eterogen, in sensul existentei:

elevilor cu nivel de cunostinte diferit

aptitudini generale si ritm de progres, variabile;

nivelurilor de dezvoltare a calitatilor motrice diferit;

motricitatii si experientelor sportive diferentiate;

talent nativ la unii elevi

programa prevede in continuturile obligatorii gimnastica acrobatica dar elevii au posibilitatea de a opta pentru inlocuirea acesteia cu gimnastica ritmica sau aerobica.

Orientarea catre propunerea de noi continuturi si finalitati dezvolta profesorului de azi competente de abilitate si de abilitare curriculara (abilitare cu sens de autorizare).

Este posibila organizarea si desfasurarea activitatii practice diferentiate chiar si la trunchiul comun (TC) pe baza ofertei scolii si optiunii elevilor, deoarece programa prevede:

variante de continuturi obligatorii

variante de continuturi alternative (ramuri sportive alternative)

Exemple:

elevii pot opta pentru unele din cele patru jocuri prevazute in programa: volei, baschet, handbal, fotbal); dar si acesta poate fi inlocuit cu un joc sportiv prevazut in programa la capitolul ramuri sportive alternative

Scolile si liceele au un instrument generos in masura sa contribuie intr-un mod extrem de important la dezvoltarea complexa a elevilor, valorificandu-le inclinatiile, aptitudinile si interesele personale, cu conditia exploatarii rezonabile a resurselor locale si a unei comunicari eficiente intre conducerea scolii, profesori, elevi si parinti, reprezentanti ai comunitatii locale; comunicarea intre acesti factori si controlul societatii civile asupra scolii va elimina, eventuala manifestare a arbitrariului directorului scolii sau a Consiliului de administratie in stabilirea pentru o anumita clasa a continutului CDS.

In liceu, orele de CDS sunt alocate, in primul rand, disciplinelor corespunzatoare specializarii.

Scolile sau clasele isi pot alcatui scheme orare proprii in functie de:

Proiectul si Oferta scolii

Optiunile parintilor si elevilor

Aspecte relevante in legatura cu activitatle specifice ce decurg din orele de CDS:

Orele de CDS se concretizeaza, asadar, in activitati de tip optional.

La nivelul planului-cadru, CDS se identifica cu numarul de ore atribuit prin "discipline optionale" ariei curriculare EFS (1-4h, pentru clasele I-IV; 1-3h, pentru clasele V si VI; 1-2h, pentru clasele VII si VIII) si care poate fi repartizat oricarei arii curriculare, la clasele din acelasi an de studiu, dar pana la completarea eventuala a numarului maxim de ore prevazut in planul-cadru al fiecarei arii curriculare.

Aria curriculara EFS are o plaja orara care variaza intre 2-3h pe saptamana. Cum doua ore sunt obligatorii pentru ca apartin TC, inseamna ca la concurenta cu celelalte arii curriculare, se mai poate obtine o ora pana la atingerea plajei maxime de 3 ore. Aceasta ora i se repartizeaza (eventual) de la "discipline optionale".

Desi fiecare clasa are prevazut un numar minim si maxim de ore pe saptamana, nu pot fi incluse ore de optional la toate ariile curriculare, datorita numarului limitat de ore pentru CDS, astfel ca elevii unor clase nu vor putea sa beneficieze de optionalele pe care si le-ar  dori. Este important insa de retinut ca scolile trebuie sa-si prezinte ofertele astfel incat ele sa permita luarea in consideratie a resurselor umane si materiale de care dispun, a conditiilor concrete locale, precum si a intereselor/optiunilor elevilor si parintilor. Practic, elevii si parintii sunt informati de oferta institutiei respective si opteaza in raport cu posibilitatile concrete de curriculum la decizia scolii, care, desi nu pot fi nelimitate, trebuie sa fie echilibrate si generoase.

Disciplinele optionale sunt indicate cu titlu orientativ de Ministerul Educatiei Nationale si repartizate prin planul-cadru pentru fiecare arie curriculara; de asemenea, profesorii, scolile, pot propune elevilor si alte discipline/teme/cursuri/module, altele decat cele prevazute in planul-cadru dar cu aprobarea inspectoratelor scolare judetene.

In schema orara pot figura atit optionale din oferta M.E.N., cat si optionale din oferta locala, fara depasirea numarului maxim de ore precizat prin planul-cadru de invatamant. Consiliile de administratie ale scolilor si inspectoratelor scolare judetene au dreptul sa avizeze/aprobe continutul orelor optionale si programele aferente acestora si sa recunoasca profesorilor si invatatorilor, in raport cu metodologia MEN, dreptul de a preda o disciplina/tema optionala noua.

CDS poate cuprinde numai ore de optional, in cazul disciplinelor care nu dispun de plaja orara (variatie intre numar minim si maxim de ore alocat)

Potrivit OMEN nr.4150/13.07.1998, schemele orare ale claselor si/sau scolilor trebuie sa cuprinda, obligatoriu, cel putin o ora de optional in invatamantul primar (plaja orara 0-1) si doua ore de optional in invatamantul gimnazial.

La aria educatie fizica si sport o clasa poate beneficia saptamanal, intr-un an de studiu de 0-1h, pentru CDS.

Numarul de ore acordat CDS-ului difera de la o clasa la alta, de la un profil la altul si chiar de la o specializare la alta.

Acordarea orei suplimentare, saptamanale, unei arii curriculare pana la realizarea plajei maxime prevazute de planul-cadru, da posibilitatea unitatii de invatamant sa elaboreze propriul curriculum la o clasa, din acelasi an de studiu. Acest curriculum poarta denumirea de Curriculum la decizia scolii (CDS

De mentionat ca pentru acordarea unei ore in plus, peste cele prevazute prin trunchiul comun (2h), indiferent de destinatia acestuia - educatie fizica ori practicarea unui sport - hotaratoare sunt optiunile/solicitarile elevilor si ale parintilor acestora, apoi conditiile materiale si umane existente din scoala.

Alte implicatii cu privire la existenta orei de CDS in curriculumului unei clasei:

Ora de CDS este una pentru toate ariile curriculare.

Cand unei clase i se acorda o ora cu caracter de extindere ori aprofundare, aceasta nu mai poate primi ora optionala si invers.

Numarul total de ore care se aloca tuturor disciplinelor din aceeasi arie curriculara, pentru Trunchiul comun, completat cu Extindere si/sau Aprofundare, nu poate depasi numarul maxim de ore prevazut in planul-cadru pentru aria curriculara respectiva.

Daca se accepta numarul minim de ore saptamanal pe aria curriculara, atunci activitatea didactica la aceste ore se desfasoara conform programei de educatie fizica pentru clasa respectiva.

Daca s-au alocat trei ore pe saptamana educatiei fizice nu se mai poate studia si un optional pentru ca s-ar depasi numarul maxim de ore atribuit ariei curriculare EFS prin plaja orara din planul-cadru de invatamant

Desi sunt alocate doua ore educatiei fizice, ora de optional nu mai este posibila in situatia in care a fost acordata altor arii curriculare

Ofertele de disciplina/curs/tema optionala vor fi insotite de precizarea privind durata lor

Disciplinele optionale pot fi realizate pe parcursul unui semestru, unui an scolar, pe parcursul unui ciclu curricular si/sau pe parcursul unei trepte de scolaritate

Cand profesorul are 2-3 grupe constituite care au optat sa se instruiasca in jocuri sportive sau ramuri ale gimnasticii, este obligat sa se situeze in postura de organizator si mediator al procesului de invatare, respectiv de consilier curricular;

Decizia privind durata unei discipline/curs/teme optionale apartine Consiliului de administratie al  scolii

In cazul optiunii pentru instruirea intr-un sport de sezon (inot, schi, patinaj, sanie), acesta va inlocui pe durata existentei conditiilor de practicare probele si ramurile de sport prevazute in segmentul obligatoriu, care se programau, de regula, in aceeasi perioada a anului scolar.

In situatia de transfer a elevilor in unitatile de invatamant sau in clase care functioneaza pe baza unor scheme orare diferite de cea a clasei in care elevii respectivi au fost inscrisi, Consiliile profesionale si Consiliul de administratie vor asigura orientarea elevilor spre studiul unor discipline optionale, prevazute in oferta scolii, in raport cu interesele elevilor.

In timp ce orele afectate trunchiului comun, cu anumite exceptii, se realizeaza pe clase, orele optionale pot fi efectuate pe clase (in cazul alegerii unei singure ramuri de sport) si/sau grupe de 10-15 elevi, in functie de posibilitatile scolilor. Mentinerea claselor/grupelor pe criteriul optiunii este obligatorie pe parcursul intregului an scolar.

Orele din Curriculum la decizia scolii afectate ariei curriculare de specialitate si ariei curriculare Consiliere si orientare sunt obligatorii pentru fiecare elev.

Se recomanda ca pentru clasele unui nivel sa existe un bloc orar fix, interval de timp rezervat disciplinelor optionale, astfel ca elevii de la clase diferite sa poata constitui grupe, in functie de optiunile exprimate.

O data exprimata optiunea pentru o anumita disciplina, ea devine obligatorie pentru durata pentru care ea a fost proiectata.

Nota

o  Orele din Curriculum la decizia scolii afectate ariei curriculare de specialitate si ariei curriculare Consiliere si orientare care sunt obligatorii pentru fiecare elev.

o  Aria curriculara Consiliere si orientare este un domeniu nou in Planul de invatamant (in invatamantul primar, aceasta arei are un caracter optional). Obiectivele, continuturile si modalitatile de realizare se stabilesc de catre cadrele didactice. In scolile in care functioneaza psihologi sau pedagogi scolari, orele de consiliere si orientare se sustin, cu precadere, de catre acestia.

1.4. Mijloace eficiente pentru obtinerea orelor CDS si de atragere a elevilor la aceste activitati

Alocarea numarului de ore pana la realizarea plajei maxime prevazute la aria curriculara educatie fizica si sport depinde, in afara dorintelor manifestate de elevi si parinti, si de modul in care invatatorul, profesorul/profesorii din scoala respectiva se preocupa pentru desfasurarea unei activitati profesionale de o buna calitate. Acest aspect se constata prin:

preocuparile de amenajare a bazei sportive, atat pentru lectiile de instruire practica atat pe timp favorabil, cat si pentru conditii meteorologice nefavorabile;

procurarea si intretinerea materialelor necesare;

angrenarea elevilor intr-un sistem competitional intern de durata, in care sa se valorifice traditiile din scoala si locale;

participarea la competitiile interscolare si obtinerea unor rezultate sportive acceptabile;

autoinstruirea profesionala in sensul largirii pregatirii sale pentru predarea unor noi ramuri sportive pe care le solicita elevii;

popularizarea si discutarea cu elevii despre oferta de activitati posibil de realizat in liceul respectiv, tinandu-se cont de interesele elevilor la aceasta varsta;

constituirea schemei orare a claselor in asa fel incat sa se evite aducerea elevilor pentru a doua oara la scoala in aceeasi zi;

accesul stabil pe baza sportiva in conditii optime, fara suprapuneri de grupuri;

punerea la dispozitie a unui numar indestulator de materiale sportive;

asigurarea participarii aceluiasi grup de elevi la activitatea oferita pentru orele de CDS pe durata a cel putin doi ani scolari.

1.5. Metodologia derularii "ofertei" si "cererii" pentru orele CDS in invatamantul general

• Aria curriculara educatie fizica si sport are alocate saptamanal, conform planului-cadru, 2-3h, la clasele I-VII si 1-2h, la clasa a VIII. Aceasta inseamna ca toti elevii claselor a I-VII, vor studia, obligatoriu, doua ore (doua lectii) pe saptamana, "educatie fizica si sport", dar nu mai mult de trei. In mod similar se poate si la clasa a VIII-a: o lectie minim, doua lectii maxim la educatie fizica si sport.
• Dupa cum se vede din structura planului-cadru la clasele I-VIII, exista si discipline cu numar fix de ore sau fara plaja orara (0-1h); ultimele pot lipsi din schemele orare ale claselor.

Ora in plus, peste numarul de ore prevazut an TC si care asigura plaja maxima saptamanala, poate fi alicata oricarei arii curriculare din cele existente la clasele I-IV si V-VIII (deci, nu neaparat, "educatiei fizice si sportului")

Exceptii:

in clasele superioare orele prevazute la materiile optionale sunt dirijate catre disciplina de specializare .

In cazul acordarii unei ore in plus, destinatia acesteia poate viza doua directii:

Ora alocata, peste minimul prevazut de trunchiul-comun poate fi repartizata "educatiei fizice", situatie in care nu se mai pot avorda teme, module, discipline prevazute la "optionale" (CDS). In acest caz se parcurg toate obiectivele de refwerinta si continuturile obligatorii, prevazute in planul cadru/curriculum nucleu aprofundat si curriculum nucleu extins. Se parcurg deci si obiectivele de referinta si continuturile obligatorii marcate cu asterisc si corp de litera cursiv.

A doua varianta este aceea in care in cele doua ore se parcurge trunchiul comun/curriculum nucleu/ curriculum comun, iar ora obtinuta pana la realizarea plajei maxime este utilizata pentru CDS in oricare dintre variantele acestuia, continutul fiind din domeniul sportului.

Pentru orele prevazute la disciplinele optionale si din care se poate lua o ora, pentru asigurarea plajei maxime la aria noastra se intra intr-o competitie acerba cu celalelte arii curriculare si cine este activ si cu o argumentare mai solida, castiga. Evident ca cea de a treia ora, la clasele I-VII/a II-a la clasa a VIII pe saptamana, poate fi inclusa in schema orara a unei clase daca sunt intrunite anumite conditii concrete pe care le enumeram in continuare:

exista optiunea exprimata de catre elevi, parinti, invatator/diriginte si depusa in termenul legal prevazut de "metodologie";

scoala dispune de conditii materiale si umane corespunzatoare si exista o traditie in legatura cu practicarea sportului solicitat;

a fost stabilit numarul de ore maximal sau minimal, pe saptamana la celelalte discipline de invatamant la nivelul fiecarei clase in parte;

nu se depaseste numarul maxim de ore saptamanal prevazut in planul-cadru la clasa care solicita optionalul;

ora de optional a fost aprobata de catre Consiliul de administratie al scolii;

Este benefic pentru elevi ca ora de optional o data obtinuta sa se acorde si in anii urmatori  de scoala, pentru aprofundare si specializare.

Intr-o asemenea situatie daca un elev doreste sa-si modifice optiunea in raport cu ceilalti elevi, el trebuie sa accepte o alta oferta a profesorului ori trebuie sa se limiteze la categoriile de continuturi de la orele de trunchi comun, aprofundand obiectivele/competentele acestora, prin invatarea unor noi unitati de continut.

Descriem in continuare pasii metodici la lansarea ofertei curriculare pana la realizarea schemei orare a unei clase:

Mai intai, invatatorul/profesorii de specialitate inventariaza resursele materiale si umane ale scolii, atat pentru etapele de lucru pe timp favorabil cat si pentru timp nefavorabil;

Propunerile pentru disciplinele din CDS vor fi discutate in colectivele de catedra, care vor stabili natura optionalului, perioada pentru care este prevazut, precum si, daca este cazul, programa disciplinei respective, inclusiv probele de evaluare si scalele de notare. Propunerile colectivelor de catedra privind disciplinele optionale se vor discuta in Consiliile profesorale, care vor stabili prin vot disciplinele optionale ce vor figura in Oferta scolii, precum si durata lor.

Consiliul de administratie al scolii prezinta public oferta scolii (aproximativ, pana in luna martie a anului in curs) constand in posibilitatile privind programul maxim, optionalele si/sau extinderile, cerand parintilor si elevilor sa-si exprime optiunile.

Consultarea factorilor interesati poate fi facuta prin mai multe mijloace:

prin completarea de catre parinti si elevi a unor chestionare;

propunerile si votul exprimate de parinti in adunarea clasei sau a scolii

investirea de catre parinti a reprezentantilor lor in consiliul de administratie cu puterea de a decide in numele lor.

In baza ofertei scolii, elevii depun la secretariatul scolii fisa cu optiuni (care se inregistreaza) pana in luna mai a anului scolar in curs. Odata exprimata optiunea pentru o anumita disciplina, ea devine obligatorie pentru elev (in cazul in care este retinuta in programa scolara)

In situatia unei neconcordante intre cerere si oferta, Consiliul de administratie al scolii, procedeaza la negocieri cu elevii si comitetul de parinti ori reprezentantii acestora din CAS, daca acestia au fost imputerniciti de Comitetul de parinti in acest sens.

Pe baza argumentelor in favoarea uneia sau alteia dintre variantele cuprinse in "oferta" sau "cerere", se ajunge la un model final de programa si schema orara pentru fiecare clasa in parte.

Proiectul modelului de programa este studiat de consiliul catedrei/cadre didactice/invatator, care ii fixeaza parametrii cantitativi si calitativi corespunzatori.

Documentul este inaintat CAS, unde este analizat si daca corespunde parametrilor conveniti in etapa negocierilor este aprobat, cel tarziu pana la data de 30 iunie a anului scolar precedent.

Dupa aprobare, programele devin documente oficiale si sunt obligatorii, respectarea si realizarea lor integrala fiind subiect al inspectiei scolare.

De mentionat:

Trebuie evitata la maxim varianta in care toate orele sunt obligatorii

In toate situatiile de introducerre in programa a optionalelor de disciplina noua si optional integrat se va lua si aprobarea Inspectoratului de specialitate in subordinea careia se afla unitatea scolara

In caz de transfer al elevilor in unitati de invatamant sau clase care functioneaza pe baza unor scheme orare diferite de cea a clasei in care elevii respectivi au fost inscrisi initial, Consiliile profesorale si Consiliul de administratie  vor asigura orientarea elevilor spre studiul unor discipline optionale, prevazute in Oferta scolii, in raport cu interesul elevilor.

1.6. Formele de organizare sociala ale activitatii de predare-invatare la orele de CDS

Baza legala a organizarii formatiunilor de studiu in invatamantul preuniversitar o constituie OMEC nr.4925/08.09.2005, referitor la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, care stipuleaza:

Art.11.(1) In invatamantul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, conform art.158 din Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Activitatea de invatamant pe grupe de studiu se reglementeaza prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.

(2) Studiul disciplinelor de specialitate din invatamantul de arta si sportiv se realizeaza pe clase, pe grupe sau individual,  potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin metodologii specifice.

(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate stabili, prin reglementari specifice, si alte discipline de invatamant la care predarea se face pe grupe sau individual.

Art.13.(2) Pentru studiul disciplinelor din Curriculum la decizia scolii, al limbilor moderne sau pentru situatii speciale, clasele pot fi impartite in grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuata numai in situatia in care studiul cu intreaga clasa nu este posibil.

(3) O grupa de studiu contine minimum 10 elevi; in situatii speciale, inspectoratul scolar poate aproba grupe continand cel putin 7 elevi, cu asumarea consecintelor financiare implicate.

(4) In invatamantul preuniversitar, in situatii speciale, grupele, clasele si anii de studii sub efectiv functioneaza cu aprobarea Ministerul Educatiei si Cercetarii.

De ce se ajunge la aceasta varietate de forme de organizare a activitatilor de invatamant la orele de CDS ?

Pentru ca optiunile elevilor unei clase nu vor fi unitare si analiza lor va conduce la structurarea unor grupe de optiuni care vor "sparge" tipicul considerarii clasei ca fiind relativ omogena ca varsta, ca nivel de dezvoltare si pregatire. Astfel, de exemplu, in sistemele de lectii alocate predarii-invatarii unui joc sportiv sau a unei ramuri a gimnasticii, profesorul de educatie fizica poate avea in fata 2-3 grupe constante care au optat sa se instruiasca in jocuri sportive sau ramuri ale gimnasticii diferite (fetele handbal, baietii baschet; 6 fete baschet, 8 fete volei si 12 baieti fotbal; baietii gimnastica acrobatica - fetele gimnastica aerobica; 8 fete gimnastica ritmica, 6 fete gimnastica aerobica, 11 baieti gimnastica acrobatica; 15 fete si baieti gimnastica acrobatica - 10 fete si baieti sport aerobic; 12 fete baschet, joc sportiv ales dintre cele obligatorii, 14 baieti rugby - joc sportiv alternativ, etc.).

In aceste conditii profesorul este obligat sa faca trecerea de la o predare unitara pentru toti elevii la un demers didactic in care se situeaza in postura de organizator si mediator al procesului de invatare, respectiv de consilier curricular.

Sa exemplificam in continuare unele variante de organizare sociala a activitatii didactice la ora de CDS:

a.Cu intreaga clasa, la o singura ramura de sport, daca toti elevii clasei respective si-au exprimat optiunea in acest sens, pentru aprofundare, extindere sau optional;

b.Se pot forma grupe, selectand elevi cu aceeasi optiune, din mai multe clase;

c.Cu doua grupe constituite din aceeasi clasa - respectiv grupa de fete si grupa de baieti, ambele optand pentru aceeasi ramura de sport;

d.Cu doua grupe constituite din aceeasi clasa - la doua ramuri de sport diferite (fete, baieti sau mixte);

e.Cu patru grupe constituite din efectivele a doua clase paralele, din acelasi an de studiu, care au optat dintr-o oferta ce a cuprins 2-4 ramuri de sport;

f.Cu trei grupe la ramuri de sport diferite, al caror efectiv este echivalent cu cel al unei clase, fiecare grupa nou constituita cuprinzand elevi din trei clase paralele incadrati in grupe pe criteriul optiunii.

Pentru variantele c si d, fiecare clasa va fi incadrata cu 2 profesori, respectiv cate unul pentru fiecare grupa constituita conform reglementarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. Pentru a putea fi constituita grupa, aceasta trebuie sa cuprinda minim 12 elevi.

Pentru a putea aplica variantele e si f este necesar ca in orar clasele respective sa fie programate simultan, in afara programului stabilit prin orarul scolii.

Mentionam ca ofertele, cat si adoptarea unei variante de organizare a acestui tip de activitate, trebuie sa fie in concordanta cu spatiile de lucru, amenajarile specifice si materialul didactic necesar.

Apreciem ca oportuna, sub aspectul eficientei, masura ca in perioadele precompetitionale, conducerea scolii sa aprobe efectuarea a mai mult de o ora de pregatire pe saptamana la aceeasi grupa pentru a se asigura antrenarea corespunzptoare pentru concursurile interscolare. Aceste ore suplimentare vor fi luate din alte perioade ale anului scolar, cand nu exista activitate competitionala, cand sunt solicitari mari intelectuale pentru elevi (teze - evaluari) sau la scoala respectiva nu sunt conditii materiale de desfasurare a acestei activitati in aer liber pe timp nefavorabil.

Pentru activitatea didactica de la orele optionale, profesorul va tine in caietul personal evidenta frecventei si a rezultatelor la probele de evaluare, urmand ca saptamanal acestea sa fie trecute in catalogul clasei unde sunt inscrisi elevii.

La invatamantul integrat sportiv, la clasele I-VIII, pregatirea sportiva practica se organizeaza potrivit OMEC nr.3638/11.04.2001, dupa cum urmeaza:

A. Cu intreaga clasa deodata, aceasta considerandu-se o singura grupa. Aceasta forma de organizare a activitatii se aplica la clasele I-a - V-a, numai in situatiile cand elevii respectivi nu au practicat ramura de sport respectiva, in mod organizat in invatamantul prescolar sau primar. Activitatea cu intreaga clasa poate fi adoptata si la celelalte clase, la unele ramuri de sport (jocuri sportive, atletism, etc.) daca valoarea sportiva a elevilor din clasa respectiva nu justifica organizarea instruirii sportive pe grupe sau grupe valorice.

B.Pe grupe de sex sau de aparatura la aceeasi ramura de sport - cu 2 grupe la o clasa, fiecare cuprinzand minimum 12 elevi, respectiv:

- o grupa de fete si una de baieti la aceeasi ramura de sport;

- o grupa de fete si una de baieti la ramuri de sport diferite;

- o grupa de fete sau de baieti la o ramura de sport si o grupa mixta la o alta ramura de sport dintre cele individuale.

C.Pe grupe valorice

- doua grupe cu nivel valoric diferit, la o clasa care practica aceeasi ramura de sport;

- pe grupe valorice de niveluri diferite alcatuite din toti elevii a doua sau mai multe clase, la ramurile de sport pentru care au fost constituite clasele. In aceasta situatie, numarul grupelor constituite nu poate depasi numarul claselor cu program sportiv din care au fost formate grupele valorice, inmultit cu 2.

La grupele de avansati si de performanta, pentru pregatirea sportiva se va acorda numarul maxim de ore prevazut prin planul de invatamant.

Criteriile de constituire a grupelor pe nivveluri de pregatire si ramuri de sport precum si numarul de elevi in grupele valorice vor fi stabilite de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

La gimnastica artistica sportiva fete, la o grupa de avansati sau de performanta vor fi normate doua cadre didactice, respectiv, un barbat si o femeie.

Aceste reglementari se aplica si la invatamantul integrat sportiv cu predare in limba romana.

In invatamantul primar, pregatirea sportiva a elevilor se poate organiza, in functie de specificul disciplinelor sportive, in urmatoarele variante si combinatii:

Clasa intreaga; o singura disciplina sportiva, fete si/sau baieti, nivel de pregatire omogen.

Doua sau mai multe grupe la aceeasi clasa, fete si/sau baieti.

Clasa mozaic sau gaipe mozaic, fete si/sau baieti.

Clasa mozaic sau grupa mozaic se constituie in situatia in care numarul elevilor, la aceeasi disciplina sportiva, este mai mic decat numarul minim necesar acceptat de specialitatea respectiva.

Grupe valorice, fete si/sau baieti;

La aceeasi disciplina sportiva, grupele/grupele valorice pot fi constituite dm elevi care apartin claselor a IlI-a si/sau claselor a IV-a, in variante si combinatii care se preteaza disciplinelor sportive, nivelului de pregatire, categoriilor de varsta si sex, resurselor materiale, specialistilor, exigentelor de incadrare etc.

In situatia organizarii pregatirii sportive pe gnipe, normarea se face pe gnipa. in acest caz, numarul de ore prevazut in planul cadru de invatamant la aria curriculara Educatie Fizica si sport, cu exceptia celor efectuate de invatator, se acorda pentru fiecare grupa.

In cazul gimnasticii artistice sportive-fete, la grupele de avansati si de performanta, predau in cuplu cate doua cadre didactice (barbat-femeie)

In situatia claselor sau grupelor mozaic, 1/3 din orele de specialitate pe saptamana se efectueaza in scoala cu program integrat ca pregatire fizica generala, restul orelor se desfasoara la unitatile in care elevii efectueaza pregatirea sportiva de specialitate. Aceste unitati sunt obligate sa trimita saptamanal, scolii cu program integrat sportiv, adresa oficiala cu prezenta elevilor la pregatire.

Lectia de antrenament sportiv pentru invatamantul primar are o durata cuprinsa intre 70 si 90 de minute.

In invatamantul primar, pregatirea teoretica se efectueaza simultan cu pregatirea practica.