Studiu de caz - jocul didactic in activitatea prescolarilor

STUDIU DE CAZ - JOCUL DIDACTIC IN ACTIVITATEA PRESCOLARILOR

TABLOUL FAMILIEI:

Copilul provine dintr-o familie biparentala, cu sase copii cu posibilitati foarte reduse de crestere si educare ceea ce a determinat familia sa nu-l inscrie la gradinita.

TABLOUL COPILULUI:

Copilul nascut in anul 2003, a venit la gradinita la varsta de 3 ani si 7 luni, cu un nivel de dezvoltare sub normal, diagnosticat cu imaturitate comportamentala, deficit ponderal si de statura, dislalie polimorfa.

La intrare in gradinita, nivelul de inteligenta era sub normal, avand un Q.I.de 65.

Capacitatea de memorare era redusa, neputand memora nici poezii foarte scurte.

Atentia era instabila, dar prezenta sensibilitate pentru activitati cognitive elementare.

In gandire prezenta dificultati de a opera, analiza si sintetiza, facand cu greu fata unor operatiuni elementare de clasificare si comparare, reusind sa sorteze obiecte doar dupa unul sau doua criterii.

Adaptarea la mediul gradinitei si la grupul de copii s-a facut cu greutate din cauza dificultatilor in comunicare.

EXAMENUL SOMATIC:

La nivelul organelor de simt nu erau probleme deosebite. Din punct de vedere al motricitatii avea un echilibru ortostatic de baza, mergea echilibrat, statea intr-un picior cateva secunde, sarea peste obstacol mic, arcunca, apuca.

Motricitatea fina era slab dezvoltata. Avea deprinderi sumare de autoservire.

EXAMENUL PSIHOPEDAGOCIC:

Avea capacitate slaba la efort in special la concentrare. Obosea repede si refuza participare la jocuri si activitati, necooperand cu educatoarea.

Nu raspundea logic la intrebari simple din cauza emotivitatii exagerate si a neancrederii in fortele proprii. Afisa o mimica crispata, dar manifesta multumire cand era laudat si apreciat.

Copilul prezenta o intarziere de aproximativ doi ani fata de varsta cronologica, necesitand incadrarea lui intr-un program special de formare si recuperare.

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT:

Acest program porneste de la premisa ca nevoile copiilor cu dizabilitati sunt identice cu ale celorlalti copii: de exemplu, de a avea prieteni, de a fi inclusi in grup, de a fi iubiti.

Programul are la baza metode si strategii centrate pe copil, in functie de particularitatile sale individuale, pentru a crea un mediu favorabil invatarii si integrarii in societate.

Am avut ca scop valorificarea potentialului fizic si psihic al copilului in vederea integrarii lui in activitatea de tip prescolar cat si in grupul de copii.Ca urmare, am folosit metode de cunoastere, individuale si de grup: observatia, analiza activitatilor la care a participat, convorbirea si testele.

Obiectivele pe termen lung au fost: dezvoltarea exprimarii orale; intelegerea corecta a semnificatiei structurilor verbale; dezvoltarea expresivitatii si creativitatii; educarea trasaturilor de vointa si caracter; formarea atitudinii pozitive fata de sine si ceilalti.

Obiectivele pe termen scurt au fost: sa participe activ la discutii si activitati in grupuri mici; sa comunice cu colegii si educatoarea; sa intrebe si sa rsspunda la intrebari; sa-si dezvolte abilitati practice prin rezolvarea sarcinilor propuse.

Astfel, in activitatile concrete de invatare am inceput prin utilizarea unor procedee de lucru mai simple (de exemplu, sa deseneze un fruct prin unirea punctelor), am acordat atentie proiectarii pasilor de efectuat atat sub aspectul transmiterii de cunostinte, cat si sub aspectul formarii operatiilor mintale - urmarind accelerarea treptata a progresului invatarii, asgurand trecerea gradata de la secvente cu sarcini usoare la secvente cu sarcini mai dificile:

a)    mai intai i-am propus desenarea fructului unind punctele pe fisa apoi dupa model si, in final, desenarea fructului din imaginatie;

b)   la activitatile de joc didactic l-am antrenat la inceput in manipularea jucariilor si mai putin in respectarea regulilor de joc, ajungand cu timpul sa cunoasca si regulile si sa le respecte si pe acestea.

Venind in sprijinul nevoii de comunicare am inceput un program de corectare a vorbirii, utilizand in toate momentele zilei, la inceputul jocurilor alese, la intalnirea de dimineata, in activitatile de educare a limbajului, in conversatia libera si chiar la plimbare.

Planul de interventie a cuprins un complex de procedee de valorificare maxima a jocurilor, a ariilor de stimulare, a tuturor spatiilor din gradinita - prin care a fost influentata in mod pozitiv dezvoltarea fizica, intelectuala, afectiva, senzoriala si sociala a copilului.

Programul de interventie pentru corectarea si dezvoltarea vorbirii si comunicarii a cuprins:

c)    dezvoltarea aparatului fono-articulator si de corectare a pronuntiei prin:

jocuri de rostire de onomatopee: sarpele (consoanele s-s), liniste (s-t), albinuta (z-z insotite de miscari de brate), vantul/furtuna (j-j-j insotite de miscari de brate si de trunchi), e frig (brr), catelusul maraie (mrrr), suna ceasul (trr);

jocuri de rostire ritmica a unor recitative scurte: Rica nu stia sa    zica/Rau, ratusca, ramurica;

jocuri cu rostire de cuvinte paronime: cos-cos; bara-para; loc-soc; sare-zare;

framantari de limba: Sase sasi in sase saci; Mos, mos cocolos/Vino iute toarna-n cos

d) exercitii pentru corectarea si dezvoltarea auzului fonematic:

,,Telefonul fara fir", "Deschide urechea bine", ,,Ce ai auzit?" (rostite in soapta);

jocuri didactice pentru recunoasterea cuvintelor: ,,Traseaza tot atatea liniute orizontale cate cuvinte are propozitia sugerata de desen".

e)    exercitii pentru formarea capacitatii de comunicare:

jocuri didactice pentru formare de propozitii dupa jetoane, imagini

,,Spune ceva" (pentru propozitia simpla);, Mai spune ceva" (pentru propozitia dezvoltata);

jocuri de citire de imagini:,, Spune ce vezi";

activitati de lectura dupa imagini si tablouri:,,Ce ne aduce Mos Craciun?"; ,,Familia mea"; ,,La munte"; ,,La mare" s.a.;

activitati de convorbire libera:,,Ce stii despre?";

povestiri create de copii, repovestiri dupa povestile audiate.

f)    exercitii pentru formarea capacitatii de analiza;

g)   jocuri pentru despartirea in silabe:,,Jocul silabelor", "Deseneaza atatea liniute cate silabe are cuvantul rostit";

h)   dezvoltarea memoriei;

i) activitati de memorizare pe diverse teme (anotimpuri, evenimente etc.).

Am avut in vedere si faptul ca modelul oferit copilului are mai mare importanta - de aceea l-am pus in situatia sa ma urmareasca cand ii vorbesc, asezandu-ma in apropierea sa, privindu-l, adresandu-ma grupului in care el se gaseste.

ROLUL PARINTILOR IN CONSILIERE:

Am antrenat parintii, in crearea de oportunitati pentru valorificarea experientelor dobandite de acestia in educarea copiilor.

I-am cooptat in programul de educatie a parintilor, Educati asa!" desfasurata la nivelul comunei noastre, unde, prin participare la cele sapte intalniri in care au fost vizate teme majore de educatie, i-am determinat sa acorde copilului o atentie sporita, sa-i inteleaga nevoile si trebuintele, sa-i influenteze cu tact si rabdare comportamentul. Apreciindu-l, laudandu-l pentru faptele bune, parintii au invatat ca, stimuland copilul pentru a obtine o imagine pozitiva fata de sine, ii pot modela caracterul, si prin efortul comun familie-gradinita il vor putea ajuta sa scape de inhibitii, ii vor usura integrarea cu succes in viata sociala.

Studiind indeaproape acest caz am alcatuit un tabel comparativ al dezvoltarii limbajului copilului in decursul celor trei ani de cand frecventeaza gradinita.

COPIL CU DEFICIENTE

La 3ani=500 cuvinte

La 4 ani=100 cuvinte

La 5 ani=1750 cuvinte

La 6 ani=2250 cuvinte

COPIL NORMAL DEZVOLTAT

La 3 ani=1000 cuvinte

La 4 ani=1750 cuvinte

La 5 ani=2750 cuvinte

La 6 ani=3500 cuvinte

Un copil normal dezvoltat foloseste, potrivit masuratorilor standard, la varsta de 3 ani 800/1000 de cuvinte; la 4 ani foloseste 1800/2000 cuvinte; la 5 ani 2300/3000 cuvinte; iar la 6 ani 3500 cuvinte.

Copilul studiat provenit din familia saraca si cu dizabilitati, folosea la 4 ani 800/1000 cuvinte; la 5 ani 1800/2000 cuvinte, la sase ani intre 2000/2500 cuvinte-unele fara a le cunoaste sensul exact. Acestea arata dezvoltatea ascendenta a capacitatii de utilizare a limbii pe masura ce copilul a fost supus sistematic influentelor programului de recuperare promovat pe niveluri de varsta, incepand de la grupa mica si pana in prezent.

Se remarca o crestere masiva a vocabularului activ intre 4 si 5 sni cand fecventa la grupa a fost foarte buna a asimilat un volum mare de cuvinte - 800/1000 intr-un an scolar, ceea ce il apropie de nivelul standard.

Intre 5si 6 ani ritmul de asimilare a fost mai lent deoarece copilul a traversat o perioada cu probleme de sanatate, lipsind o perioda mai mare de la gradinita

CONCLUZII:

Acordand o atentie aparte acestui copil cu nevoi speciale am reusit sa facilitez integrarea lui in grupa de copii, adaptarea la mediul gradinitei si, implicit, participarea lui activa la activitatile instructiv-educative si la jocurile desfasurate in grupa de prescolari.

STUDIU DE CAZ

Plan de interventie personalizat

Numele si prenumele copilului: X.X.

Data nasterii

Domiciliul: Com. Glina

Nivelul grupei: Invatamant prescolar

Data aplicarii: octombrie 2009

Psihodiagnostic: - usor retard psihic

exprimare orala greoaie si defectuoasa

tulburari de comportament

dificultati in perceperea componentelor spatiale si temporale.

Starea de sanatate: relativ buna,

Domeniul de intrventie: educational

Informatii educationale

Comportament cognitiv:

- Copilul are minime reprezentari despre mediul inconjurator corespunzator varstei si nu are capacitatea de a observa sistematic;

- Volumul limbajului este sarac, se exprima greoi, are tulburari de pronuntie;

- Gandirea se manifesta doar in cazuri concrete, intuitive;

- Atentia este slab dezvoltata.

Comportament psihomotric

- Dezvoltare fizica corespunzatoare varstei;

- Cunoaste schema corporala;

- Intampina dificultati in orientarea spatiala;

- Are deprinderi de igiena personala si colectiva bine formate.

Relatii sociale:

- Este politicos cu personalul gradinitei;

- Este un copil sociabil, dornic sa se joce cu cei din jur dar are nevoie de multa afectivitate;

- Are uneori crize de nesiguranta;

- Este sociabil, colaboreaza cu colegii de grupa.

Obiective pe termen lung:

- Ameliorarea pronuntiei si dezvoltarea exprimarii orale;

- Dezvoltarea operatiilor gandirii si a calitatii acesteia;

- Recuperarea lacunelor datorate handicapului usor de care sufera;

- Exersarea capacitatii de orientare spatiala si temporala;

- Educarea comportamentului civilizat.

Domenii de interventie recomandate:

Limbaj si comunicare

Cogntiv

Psihomotor

Structura programului de interventie personalizat

Limba si comunicare

Domeniul cognitiv

Domeniul psihomotric

Date semnificative despre componenta familiei:

Nu are surori sau frati. Conditiile de locuit sunt bune, desi locuieste la sat are o camera separata, acces la televizor. Provine dintr-o familie organizata, copilul locuind impreuna cu parintii si bunicii. Mama si tata petrec foarte putin timp cu copilul avand un program foarte incarcat la serviciu.

Prezentarea problemei: Copilul nu poate pronunta corect unele sunete: r, s, l, z, j, b, c; nu poate sa povesteasca, sa-si exprime ideile pentru a fi inteles. De multe ori vrea sa-mi spuna ceva si nu-l inteleg dar insista, se chinuie pentru a se exprima si pronunta corect. Din cauza greselilor de pronuntie o parte din copii rad de el, moment in care se retrage, refuzand sa mai comunice.

Date medicale: Copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic, fara probleme grave de sanatate.

Date psihologice: Perceptia este complexa; memoria este buna; imaginatia reproductiv -creativa; limbajul-vocabular redus, exprimare foarte greoaie.

Copilul este puternic exteriorizat, energic, vioi, vorbaret, impulsiv, nestatornic.

Date pedagogice: La activitati este atent, participa activ, cu interes mai ales daca este apreciat, laudat. Se integreaza usor in grupurile de copii, este sociabil, stabileste usor relatii, pana in momentul in care cineva (un coleg de grupa) il tachineaza, ii scoate in evidenta defectele de pronuntie, de exprimare.

Modul de manifestare a subiectului in activitatea didactica:

Prezinta interes pentru majoritatea activitatilor dar se plictiseste repede si cere sa faca altceva sau pleaca pur si simplu sa se joace. Ii plac foarte mult jocurile de miscare si cele distractive cat si sa picteze. Este foarte atent atunci cand primeste informatii noi insotite de planse si imagini mai ales despre animale.

Aspecte particulare ale cazului:

Ii place foarte mult la gradinita, nu a avut probleme de adaptare (se supara atunci cand se termina programul).

In cadrul jocurilor este un foarte bun executant, bineinteles prefera rolul de lider. Are o atitudine foarte deschisa fata de mine ca educatoare si multa incredere. Este gelos atunci cand iau in brate alti copii. Daca-l abordez atunci, imi spune sa-l las in pace. In relatiile cu copii este deschis dar, copiii uneori il necajesc razand de el din cauza pronuntiei (il ingana) si atunci se retrage din grup. Nu are atitudini agresive de respingere fata de colegi.

Nevoi ale subiectului:

Nevoia de pronuntare corecta a sunetelor.

Nevoia de exprimare corecta pentru a putea sa-si exprime ideile, si nevoia pentru a se intelege si comunica usor cu cei din jurul sau.

Nevoia de afectiune- copilul are nevoie sa fie iubit si sa creada ca doamna educatoare pe el il iubeste cel mai mult.

Nevoia de o imagine mai buna, pentru a-si invinge retinerea de la orice activitate, pentru a-si invinge timididatea si pentru a capata incredere in fortele proprii.

Modalitati de a raspunde acestor nevoi:

Pentru nevoia de a pronunta corect sunetele se fac exercitii pentru gimnastica buzelor, obrajilor, limbii, maxilarelor. Se fac si jocuri exercitiu: copilul tremura, catelul latra, creanga se rupe, canta ca mine, oprim calul, pasarea zboara, fa ca mine, sforaitul calului. Exercitii de pronuntare a sunetelor, framantari de limba, exercitii pentru corectarea auzului fonematic (chemam pisica, ce ai auzit), jocuri, exercitii de emitere (suiera ca mine), imitarea onomatopeelor.

Pentru nevoia de comunicare si exprimare corecta se fac jocuri didactice de pronuntare a cuvintelor, formulare de propozitii, despartire in silabe, citire de imagini, activitati de lectura dupa imagini, de memorizare. Corectarea pronuntiei se face intr-un mod obisnuit, in orice moment al zilei dar avand grija sa nu-l stresez in legatura cu tulburarea sa. Se fac activitati in care il incurajeze sa povesteasca, sa comunice cu cei din jur.

Pentru nevoia de afectiune trebuie sa-i arat ca este iubit si apreciat in fiecare moment petrecut in gradinita. Pe aceasta port discutii cu bunicii si cu parintii.

Pentru nevoia de o imagine mai buna, pentru a-si invinge timiditatea si pentru a capata incredere in fortele proprii discut cu copilul pentru a-l convinge sa se exprime liber, sa se manifeste firesc si sa persevereze in a pronunta sunetele si cuvintele. Trebuie convins sa nu-i fie frica sa vorbeasca si sa comunice ce doreste, sa intrebe atunci cand cauta un raspuns. Deasemenea am discutat si cu ceilalti copii pentru a avea un comportament adecvat fata de el, sa-l corecteze fara a-i crea discomfort afectiv. Port discutii cu bunicii si cu parintii pentru a repeta cu el orice cuvant, vorbind clar tot timpul, cerandu-i sa se priveasca fata in fata si la acelasi nivel cu el. Deasemenea le-am cerut sa nu-l mai lase la televizor copilul fiind dependent de mic de acest lucru. In cadrul gradinitei copilul primeste o atentie deosebita din partea mea atribuindu-i rolul principal, sa conduca un joc, sa coordoneze activitatea de la centru, dar am avut grija sa nu cada in extrema dezmierdului.

Strategii utilizate in dezvoltarea motivatiei pentru invatare:

Una din strategiile utilizate este promovarea in gradinita a spiritului de echipa. Copilul trebuie incurajat in tot ceea ce face, trebuie recompensat pentru fiecare succes si in cazul unui esec, copilul trebuie sa-i simta pe colegi si educatoare alaturi de el.

Trebuie sa i se arate progresele facute, sa i se trezeasca curiozitatea pentru ceea ce trebuie sa invete. Exigenta ridicata, recompensele si activitatiile extrascolare sporesc motivatia. Pedepsele trebuie sa se evite.

Se insista ca exercitiile de logopedie sa fie facute de un logoped.

Copilul trebuie corectat in permanenta (pronuntia, exprimarea); cand cineva i se adreseaza trebuie sa vorbeasca rar si clar.

Nu trebuie sa se piarda nici un moment in care putem sa-i spunem ca-l iubim si-l apreciem in tot ceea ce face.

Evolutia subiectului:

In urma strategiilor aplicate a reusit sa pronunte corect unele sunete, mai putin pe "r". Dar a intervenit pe parcurs obisnuinta de a nu pronunta corect, sau comoditatea si cand se grabea sa-mi spuna ceva spunea incorect. Imi vine acum in minte; era de Craciun si repetam poeziile pentru serbare. El imi spune poezia "Multi topii" la care eu m-am uitat la el si l-am intrebat daca imi da voie sa recit si eu odata poezia lui. Bineinteles ca m-a lasat. De aceasta data, fiind bine dispusa am inceput sa repet poezia, dar sa o pronunt ca el." Multi topii", la care s-a uitat la mine si mi-a zambit. Am continuat poezia fara a pronunta corect sunetele. La un moment dat s-a oprit si mi-a spus "Nu spui bine!"

- De ce? Si tu tot asa reciti, inseamna ca o fii bine, cum spui tu. Atunci a mai recitat poezia inca o data, dar de aceasta data a fost corect. Intr-adevar inainte sa pronunte cuvantul copilul a facut o pauza, s-a gandit, dar a pronuntat corect. Cred ca de aici avem multe de inteles: a invatat sa-si sustina punctul de vedere, sa se faca inteles si mi-a demonstrat ca poate pronunta corect unele sunetele daca vrea si are rabdare.

In ceea ce priveste lipsa parintilor din viata lui, un exemplu elocvent imi vine in minte din timpul pregatirilor pentru ziua de 8 Martie. La gandul ca mama este fiinta cea mai draga ne-am jucat un joc in care am cerut fiecarui copil sa-mi spuna de ce o iubeste pe, am numit eu persoanele care am crezut ca sunt importante in viata copilului. Pe el l-am intrebat de bunica, bunicu, mama. El mi-a raspuns:

"-O iubesc pe bunica pentru ca ma imbraca ca sa vin la gradinita, imi face cacaoa, imi face baie si ma si cearta cand fac rele."

-"Eu il iubesc pe bunicu pentru ca ma plimba cu bicicleta'

-"Mama ma duce in parc si la mec"

In legatura cu nevoia de afectiune poate, mai mult ca sigur am reusit sa-l fac sa creada ca-l iubesc mai mult decat pe ceilalti copii, dar eu cred ca lipsa parintilor nu poate fi suplinita in totalitate de grija sau interesul educatoarei.

Concluzii:

Programul de interventie personalizat presupune colaborarea in echipa, formata din educatoare, psiholog, logoped, familie, toti cei implicati in activitatile desfasurate de copil pe parcursul unei zile, pentru a sustine si integra colpilu in comunitate.

In urma interventiilor educative, am reusit sa realizez un progress favorabil prin ameliorarea tulburarilor de limbaj. Aceasta a fost un factor de favorizare a dobandirii achizitiilor specifice varstei copilului.

CONCLUZII

Am dorit ca prin aceasta lucrare sa scot in evidenta idea de schimbare a educatiei pe directia unei educatii pentru toti, a unei educatii de calitate, pentru toti copiii. Aceste idei se pot cel mai bine realiza pornind de la gradinita, materializarea lor observandu-se tot mai mult in practicile zilnice ale multor educatoare care isi exercita profesia cu dariure. Imi este din ce in ce mai clar ca intelegerea educatiei pentru toti nu poate fi realizata fara o schimbare a perceptiilor, imaginilor si ideilor traditionale despre educatie si ca valoarea unui om este data de unicitatea sa, de ceea ce reprezinta el prin particularitatile, caracteristicile si competentele pe care le are, dar si de modul in care este integrat social, apreciat de comunitatea si societatea din care face parte.

Este de la sine inteles ca, fiecare om are dreptul de a beneficia de sprijin pentru formarea si integrarea lui sociala si individuala, cu atat mai mult cand este vorba de copii care au dreptul de a se dezvolta si forma cat mai adecvat pentru a-si construi unicitatea si a participa la identitatea sociala si culturala din care face parte.As putea spune ca educatia pentru toti se defineste ca:

educatie de calitate

eficienta

responsabilitate

pluridisciplinaritate

process complex

strategie de respectare a drepturilor

evidentierea a valorii individuale umane

Atunci cand vorbim de educatia pentru toti copiii ne referim la programe de educatie cat mai incluzive, adica programe care sa asigure accesul si participarea tuturor, valorizand diversitatea si acordand importanta fiecarui copil in parte. O idee de baza in asigurarea educatiei incluzive este prevederea conform careia toti copiii trebuie sa invete impreuna iar educatia incluziva inseamna sprijin si educatie pentru toti, grija si atentie pentru fiecare. Imi place sa cred ca orice gradinita si orice educatoare se poate adapta usor nevoilor si particularitatilor copiilor iar centrul preocuparilor sa fie acela de a oferi ocazii de invatare si dezvoltare fiecaruia in parte, pentru ca fiecare copil este important. Atunci cand vorbim despre educatie incluziva in gradinita ne gandim in primul rand la copiii cuCES dar nu este suficient sa ne referim la aceasta categorie de copii cu atat mai mult cu cat educatia incluziva evita orice forma de ierarhizare si de etichetare a copiilor.

Unii copii au nevoie sa fie sprijiniti pentru ca au caracteristici, particularitati,

Stiluri de invatare si ritmuri de dezvoltare diferite de ale celorlalti.

Pentru a putea desfasura o educatie pentru toti trebuie sa tinem seama de urmatoarele principii:

Viitorul societatii depinde de modul in care crestem si educam azi toti copiii.

Pentru dezvoltarea viitoare a societatii este nevoie sa valorizam si sa sprijinim fiecare copil.

Fiecare copil este unic.

Diversitatea copiilor, determinata de particularitatile fiecaruia de dezvoltare si de apartenenta la medii socioculturale variate, nu este o piedica in educatie, ci o resursa de invatare si dezvoltare pentru toti.

Fiecare copil este important pentru familia lui, dar si pentru intreaga societate.

Fiecare copil poate invata.

Fiecare copil are dreptul la educatie si la sprijin adecvat pentru a participa la procesul educativ.

Pentru procesul educational este esentiala folosirea adecvata a resurselor. In educatie indentificam resurse materiale, umane, metodologice si spirituale.

Educatia pentru toti este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare educatoare in parte, de responsabilatatea si implicarea tuturor ca ea sa devina o realitate din care fiecare sa invete si sa se dezvolte.

Nu intamplator printre valorile morale ale poporului nostru se numara omenia, nu intamplator inteligenta populara a nascocit formule ca" om de omenie"," un om si jumatate", ci pentru ca exista in preocuparea familiei si a scolii romanesti ideea ca omul este om prin sine, alaturi si pentru ceilalti.

Scopul nostru - al gradinitei, al familiei si al societatii - este acelasi: sa educam copiii in sensul omeniei, generozitatii, receptivitatii pentru durerile si bucuriile celor din jur. Am incercat sa cultiv parintilor copiilor ideea ca prin respectul infuzat copilului fata de fiinta omeneasca, de lumea inconjuratoare, de natura, din constiinta apartenentei lor la colectivul si societatea careia ii apartinem, se formeaza o societate care poate fi mai buna, daca noi, fiecare in parte vom fi mai buni, asa cum atrage atentia prof. Zoe Dumitrescu Busulenga: "Sa-i invatam meseria de om".

Deasemenea am incercat sa le spun ca singura investitie de valoare, niciodata falimentara, pe care o familie o poate face pentru copil, este investitia pentru mintea si sufletul copilului.

Peste ani, ii vom intalni pe actualii prescolari, adulti angrenati in structuri sociale, economice, politice, culturale si abia atunci vom vedea roadele muncii noastre. Daca ei vor fi la inaltimea aspiratiilor noastre asta va fi rasplata noastra. Daca nu va fi asa, suferinta va fi tot a noastra, care vom fi datori fata de constiinta profesionala si cea de parinte sa stabilim unde, ce, cat am gresit.

Imi doresc ca educatoare sa formez generatii cu suflet frumos incat peste ani sa pot spune:

Am albit. Copiii mei au crescut.

Dau timpul inapoi, la pasii de-nceput.

Au fost doar muguri, le-am dat soare,

Si si-au deschis in suflet floare!

Le-am dat lumina de la stele

Au invatat sa lumineze ca si ele!

Le-am aratat izvorul clar, curat,

Si-au invatat sa aiba suflet ne-ntinat

I-am dus in munti sa vada inaltimea,

Si cerul de aproape, sa-i simta limpezimea

De gand curat, de suflet bun si cald,

Sa isi doreasca zborul lin si inalt!

Le-am aratat si macii din campie

Ca sa iubeasca-aprins sa invete si sa stie,

Le-am aratat si spinii, ce durerosi pot fi!

In viata n-avem parte numai de bucurii

Le-am aratat si lanul de aur ce da paine

Sa-nvete sa o imparta cu cel sarac de bine

Le-am aratat bogatul cu multe avutii

Dar fara de prieteni e trist singur sa fii!

I-am invatat sa fie cu roade darnic pom,

I-am invatat sa-nvete sa fie mereu OM!

BIBLIOGRAFIE

A.Mateias; ,,Pedagogie pentru invatamantul preprimar", E.D.P., Bucuresti,2003

Cerghit Ioan;    ,,Didactica" , Editura P.R.A. , Bucuresti , 1994

C. Cucos (coord.); ,, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice", Editura Polirom, Iasi,1998

Cojocaru Ioana; ,,Influentele jocului didactic in procesul instructiv-educativ   

Ciolan Lucian; ,,Pasi catre scoala interculturala", Colectia Sanse Egale,

Editura Corint,2000

Ecaterina Vrasmas; ,,Educatia copiilor cu cerinte educative speciale, Editura CREDIS 2002

Emil Paun, Romita Iucu; ,,Educatia prescolara in Romania", Editura Polirom, 2002

Elkanin, Danut Barisovici; ,,Psihologia jocului", Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1980

Florina E.A.; ,,Jocul si jucaria", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976

Golu M. ; ,,Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii ,

cunoasterii mediului inconjurator , jocuri si activitati libere" , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970

Iucu Romita, Manolescu Marin ; ,,Pedagogie" , Bucuresti , 2000

Kieran Egan, Stefan Popoenici; ,,Educatia elevilor hiperactivi si cu deficit de atentie", Editura Didactica Press, 2007

Popescu E.; ,,Pedagogie prescolara", Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1995

Popovici C. ; ,,Culegere de jocuri didactice" , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1971

Popovici, Doru Vlad; ,,Elemente de psihologia integrarii", Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 1999.

Schiopu V. , ,,Psihologia copilului", Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1965

Tinca Cretu; ,,Psihologia varstelor", Editura CREDIS 2001

Verzea Emil; ,,Omul, jocul si distractia" , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1978

Voiculescu E. ; ,,Pedagogie prescolara" ,Editura Aramis ,Bucuresti, 2001

Verza F. ; ,,Introducerea in psihopedagogia speciala si asistenta sociala", Ed Fundatiei Humanitas, 2002

***M.E.C.; ,,Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii" , Editura V&I Integral,Bucuresti,2002

***M.E.C.T. Curriculum pentru invatamantul prescolar (3-6/7 ani),

***Revista invatamantului prescolar, nr.1-2/2004

***Revista invatamantului prescolar, nr. 3-4/2005

***Revista invatamantului prescolar, nr. 1-2/2006

***Revista Invatamantului prescolar, nr. 3-4/2006

***Revista Invatamantului prescolar, nr. 3-4/2007