Cercetarea de evaluare si investigare initiala

1.Cadrul general al desfasurarii cercetarii

Investigarea efectelor etichetarii asupra tinerilor proveniti din centre de plasament necesita o analiza calitativa care sa surprinda intr-o maniera realista impactul pe care il are etichetarea/stigmatizarea asupra perceptiei de sine, a increderii in sine, care la randul lor pot duce la probleme sociale serioase cum este imposibilitatea gasirii/pastrarii locului de munca.

Incapacitatea pastrarii unui loc de munca poate deveni un comportament de tip problematic datorita motivelor pentru care pastrarea locului de munca este dificila. Unele dintre aceste motive sunt lipsa de incredere in propriile forte, interesul scazut pe care acesti tineri il manifesta fata de cautarea unui loc de munca adecvat pregatirii profesionale pe care au dobandit-o, precum si respectarea cu rigurozitate a programului de lucru pe care l-ar presupune eventuala angajare. Motivele amintite pot fi o consecinta a responsabilizarilor deficitare din partea adultilor in timpul institutionalizarii.

Lipsa de laude din partea sefilor este un alt motiv pentru care acesti tineri pot sa renunte foarte usor la primul loc de munca. Ei au foarte mare nevoie de incurajari, de recunoasterea meritelor, aceasta din cauza lipsei de incredere in propriile puteri. Imaginea negativa asupra propriei persoane este un efect, cred eu, al etichetarii repetate la care au fost supusi atat din partea persoanelor semnificative din viata lor (angajatii centrelor de plasament), cat si din partea colegilor, a grupului de egali.

2.Definirea problemei stiintifice abordate

Problema stiintifica ce face obiectul acestei cercetari o constituie etichetarea tinerilor proveniti din centre de plasament vazuta ca factor de risc al comportamentului problematic. Un efect negativ vizibil al etichetarii consta in dificultatile tinerilor proveniti din centre de plasament de a-si gasi si pastra un loc de munca. Dimensiunile acestei probleme sunt urmatoarele: tipurile de etichete, efectele etichetarii la nivel afectiv-emotional, efectele etichetarii la nivel comportamental si perspectivele de integrare socio-profesionala ca urmare a acestor efecte.

3. Ipotezele si obiectivele operationale ale cercetarii

Ipoteza:

Etichetarea frecventa a tinerilor in perioada plasamentului, determina la acestia aparitia unor atitudini si comportamente problematice care le ingreuneaza cautarea, gasirea si pastrarea unui loc de munca.

Obiectivele operationale:

1. Identificarea la tinerii proveniti din centre de plasament a atitudinilor si comportamentelor problematice, in ceea ce priveste cautarea, gasirea si pastrarea unui loc de munca.
2. Determinarea modului in care etichetarea influenteaza la acesti tineri perceptia de sine si comportamentul acestora, mai cu seama a celui problematic.

4. Populatia cercetarii si lotul de subiecti investigati

Populatia cercetarii este alcatuita din ansamblul tinerilor dezinstitutionalizati din municipiul Cluj-Napoca. Din motive obiective, s-a lucrat cu un lot de subiecti reprezentat de un numar de 8 tineri care beneficiaza de serviciile Asociatiei Umanconstruct Cluj-Napoca, persoane de gen masculin, avand varste cuprinse intre 20-22 ani.

Tabel Varsta subiectilor

5. Metode, instrumente, tehnici si proceduri folosite in cercetare

Metode cantitative:

Ancheta sociologica - chestionarul

S-au utilizat doua chestionare. Primul dintre ele (vezi anexa 1) este alcatuit din 16 intrebari cu caracter general (date privind familia subiectilor, traseul institutional, studiile acestora, experienta in asociatie si planurile de viitor). Acest chestionar a fost construit cu scopul de a ne familiariza unii cu altii.

Cel de-al doilea chestionar (autoaplicat) s-a utilizat ca pretest-posttest, pentru interventia sociala. Chestionarul este alcatuit din 8 intrebari deschise vizand arii precum: calitati/defecte, asteptari raportate la locul de munca si modalitati de angajare cunoscute/utilizate de tinerii proveniti din centrele de plasament (vezi anexa 2). Acest chestionar a fost aplicat lotului experimental si lotului de control la sfarsitul perioadei de cercetare si interventie.

Interviul - teste psihologice

Inventarul stimei de sine adaptat dupa James Messina (2000) are ca scop masurarea nivelului stimei de sine. Contine 29 de itemi cu intervale de raspuns intre 1-5. se aduna punctajul si se interpreteaza in functie de scorul total. Nivelul stimei de sine variaza intre 29 si 145 unde scoruri mari inseamna stima de sine scazuta iar scoruri mici stima de sine crescuta (vezi anexa 3) (www.coping.org).

Scala stimei de sine Rossenberg (1962) a fost utilizat ca instrument de control pentru "Inventarul stimei de sine". Scopul acestuia este de a masura nivelul stimei de sine. Contine 10 itemi interpretarea realizandu-se astfel: prelucrarea rezultatelor se realizeaza diferentiat pe grupe de intrebari. La intrebarile 1, 2, 4, 6, 7 pentru raspunsul DA se acorda un punct, iar la intrebarile 3, 5, 8, 9, 10, pentru raspunsul NU se acorda cate un punct. Dupa adunarea numarului de puncte, daca totalul este mai mic de 7, inseamna ca acea persoana exprima o atitudinea negativa fata de sine, daca totalul este intre 7 si 10 subiectul are o stima de sine pozitiva (vezi anexa 4).

Autoaprecierea imaginii de sine este o lista de adjective ce trec in revista o serie de caracteristici pozitive si negative ale Eu-lui. Scopul acestuia este de a identifica existenta unui dezacord intre Eul actual si Eul ideal. Existenta unui acord de cel putin 75% (un punctaj de cel putin 24) sugereaza un nivel rezonabil al confortului psihic si o discrepanta nesemnificativa intre Eul actual si Eul ideal. Un punctaj sub 24 semnifica un disconfort psihic si, implicit, o discrepanta mare intre Eul actual si Eul ideal (vezi anexa 5).

Scala dezirabilitatii sociale are ca scop identificarea tendintei de a da raspunsuri dezirabile pentru a produce o buna impresie. Scorurile ridicate, indica o mare nevoie de aprobare sociala. Scala este alcatuita din 33 de enunturi reprezentand atitudini si trasaturi de personalitate (vezi anexa 6), (Neculau, A., 1999; p. 140-145 si p. 149-151).

Metode calitative

Testul Cine sunt eu? elaborat de Kuhn, Manford si McPartland (1972) cu scopul de a identifica conceptul de sine. Consta in 20 de afirmatii care incep cu "Eu sunt" si care in functie de ceea ce subiectul scrie, se grupeaza in 6 categorii dupa cum urmeaza: 1. raspunsuri consensuale (statusul in societate); 2. credinte - orientare religioasa, credinte filosofice; 3. aspiratii - planuri de viitor; 4. preferinte - ariile de interes ale respondentului; 5. autoevaluarea - evaluarea propriilor abilitati mentale fizice si comportamentale; 6. omisiuni (www.wright.edu).

Interviul individual semistructurat - ghidul de interviu (vezi anexa 7)

Scopul acestui interviu este de a evalua experienta institutionalizarii si dezinstitutionalizarii tinerilor proveniti din centre de plasament, care fac obiectul cercetarii.

In cadrul acestui tip de interviu, intrebarile sunt prestabilite, fiind grupate pe unitati tematice. Instrumentul de cercetare este ghidul de interviu, care cuprinde intrebari deschise, discutiile desfasurandu-se pe marginea lor. In ghidul de interviu intrebarile pornesc de la teme generale privind institutionalizarea, la teme specifice privind etichetarea. Au fost intervievati 8 subiecti dezinstitutionalizati care in prezent sunt beneficiari ai programului de reintegrare socio-profesionala al Asociatiei Umanconstruct. Unitatile tematice ale ghidul de interviu realizat in 2 intalniri pentru fiecare subiect, se refera la urmatoarele teme:

Prima parte a ghidului de interviu are ca scop evaluarea experientei institutionale si contine urmatoarele unitati tematice: descrierea centrului de plasament, relatia cu colegii din centrul de plasament, relatia cu personalul angajat al centrului, rol si status in cadrul centrului.

A doua parte a ghidul de interviu are ca scop evaluarea experientei dezinstitutionalizarii, unitatile tematice referindu-se la: plecarea din centrul de plasament, efectele dezinstitutionalizarii (destinatia, schimbari la nivel relational si psiho-comportamental) si rol si status postinstitutionalizare, planuri de viitor referitoare la sansele de angajare.

6.Rezultatele cercetarii

La "Inventarul stimei de sine"media obtinuta este de 89, ceea ce inseamna ca subiectii se incadreaza in intervalul 62 - 90 (stima de sine scazuta moderata recomandandu-se interventie cat mai repede).

Se observa ca trei dintre subiecti au scoruri cuprinse intre 91 - 120 ceea ce inseamna o stima de sine scazuta severa care necesita interventie imediata. Ceilalti 5 subiecti se incadreaza in medie. Pentru o imagine de ansamblu privind scorurile individuale vezi tabelul 3.

La testul Rossenberg media obtinuta este 4 ceea ce inseamna ca subiectii au atitudine negativa fata de sine. Intre cele doua teste s-a obtinut o corelatie semnificativa (vezi tabelul 2) de r₍₆₎ = - 0,841 (unde p_calculat = 0,009, iar p_setat =0,01) ceea ce inseamna ca cu cat s-au obtinut scoruri mai mari la inventarul stimei de sine cu atat s-au obtinut scoruri mai mici la testul Rossenberg, adica stima de sine este scazuta in ambele cazuri. Pentru o imagine de ansamblu vezi tabelul 3.

Tabel 2. Corelatie intre Inventarul stimei de sine si testul Rossenberg (N=8)

**p<

La testul privind autoaprecierea imaginii de sine media este 17,25 ceea ce inseamna ca exista un disconfort psihic, subiectii manifestand discrepanta mare intre Eul actual si Eul ideal. Daca luam in considerare si rezultatele de mai sus, acest lucru poate fi considerat normal.

In ceea ce priveste testul ce masoara dezirabilitatea sociala, scorurile se incadreaza intre 13 si 19 (media fiind de 15), ceea ce atrage atentia asupra faptului ca raspunsurile reprezinta o combinatie intre cele dezirabile social si cele indezirabile, combinatie ce exprima un echilibru relativ in modul de comportament cotidian.

Tabel 3. Scorurile obtinute de subiecti la testele aplicate

La testul "Cine sunt eu?", raspunsurile subiectilor cercetati se analizeaza dupa cum urmeaza:

1. Raspunsuri consensuale, adica cele referitoare la statut si date de identificare cuprind urmatoarele: nume, meseria (calificarea sau meseria preferata), genul, rezidenta este amintita de un respondent iar statutul de orfan este relatat de 2 dintre cei 8 subiecti cercetati.

2. Credintele sunt intalnite foarte rar. Un subiect a mentionat ca este "credincios" iar unul ca este "pacatos".

3. Aspiratiile nu sunt intalnite la nici unul dintre subiecti.

4. Preferintele subiectilor sunt impartite in urmatoarele categorii:

- hobby-uri: muzica, sportul, distractiile, filmele, plimbarile, fetele.

- o alta categorie de preferinte cuprinde "pasiunea pentru injurii", aceasta a fost amintita de unul dintre cei investigati,

- cei care fumeaza dintre subiectii au spus ca le place sa faca acest lucru, iar cei care nu fumeaza au amintit si ei. Doar un subiect a scris ca nu consuma alcool, ceilalti nu au amintit despre acesta.

5. Cele mai multe raspunsuri se incadreaza in sfera caracterizarilor de tipul autoevaluarilor. In unele cazuri acestea sunt contradictorii ("Eu sunt bun" apoi "Eu sunt rau", sau "Eu sunt harnic" dupa care urmeaza "Eu sunt puturos", ceea ce inseamna identitate confuza in raport cu etichetele interiorizate).

Multe din aceste autoevaluari sunt pozitive, reprezentand anumite calitati cum ar fi: harnic, darnic, comunicativ, linistit, cu toate acestea multe din autoevaluari sunt negative. Acestea au diferite forme, plecand de la starea de spirit, "trist" "ingandurat", "nervos", "suparat", "jignit", "agresiv" si ajungand la anumite neputinte "un baiat care nu are prieteni", "un baiat caruia nu-i place comportamentul lui", "un baiat care nu v-a reusi". Aceste autoevaluari negative pot fi puse in relatie cu etichetele primite in timpul institutionalizarii si cu lipsa unui feed-back pozitiv din partea persoanelor semnificative.

6. Omisiunile sunt reprezentate de raspunsurile care se repeta, sau de nonraspunsuri. Acestea sunt in numar de 23 din 160, reprezentand un procent de 36,8% .

Acest test impreuna cu testele pentru evaluarea stimei de sine intareste ideea unei perceptii negative fata de propria persoana si a unei increderi scazute in sine si propriile forte.

In continuare voi incerca sa analizez intrebarile relevante pentru aceasta tema din ghidul de interviu ce s-a desfasurat in doua intalniri pentru fiecare subiect.

Pentru a evidentia etichetarea din perioada institutionalizarii au fost folosite intrebari care ii vizeaza atat pe angajatii centrelor de plasament cat si pe ceilalti rezidenti.

Asadar, la intrebarea "Aveai porecle puse de angajatii centrului?", toti subiectii au raspuns afirmativ. Exemplele pe care mi li-au oferit in timpul interviurilor pot fi clasificate astfel: porecle referitoare la etnie, "tigan", "cioara", la atitudini "handicapat", "tampit", si comportamente "golan", "hot", "salbatic". Alte etichete se refera la respingerea angajatilor "nu esti bun de nimic", lipsa valorizarii din partea acestora "esti un ratat", "nu vei reusi niciodata"si a investirii cu incredere : "inspiri incredere", "nu poate nimeni sa aiba incredere in tine", "esti neindemanatic". Astfel de apelative duc la interiorizarea lor si la moduri de manifestare conform cu eticheta.  De aceea este foarte des intalnita teama din partea acestei categorii de a incepe lucruri noi fara a fi indrumati, de a se adresa anumitor institutii, cum ar fi spre exemplu A.J.O.F.M., datorita respingerii pe care au primit-o de-a lungul institutionalizarii.

Etichetele identificate prin intermediul intrebarii "ce porecle iti puneau colegii din centru?" se refera la: etnie ("tigan", "cioroi"), la apartenenta religioasa, mai ales pentru cei care fac parte din minoritatea religioasa a confesiunii neoprotestante ("pocaitule"), cele ce tin de igiena personala ("imputit", "nespalat", "jegos", "paduchios") dar si cele legate de neputinta, pentru cei care nu-si indeplinesc sarcinile corect ("esti un incapabil", "stii tu sa faci asa ceva?", "nu vezi ca nu esti bun de nimic?").

Acest tip de etichete sunt adresate de catre cei mari, mai puternici, care sunt recunoscuti ca fiind lideri, celor pe care ii domina. Se poate evidentia o anumita circularitate a etichetei, care este primita de catre cei mici din partea celor mari. Cand cei mici vor fi cei mari etichetarea se va repeta, fiind vazuta ca o razbunare pentru ceea ce au trait ei. Aceiasi circularitate o intalnim si in cazul pedepselor date celor mici de catre cei mari, dar si in domeniul corectiilor. Astfel toti cei care au fost institutionalizati de la nastere (in cazul lucrarii de fata 7 din cei 8 subiecti cercetati), cunosc acest traseu care pare de neoprit.

La intrebarea "Cum reactionai cand primeai o porecla?", raspunsurile sunt concentrate in jurul agresivitatii, fie verbala sau fizica. Ei raspund cand sunt etichetati amenintand in cazul angajatilor si adresandu-le injurii, iar in cazul colegilor pe langa injurii si amenintari se mai intalnesc si batai intre gasti.

La intrebarea "Cine erau persoanele de referinta ?" am aflat ca pentru acesti tineri in perioada institutionalizarii persoanele cele mai importante sunt anumiti angajati care ii luau pentru a-i folosi la treburile gospodaresti, la muncile campului sau cei care ii trimiteau la alte gospodarii. Ei sunt amintiti ca persoane semnificative de catre subiectii cercetarii, acestia argumentand ca au indragit acesti angajati pentru ca ii scoteau din mediul institutional, ca faceau bani de buzunar si pentru ca vedeau si ei cum este intr-o familie. Aceste momente reprezinta pentru tineri cea mai de pret recompensa pentru ca se simt utili, se simt valorosi si daca erau dusi in familii simteau ca lumea are incredere in ei.

Sarcinile pe care acesti tineri le-au avut in timpul institutionalizarii se refera in primul rand la aranjarea patului, aranjarea hainelor in dulapuri (care nu este controlata), la anumite atributii gospodaresti cum ar fi: spalatul vaselor, uneori oferirea de ajutor bucatareselor la curatarea legumelor si curatenia curtii centrului de plasament. Se poate observa ca nu le sunt date atributii care sa ii responsabilizeze social cu adevarat, mai ales ca pedepsele primite pentru neindeplinirea sarcinilor sunt alte etichete la care se adauga repetarea sarcinii respective pe o perioada mai lunga. Acesti tineri nu primesc recompense pentru indeplinirea sarcinilor nici macar verbal, care ar putea sa le creasca increderea in propriile forte.

In urma acestor informatii in a doua parte a interviului individual semistructurat m-am axat pe ceea ce s-a intamplat dupa dezinstitutionalizare.

Sapte dintre subiectii cercetarii au fost parasiti de catre parinti la nastere iar unu a fost institutionalizat mai tarziu, pastrand legatura cu familia. Din centrul de plasament au ajuns la Asociatia Umanconstruct din municipiul Cluj-Napoca. Au ales sa vina aici in urma unui interviu cu asistentul social care le-a explicat care sunt cerintele, conditiile si programul. Este foarte greu sa pornesti pe un drum necunoscut fara un ajutor, iar ei au mare nevoie de indrumare din partea adultilor.

Acum nu mai sunt etichetati din partea adultilor, insa etichetele pe care si le adreseaza unii altora exista, cu toate ca nu recunosc acest lucru. La interviuri toti mi-au spus ca nu au porecle, ca nu-si pun porecle unii altora, dar in timpul petrecut impreuna am observat ca se jignesc iti adreseaza injurii unii altora, iar etichetele cele mai intalnite sunt: "nespalatule", "cioara", "handicapatule", "prostule", "nepriceputule", "puturosule", "ratatule".

Programul din aceasta asociatie este strict pentru ei pana la ora 17 interval in care fac practica in domeniul constructiilor pentru a invata meserie, deoarece, chiar daca patru dintre ei au calificare in acest domeniu, cunostintele lor practice sunt limitate datorita lipsei de experienta. Acest program este de doi ani, dupa care ai trebuie sa se angajeze. Vor fi sustinuti incontinuare de asociatie dar platind chirie, de aceea au nevoie de un loc de munca, pe care ar fi preferabil sa-l caute singuri.

Ei au relatii bune cu patronii la care lucreaza acum, cu vecinii cu care s-au obisnuit, insa nu au prieteni din afara organizatiei, dar nici printre colegi. Le este foarte greu sa initieze relatii, se simt nesiguri pe ei daca ii trimiti in locuri noi, de aici si teama de a cauta singuri locuri de munca.

In interviu toti au spus ca vor sa se angajeze ca raspuns la intrebarea "Care sunt planurile tale de viitor?", dar nici unul dintre ei nu a incercat sa-si caute un loc de munca din proprie initiativa ci doar la insistentele angajatilor asociatiei care s-au deplasat impreuna cu ei la firmele respective.

Pe langa acestea, intrand in mediul constructiilor unii au inceput sa consume alcool tot mai mult, iar altii au fost "initiati" si in acest domeniu, odata cu cel al constructiilor. Pentru ca au un comportament defensiv, in combinatie cu alcoolul acesta devine uneori ofensiv sau impulsiv, nu putine fiind cazurile de agresivitate fizica intre ei si alti muncitori, sau "colegi de pahar". Iata deci un comportament problematic care ii poate impiedica sa-si pastreze locul de munca si uneori chiar sa-l obtina, pentru ca cei mai multi dintre ei se angajeaza la firmele la care acum sunt in practica.

Printre atitudinile care pun probleme angajarii se numara lipsa "chefului", a entuziasmului pentru orice, parerea negativa despre ei insisi, neincrederea in propria persoana, dorintele nerealiste pe care le au (la chestionarul al doilea unii au spus ca prefera munca de birou, sau alte meserii pentru care nu au calificare). Acesti tineri, cu toate ca au trecut prin multe incercari, sunt dominati de o naivitate copilareasca  care este rezultatul lipsei de experienta, de interactiune cu lumea inconjuratoare. Teama aceasta de necunoscut, lipsa de incredere in propriile puteri, in sine m-au facut sa incerc o interventie in aceasta directie.

In urma raspunsurilor obtinute la chestionarul al doilea, se poate observa ca sunt nehotarati in privinta unei meserii anume, dar si naivi deoarece isi doresc sa lucreze in domenii pentru care nu au calificare "lucrul de birou", "salubritate", "tamplar"desi sunt calificati in meseriile de zugrav, horticultor, pantofar.

O alta intrebare din acest chestionar care m-a interesat este "Ce asteptari ai de la locul de munca?", deoarece raspunsurile primite vizeaza salarii destul de mari si pe care le pot primi foarte greu. Un singur subiect a scris ca asteapta sa primeasca 3, 3 milioane si acest raspuns se datoreaza constientizarii faptului ca un muncitor necalificat nu poate primi mai mult. Ceilalti se asteapta sa primeasca "bani multi", cel mai mic salariu intalnit pe langa cel amintit este de 4 milioane, dar diferentele dintre urmatoarele sunt mari de exemplu "7 milioane", sau "10 milioane". Aceste asteptari scot in evidenta irealismul cu care privesc ei angajarea.

In ceea ce priveste raspunsurile la intrebarea "Scrie modalitatile de angajare la care ai apela daca ar trebui sa te angajezi maine." acestea se refera la "apelarea la angajatii asociatiei", "cunostinte, prieteni" sau "direct la firmele pe care le cunosc", un singur raspuns are in vedere Oficiul Fortelor de Munca iar unu dintre subiecti a amintit ziarul ca modalitate de a gasi/cauta un loc de munca, insa nu este sigur care ziar va fi utilizat.

In continuare voi prezenta o analiza avand ca baza interviurile realizate. Aceasta cuprinde referiri la cei 8 subiecti investigati in cercetare.

Analiza privind efectele etichetarii asupra comportamentelor problematice la tinerii proveniti din centrele de plasament

I. Date personale

Aceasta analiza va reflecta situatia celor 8 subiecti investigati in cercetare, care sunt asistati de catre Asociatia Umanconstruct Cluj-Napoca in programul de "Integrare sociala si profesionala a tinerilor proveniti din institutii de ocrotire".

Varsta acestora este cuprinsa intre 20 -22 ani.

II. Istoricul problemei:

Cu exceptia unuia, toti ceilalti au fost abandonati la nastere, cunoscand un traseu institutional variat, plecand de la maternitate, orfelinat, casa de copii pentru prescolari, (devenite mai tarziu centre de plasament), centre de plasament pentru scolari, scoli speciale. Cel care isi cunoaste familia si care tine legatura cu ea, a fost institutionalizat in urma parasirii domiciliului pentru ca nu-i place viata in sat. Parintii au incercat sa-l convinga sa se intoarca insa fara rezultat.

In momentul dezinstitutionalizarii au incercat cu ajutorul asistentilor sociali sa ia legatura cu familia, unii au aflat ca mama a murit, unii parinti nu au fost de gasit, iar altii au refuzat sa mearga in familie. Aceasta fiind situatia, tinerii au fost primiti in programul asociatie, la inceput pentru o perioada de proba de 2 luni, iar apoi cei care au vrut sa continue au semnat un contract pe o perioada de 2 ani. Urmand ca la finele acestui termen sa se angajeze.

Umanconstruct ii sprijina in cautarea si gasire unui loc de munca, insa o problema o constituie lipsa de initiativa din partea asistatilor pentru a incepe acest proces.

III. Explorarea sistemului client

A. Subsistemul individual

1.Caracteristici fizice

Semnele institutionalizarii sunt vizibile inca de la primul contact cu acesti tineri. Din punct de vedere al dezvoltarii fizice se poate observa ca sunt mai scunzi decat ceilalti tineri de varsta lor (au in medie 1,65 m; 50 Kg), mai slabi. In momente de nesiguranta se leagana, semn al abuzurilor si lipsei afectivitatii materne, gest devenit acum reflex.

2.Caracteristici motivational - emotionale

Din punct de vedere emotional, acesti tineri au reale probleme in exprimarea sentimentelor si in definirea lor, au un vocabular sarac folosind de multe ori cuvinte pe care le-au auzit dar al caror sens nu-l cunosc (jignit folosit cand este trist sau suparat). Sunt inca imaturi din punct de vedere afectiv, nu stiu sa rada (in perioada petrecuta cu ei nu i-am vazut niciodata "razand cu lacrimi", nu stiu sa o faca, sunt timizi si daca ii privesti se intimideaza).

Evaluarile realizat prin testele psihologice au evidentiat o stima de sine scazuta.

In ceea ce priveste motivatia este foarte greu de lucrat cu ei daca nu primesc recompense imediate si mai ales materiale. Nu au dezvoltata capacitatea de amanare a recompenselor. Nu manifesta interes pentru activitati noi daca nu afla care sunt castigurile. In general se tem de nou, preferand sa duca o viata monotona, fara evenimente majore, dar care le ofera stabilitate.

3. Instruirea profesionala

La acest nivel problemele pornesc de la pregatirea scolara pe care subiectii o au, care nu este ceea ce si-au dorit ei sa fie (de exemplu, un baiat mi-a spus ca a fost inscris la specializarea marochiner pentru ca nu mai erau locuri la profilul zugrav, vopsitor, tapetar, meserie care il atrage si pe care o invata acum). O alta problema este lipsa de cunostinte atat teoretice cat si practice pentru meseriile pe care le au, ceea ce face si mai grea angajarea.

Aceasta pregatire deficitara pe care o au are o influenta negativa asupra initiativei venite din partea lor. Le este teama de esec si ridiculizare din parte celorlalti si de aceea prefera sa spuna ca "nu pot", in loc de "voi incerca".

4. Experienta anterioara de viata

Traseul institutional prin care au trecut acesti tineri a lasat urme adanci cu efecte negative la nivel psihic si social. Schimbarea mediului, dar si a personalului in grija carora au fost, a dus la formarea de relatii deficitare cu adultii, in fata carora sunt rezistenti si cu care se obisnuiesc greu. De aceea manifesta respingere pentru persoanele noi, iar relatia de incredere se construieste foarte greu, testand mereu adultii cu care intra in contact. Cu toate aceste manifesta respect fata de autoritati (sefi, asistenti sociali, psihologi).

Viata in institutii, prin programul strict si oferirea de conditii (haine, mancare, curatenie), a "ajutat" la incetinirea procesului de formare a abilitatilor de autogospodarire, responsabilizare si valorizare a propriei persoane. Acesti tineri nu stiu sa spele haine, sa gateasca, sa faca curatenie, sa mentina curatenia facuta, nu stiu sa-si administreze banii si nu pretuiesc ceea ce au.

5. Nevoile subiectilor

Nevoile satisfacute sunt cele de la baza piramidei lui Maslow (nevoi fiziologice si de securitate) in timp ce nevoia de afectiune (legata de lipsa parintilor, a unui confident, a unei prietene etc.), nevoia de stima (lipsa de apreciere din partea persoanelor semnificative pentru ei) si de autorealizare (lipsa unui loc de munca, a unei locuinte etc.) nu le sunt satisfacute ceea ce creeaza dificultati in integrarea socio-profesionala.

6. Consecintele etichetarii asupra clientilor

Stima de sine scazuta;

Lipsa suportului social;

Sentimentul abandonarii de catre cei din jur;

Dificultati in cautarea, gasirea si mentinerea unui loc de munca;

Lipsa de perspective si sens.

B. Subsistemul organizational

Relatia subiectilor cu directorul organizatiei este destul de buna, dar ei sunt foarte furiosi pe acesta cand sunt pedepsiti deoarece considera pedepsele prea aspre (de exemplu, un baiat nu si-a indeplinit sarcinile la bucatarie, lasand mancarea pe foc a plecat in oras; pentru ca nu era la prima abatere el a fost pedepsit cu 20 de zile in care sa faca de serviciu la bucatarie).

Relatia cu asistentul social este una bazata pe incredere, fiind prima persoana la care apeleaza atunci cand au o problema.

O relatie buna au si cu inginerul care se ocupa de partea profesionala, care ii duce la locurile de munca si care intermediaza relatiile cu patronii firmelor de constructii.

In ceea ce priveste alte institutii, asistatii nu au initiativa de interactiune, refuzand sa mearga singuri si la medicul de familie care ii cunoaste.

C. Subsistemul mediului inconjurator si fizic

Locuintele in care tinerii se afla acum sunt la periferia orasului, intr-un cartier sarac, in care locuiesc persoane de etnie rroma cu care la inceput au avut divergente. Acum atmosfera s-a schimbat pentru ca angajatii asociatiei apeleaza la ajutorul politiei de cate ori este nevoie. Cu toate acestea se intalnesc anumite expresii si atitudini luate de la vecini si la subiectii cercetati.

In concluzie, pot spune ca s-a confirmat ipoteza cercetarii, care afirma ca exista o legatura intre etichetarea frecventa a tinerilor proveniti din centre de plasament si aparitia unor atitudini si comportamente problematice care le ingreuneaza cautarea, gasirea si pastrarea unui loc de munca.

Comportamentele problematice identificate sunt cele legate atitudini verbale agresive, nerespectarea regulilor si a unui program, consumul de alcool, toate aceste creandu-le dificultati in orice incercarile de cautare, gasire si pastrare a unui loc de munca. La acestea se adauga stima de sine scazuta ca efect al etichetarii din timpul institutionalizarii care duce la neincredere in propriile capacitati si la dificultati de relationare sociala.