Chestionarul Thomas-Kilman, pentru depistarea capacitatii de rezolvare a conflictelor

Chestionarul Thomas-Kilman, pentru depistarea capacitatii de rezolvare a conflictelor

Autorii chestionarului pornesc de la ideea ca fiecare persoana intra in conflict, uneori independent de vointa proprie, caz in care trebuie sa reactioneze intr-un anumit mod, pentru rezolvarea conflictului. Aceasta rezolvare va fi in functie de caracteristicile atitudinale si comportamentale ale fiecaruia, caracteristici la care se apeleaza prin afirmatiile prezentate sub forma unor situatii, in care individul trebuie sa adopte una dintre variante.

Chestionarul este alcatuit din 30 de itemi (perechi de propozitii), una dintre variantele perechi fiind obligatoriu de ales de catre subiect. In functie de alegerile facute, rezulta cate o dominanta pentru fiecare dintre urmatoarele atitudini: concurent (cu itemii 3,6,8,9,10, 13, 14, 16, 17, 22, 25, 28), capabil sa rezolve probleme (cu itemii 2, 5, 8, 11, 14, 19, 20, 21, 23, 26, 28, 30), gata de compromisuri (cu itemii 2, 4, 7, 10, 12, 13, 18, 20, 22, 24, 26, 29), evitant (cu itemii 1, 5, 6, 7, 9, 12, 15, 17, 19, 23, 27, 29), usor adaptabil (cu itemii 1, 3, 4, 11, 15, 16, 18, 21, 24, 25, 27, 30). Raspunsurile semnificative pot fi atat in cazul alegerii variantei A cat si in cazul alegerii variantei B.

Astfel, prin depistarea tipului dominant, dintre cele cinci modalitati de abordare a unui conflict, se poate observa atitudinea subiectului, precum si modul lui de solutionare a situatiilor conflictuale.

"Chestionarul general asupra mediului social-economic si cultural familial" si "Chestionarul asupra vietii scolare a copilului"

- prezentate de Elena Vlad in lucrarea "Evaluarea in actul educational terapeutic" - Editura Prohumanitate, Bucuresti, 2000

Sursa:  Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

Scop:  Determinarea urmatoarelor caracteristici:

Inceputul studiilor scolare: adaptarea la gradinita si la cursul pregatirilor.

Data si conditiile stabilirii randamentului scolar (pentru elevii care au dificultati).

Frecventa scolara.

Punctul de vedere al mamei asupra motivelor reusitei sau esecului.

Desfasurarea probei

Pentru obtinerea datelor informative, s-au distribuit chestionarele, in mod individual, persoanelor avizate (parinti, cadre didactice) si au fost invitate sa le completeze.

Facem mentiunea ca aceste chestionare au avut intrebari formulate clar, precise, tinand cont de nivelul intelectual al familiilor copiilor cu deficienta mintala.

Pentru familiile analfabete, chestionarele au fost completate de examinator.

a) Chestionarele pentru parinti

Intrebarile se refera la:

componenta familiei;

situatia profesionala a familiei;

nivelul de studii;

starea social-economica - venitul lunar global;

conditiile de locuit;

nationalitatea;

handicapuri: senzoriale, neuromotorii, de comportament;

cooperarea cu scoala;

Raspunsurile la acest chestionar au fost centralizate si utilizate pentru descrierea esantioanelor de subiecti investigati (normali si deficienti mintali din invatamantul obisnuit incluziv).

b)    Chestionare pentru cadre didactice

Aceste chestionare au fost utilizate pentru a culege informatii din partea cadrelor didactice care lucreaza cu subiectii esantioanelor folosite in cercetare. Intrebarile se refera la:

inceputul studiilor scolare;

adaptarea la cursul pregatitor;

data si conditiile slabirii/cresterii randamentului scolar;

frecventa;

motivele reusitei/nereusitei scolare;

preocuparile scolare in viata copilului;

Interpretarea

Raspunsurile fiecarui chestionar au fost centralizate intr-un tabel, considerate ca rezultate finale, reprezentate numeric (ca numar de cazuri pentru fiecare item).

Acest tabel constituie configuratia fiecarui esantion si totodata o reprezentare reala a factorilor educogeni (familie, scoala) in esecul/succesul scolar al subiectilor investigati.

Chestionar de comunicare

Intercomunicarea diadica este cel mai bine reprezentata de tipurile, cantitatea mesajelor emise si receptionate, precum si de calitatea mesajelor.

Intercomunicarea diadica este legata de toate tipurile de interactiuni, si anume, sexual-senzitive, eroto-afective, conceptii socio-educationale, conceptii decizionale, conceptii practic-menajere, conceptii de planificare a bugetului, conceptii de loasir.

De asemenea importanta in comunicare este si semnificatia informatiilor emise si receptate de subiect.

Congruenta (adecvarea, articularea, sincronizarea) mesajelor reciproce ca expresie a carentei comunicarii.

Frecventa mesajelor emise si receptate, poate fi mare, optima sau redusa.

Corelat cu chestionarul de stabilitate acesta poate releva sau nu corespondenta si complementaritatea in planul ideilor, atitudinilor, conceptiilor, aspiratiilor pe planul comunicarii si comportamentului erotico-sexual.

Prin acest chestionar am masurat variabile ca:

comunicarea empatica;

comunicarea problemelor gospodaresti;

comunicarea asupra problemelor personale (serviciu, preferinte, hobby)

comunicarea asupra problemelor de concediu;

comunicarea asupra metodelor educative;

comunicarea asupra problemelor sexuale;

comunicarea asupra problemelor sensibile.

La fiecare dintre aceste variabile au fost trei itemi, fiecare dintre acestia avand o grila de interpretare a raspunsurilor scalata de la 1 la 3.

Punctajul maxim de 9 fiind dat de o foarte buna comunicare, iar punctajul maxim de 3 fiind dat de o modalitate patogena de comunicare

Chestionar

Va rugam sa completati acest chestionar cu atentie si sa nu va consultati cu partenerul. Incercuiti litera corespunzatoare atitudinii d-vs, vizavi de urmatoarele situatii.

1. Vi s-a intamplat vreodata sa va intelegeti cu sotul (sotia) din priviri ?

a.   mi se intampla de multe ori

uneori

niciodata

2. Impartasiti planurile de sfarsit de saptamana facute de sot (sotie) ?

b.       da

cateodata

niciodata

3. Schimbarile de decor in locuinta le hotarati impreuna ?

c.   da

cateodata

niciodata

4. Discutati adesea despre problemele de serviciu ale sotului (sotiei) sau ale d-vs ?

d.       da

cateodata

niciodata

5. Seful d-vs v-a facut un compliment si v-a invitat la o cafea. Ii povestiti sotului (sotiei) cand ajungeti acasa ?

e.   sigur este primul lucru pe care il povestesc

ii povestesc doar partial

bineinteles ca nu-i spun nimic

6. Va faceti impreuna planuri de vacanta cu mult timp inainte ?

f.         da

uneori vine vorba si despre asta

nu discutam decat cu cateva zile inainte

7. Vi s-a intamplat sa puneti in fapt o idee ce exista in mintea sotului (sotiei) inainte ca aceasta sa o exprime "la asta ma gandeam si eu, cum de ai stiut" ?

g.       i se intampla de foarte multe ori

uneori

niciodata

8. Va insotiti sotia la o prezentare de moda ?

h.       da

cateodata

niciodata

9. Inainte de a lua o hotarare cu privire la educatia copilului d-vs, va sfatuiti in prealabil cu sotia (sotul) ?

i.          da

cateodata

niciodata

10. Un coleg v-a acuzat pe nedrept ca aveti legaturi cu sotia lui fara sa aiba dreptate. Ii spuneti sotiei ?

j.          da, amenintand-o cu gura lumii

da dar fara a relata la toti discutia

nu pentru ca este o problema personala

11. Vi s-a intamplat sa aveti reactii identice cu ale sotului (sotiei) fata de o persoana sau de o situatie fara a discuta in prealabil ?

k.   mi se intampla de foarte multe ori

uneori

niciodata

12. Dupa un act sexual esuat discutati motivele acestui fapt ?

l.          da

da daca el (ea) aduce vorba

nu

13. Daca sotul (sotia) a citit o carte pe care d-vs n-ati citit-o va impartaseste ideile si va indeamna sa o cititi ?

m.     o cititi

numai o frunzariti

nu o cititi

14. Daca la o sedinta cu parintii invatatorul v-a informat ca notele copilului d-vs au inceput sa scada, trebuie sa luati o hotarare, va consultati cu sotul (sotia) asupra posibilelor cauze?

n.       da

cateodata

foarte rar

15. Vi se intampla sa discutati despre meniul de a doua zi ?

o.       da

cateodata

niciodata

16. Ati avut o idila scurta intr-o delegatie. O povestiti sotului (sotiei) ?

p.       sigur ca da

ii povestesc despre persoanele cu care m-am intalnit dar ignore idila

cum sa-i povestesc ?

17. Va doriti sa introduceti o inovatie in desfasurarea actul sexual

q.       discutati inainte cu sotul (sotia)

sunteti nehotarat (a)

nu discutati despre astfel de lucruri

18. Sotul (ia) s-a intors dintr-o delegatie din strainatate. Sunteti interesat(a) sa va povesteasca in detaliu experientele traite ?

r.         da

depinde de situatie

nu

19. Cereti parerea sotului (sotiei) asupra modului in care va veti imbraca intr-o situatie anume ?

s.   da

cateodata

nu

20. A-ti aflat recent ca fetita d-vs de 15 ani are un prieten. Considerati ca acest fapt  trebuie discutat cu sotul ?

t.         da, bineinteles

ma gandesc cum sa abordez problema

nu cred ca sotul (ia) mea trebuie sa stie acest lucru

21. Obisnuiti sa vorbiti in timpul actului sexual ?

u.       da

cateodata

nu

Experimentul natural

Acest experiment, dupa Mielu Zlate (42) si Stanciu Stoian (37) este de tip :

natural - deoarece probele sunt aplicate in cadrul diferitelor activitati de invatamant, sub forma de joc, activitati de relaxare sau activitati in completare, acolo unde se preta

colectiv - colectivul este considerat ca unitate deoarece probele se aplica pe grupe de copii ,omogene, comparabile;

simultan - deoarece comparam grupul experimental si grupul de control intr-o sectiune transversala ;

succesiv - deoarece comparam atat grupul experimental cat si cel de control cu el insusi intr-o sectiune longitudinala (rezultatele din pretest sunt comparate cu cele din posttest)

de verificare - deoarece tinde spre verificarea ipostezei explicit formulata, care poate fi confirmata sau infirmata

psihopedagogic-formativ - deoarece "tinteste spre introducerea in grupul cercetat a unor <factori de progres> in vederea schimbarii comportamentelor, schimbare constanta prin compararea situatiei initiale si cea finala" (42)

Etapele experimentului

Prima etapa, pretestul a avut ca scop cunoasterea subiectilor in vederea organizarii grupelor experimentale si de control. In aceasta etapa s-a aplicat individual testul Matricelor Progresive - MP(c) (seriile A, AB si B). Am ales acest test, intrucat examineaza in general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte. Avand in vedere unele particularitati ale scolarilor mici (concentrare redusa a atentiei, precum si capacitatea redusa de intelegere a instructiei), testul indeplineste cerintele respective (planse colorate atractiv, instructie minima si clara). El contribuie de asemenea la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etilologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a debilitatii mintale.

Tot in aceasta etapa a fost aplicata o baterie de teste elaborata prin adaptarea si combinarea unor modele de teste din literatura de specialitate (J. P. Guilford (10), E. P. Torrance (39), A. F. Osborn (20), M. Roco (31)). Bateria de teste cuprinde cinci probe, fiecare incluzand un nr. variat de itemi. Cele cinci probe ale bateriei sunt de tip figurativ, verbal si constructiv-figurative.

Proba 1

Ce-ar putea fi aceste figuri?

Aceasta proba de tip figurativ consta in imaginarea cat mai multor lucruri (obiecte) pe care ar putea sa le prezinte, sa le sugereze, figuri incomplet structurate. Proba cuprinde patru itemi, iar figurile folosite (vezi anexele 1, 2, 3, 4) sunt preluate dintr-un test de imaginatie creatoare tradus si adaptat de A. Chelcea (4). Instructiunea a fost urmatoarea pentru fiecare din cei patru itemi:

"Iata aici un desen al unui coleg de-al tau. Ce crezi ca a desenat el aici? Tine figura in ce pozitie doresti. Incearca sa dai cat mai multe raspunsuri. "

Proba s-a aplicat individual, in timp nelimitat.

Proba 2

Dati un titlu tablourilor!

Aceasta proba de tip figurativ consta in intalnirea cat mai variata a unor tablouri. Proba cuprinde cinci itemi. Tablourile (vezi anexele 5, 6, 7, 8, 9) sunt scene din diferite povesti, foarte putin cunoscute de catre subiecti. Temele sunt variate: din activitatea scolara, din lumea basmelor, din lumea vietuitoarelor, din copilarie si tema stiintifico-fantastica. Instructiunea pentru fiecare tablou a fost urmatoarea:

"Priveste acest tablou. Incearca sa dai cat mai multe titluri potrivite."

Proba s-a individual in timp nelimitat.

Proba 3

Ce s-a intamplat?

Aceasta proba de tip verbal consta in imaginarea cat mai multor cauze posibile care au determinat un anumit fenomen. Proba cuprinde patru itemi la care s-a folosit cate o imagine (vezi anexa 10, 11, 12, 13) insotite fiecare de cate o intrebare.

a)         Ce viseaza Tim?

b)         De ce s-a necajit mama?

c)         La ce s-a gandit pisica?

d)         Ce minciuna pregateste Sam?

Instructiunea pentru fiecare inagine a fost:

"Priveste aceasta imagine si raspunde la intrebarea urmatoare (se citeste prima intrebare). Gaseste cat mai multe raspunsuri diferite."

Proba s-a aplicat individual, in timp nelimitat.

Proba 4

Daca - atunci

Aceasta proba de tip verbal ne duce in lumea fantasticului. Ea are drept punct de plecare pentru fiecare din cei patru  itemi cate o propozitie alcatuita din doua parti (cauza - efect), in care prima parte (cauza) este o situatie ireala, fantastica, iar cea de-a doua parte (efectul) trebuie completata de catre subiecti cu o consecinta posibila a cauzei. Subiectii trebuie sa se transpuna in aceasta situatie, considerand-o reala si sa-si imagineze toate urmarile posibile unui asemenea eveniment neasteptat. Instructiunea pentru fiecare item a fost:

"Asculta urmatoarea propozitie si completeaz-o. Ganditi-va la cat mai multe urmari posibile daca ar avea loc urmatoarele evenimente:"

a)         Daca marea ar fi de cerneala, atunci . . . . . . . . .

b)         Daca vacile ar deveni vitei, atunci . . . . . . . . . . ..

c)         Daca lume ar fi din cascaval, atunci . . . . . . . . . .

d)         Daca o capatana de usturoi ar gandi, atunci . . . . . . .

Proba s-a aplicat individual, in timp nelimitat.

Proba 5

Testul figurilor

Aceasta proba de tip contructiv-figurativ consta in desenarea a cat mai multor obiecte pornind de la aceasi figura de baza. Proba contine trei itemi (vezi anexa 14). Instructiunea pentru fiecare item a fost:

"Priviti aceasta figura. Ganditi-va la nu obiect pe care l-ati putea desena, avand figura ca parte. Desigur aveti o idee buna. Adaugati toate liniile si elementele pe care le doriti pentru a face obiectul la care v-ati gandit. Incercati ceva la care nimeni altul nu s-ar gandi. Daca mai aveti o idee, desnati inca un obiect. Inceracti deci sa desenati cat mai multe obiecte diferite care sa porneasca de la aceasta figura. Tineti figura in ce pozitie doriti."

Cele trei figuri alese au fost:

a)         un cerc

b)         doua linii paralele

c)         litera "e" mic de mana legata de doua ori

Proba s-a aplicat colectiv, pe grupe, in timp limitat de 30 de minute.

Precizam ca toate probele au fost in asa fel alese si adaptate, incat, pa cat posibil, sa stimuleze gandirea divergenta si imaginatia subiectilor. Aceasta baterie de teste a fost aplicata in aceleasi conditii atat grupului experimentat cat si celui de control in perioada scolara 15 octombrie - 15 decembrie 2005.

A doua etapa, sedinta experimentala, in cadrul diferitelor activitati scolare, subiectii grupului experimental au fost supusi unor exercitii de antrenament intensival imaginatiei. Antrenamentele s-au desfasurat in cadrul diferitelor momente ale lectiilor, in scop de relaxare, acolo unde se preta, dar mai ales, in partea finala a lectiilor, ca activitati in completare. Aceste antrenamente s-au realizat colectiv cu ajutorul unei baterii de teste similare cu cea anterioara.

Astfel, prima proba are aceleasi instructiuni, insa sunt prezentate o serie de patru figuri diferite de primele (vezi anexele 15, 16, 17, 18).

A doua proba este identica, insa sunt prezentate o serie de cinci tablouri diferite de primele (vezi anexele 19, 20, 21, 22, 23).

A treia proba are aceleasi instructiuni, dar contine urmatorii itemi:

a)         De ce latra Azorel?

b)         De ce se mira Sam?

c)         Ce l-a speriat pe pitic?

d)         De ce este vesel Emil?

A patra proba este are aceleasi insturctiuni, dar contine urmatorii itemi:

a)         Daca nu ar mai exista scoli, atunci . . . .

b)         Daca omul ar avea trei maini, atunci . . . .

c)         Daca ar fi duminica in orice zi, atunci . . .

d)         Daca ai avea un ochi la spate, atunci . . .

A cincea proba este identica, dar are ca figuri de baza:

a)         un patrat;

b)         doua cercuri;

c)         o petala (o lacrima);

(vezi anexa 24

Aceasta baterie a fost imbogatita si cu alte tipuri de exercitii in vederea antrenarii imaginatiei subiectilor din grupul experimental. Aceste exercitii au fost:

Stabilirea cat mai multor asemanari si deosebiri posibile intre doua serii de obiecte. Exemple:

caine - pisica

lingura - furculita

carte - caiet

2) Consemnarea cat mai multor intrebuintari neuzuale, diferite de cele obisnuite ale unor obiecte foarte cunoscute. Exemple:

caramida

cutie de carton

caciula

3) Alcatuire de povestiri dupa tablourile folosite la proba 2.

4) Cautare de cat mai multe posibilitati de a sfarsi o povestire. Exemplu:

Paunul si ariciul

Paunul umflandu-se in pene si etalandusi mandru coada se plimba intr-o zi, plin de importanta prin fata unui arici razand de uratenia penajului sau:

Sunt imbracat ca un rege - spuse paunul ariciului - in aur si purpura, in toate culorile curcubeului. Dar uita-te la tine, vai, ce urata haina ai!

Ehe . spuse ariciul..

(completati mai departe)

5) Cautarea cat mai multor obiecte ce poseda anumite calitati. Exemplu:

Discul insusilor

Pentru a nu modifica aceasta proba inspirata din Mihaela Roco (32), am preluat-o intocmit si am explicat notiunile si expresiile mai putin cunoscute de catre subiecti:

cautat pe piata =solicitat, cerut de cumparator

mobil    =care se misca

convenabil    =multumitor, potrivit

simpatic =placut, atragator

elastic =care revine la forma initiala

costisitor   =care costa multi bani, scump

comestibil =bun de mancat

Sarcina jocului este sa se aleaga doua numere cuprinse intre cifrele 1 si 2 si sa se caute cat mai multe obiecte care indeplinesc calitatile indicate de "discul insusirilor" aferente celor doua numere alese. Deci pentru numerele 1 si 6, de exemplu, carora le corespund adjectivele "alb" si "usor" se pot gasi ca obiecte: zapada, pana, foaie de hartie, etc.

6) Picatura de cerneala

Pe o foaie de hartie se pune o picatura de cerneala, apoi foaia trebuie pliata pentru a obtine o imagine destul de ambigua. Sarcina va trebui sa se caute cat mai multe asemanari intre imaginea pe care o sugereaza pata de cerneala in intregimea ei sau pe fragmente si elementele din realitatea inconjuratoare.

Aceasta etapa a experimentului s-a aplicat in perioada scolara 10 ianuarie - 15 aprilie 2006.

Toate aceste teste au in vedere completarea, combinarea, modificarea, rearanjarea formelor si figurilor, cautand variante cat mai multe, mai interesante, mai neobisnuite. Indicatiile stimuleaza punerea in actiune a imaginatiei si originalitatii. Prin aceste teste se antreneaza reprezentarile, gandirea divergenta si imaginatia. Se preconizeaza aptitudinile de a intreba, de a cerceta cauze si consecinte, de a interveni prin adaugari si transformari, aplicand tate aceste operatii si procese la situatii neobisnuite si solicitand reactii personale, ingenioase. Apropiind testele de situatii similare investigatiei si modelandu-le prin similitudine cu activitatea creatoare, incercam sa surprindem procesele specifice actului imaginativ. Se ofera subiectilor sanse de realizare originala, de redefinire si restructurare, transpunandu-I in situatii noi, identice actului cercetarii. Prin instructiunile date se incearca crearea unei atmosfere relaxante, in care subiectii sa opereze destins cu ideile lor.

Cum criticismul, teama de erori si ridicol sunt impedimente cele mai de seama ale imaginatiei, in instructiuni se accentueaza repetat ca nu exista raspunsuri "bune" sau "rele", probele avand menirea de a pune in evidenta "ideile destepte", neobisnuite. De aceea exercitiile de antrenament imaginativ s-au realizat colectiv, avand la baza metoda brainstorming-ului denumita si "asaltul de idei" care promoveaza un sistem de organizare al grupului experimental bazat pe principiile: libertatea totala de opinie, cantitatea genereaza calitatea, orice critica este interzisa, stimularea asociatiei de idei, imaginatia chiar absurda este bine venita. Continutul inedit, fantastic, al unora dintre probe, ridica blocajele descatusand si eliberand subiectii de teama si conventionalism, deoarece "frica paralizeaza imaginatia" (37). Pe parcursul intregului antrenament am incercat crearea starilor afective agreabile care trezesc o motivatie pozitiva si stimuleaza potentialul imaginativ.

A treia etapa a experimentului, posttestul, s-a realizat in perioada 15 aprilie - 15 mai 2006, in care s-a aplicat din nou bateria de teste descrisa la inceputul acestui capitol, atat la grupul experimental cat si la cel de control.

Apoi, s-a oferit lista profesorului diriginte, pentru un timp mai indelungat, cu rugamintea sa-i caracterizeze pe toti cei douazeci si cinci de subiecti conform instructiei de mai sus.

In etapa a II-a s-a reutilizat lista de adjective (A.C.L.) de Harrison G. Gough; dar de data aceasta urmarind obtinerea unor caracterizari din partea profesoarei de matematica si din partea unor colegi. A fost aleasa profesoara de mate­matica avand in vedere faptul ca elevii au in program rela­tiv multe ore de matematica, deci profesoara este destul de mult in contact cu elevii clasei a XII-a B. S-a oferit lista profesoarei, pentru un interval de timp mai indelungat (o saptamana), cu rugamintea de a-i caracteriza pe cei zece subiecti din grupul 2, conform urmatoarei instructii:

'Va rog sa parcurgeti lista de adjective pentru fiecare din cei zece subiecti si sa notati in dreptul nume­lui fiecarui subiect numarul din fata fiecarui adjectiv care credeti ca-1 caracterizeaza. Va rog sa lucrati separat pentru fiecare elev in parte. Nu va preocupati de posibilele repe­titii sau de eventualele contradictii. Lucrati rapid si nu zaboviti prea mult timp asupra unui adjectiv'.

Un al doilea pas a fost urmarirea caracterizarilor facute de colegi pentru cei zece elevi din grupul 2. Pentru aceasta, elevii clasei a XII-a B au fost rugati sa carac­terizeze un coleg, la alegere, procedand ca si in cazul in care si-au facut propria caracterizare (in cadrul studiului 1) Dintre toate caracterizarile primite s-au luat in conside­rare doar cele care se refereau la cei zece subiecti din grupul studiat.

Aceste caracterizari obtinute cu ajutorul listei de adjective au fost considerate ca fiind date de baza in cercetare, dar ele au fost completate si cu alte date, obti­nute cu ajutorul altor instrumente.