Masuri pentru prevenirea stresului vizual

Masuri pentru prevenirea stresului vizual

Terminalul video si pozitia nenaturala a ochilor

Utilizarea unui calculator nu se aseamana deloc cu actul traditional al cititului.

Exista o mare diferenta intre a privi o foaie alba de hartie acoperita cu litere negre, care reflecta lumina, si a privi un ecran (de obicei negru), care este autoiluminat si care este acoperit cu numeroase caractere colorate.

Lumina suplimentara care provine de la un ecran de calculator este suficient de puternica si necesita o utilizare minima a celei naturale sau a celei artificiale.

Lumina emanata din ecranul calculatorului trece printr-un proces de reimprospatare continua a unui invelis de fosfor, asa incat imaginea sa nu paleasca.

Aceasta "reimprospatare" trebuie realizata cu o viteza de aproape 60 de ori pe secunda, in caz contrar utilizatorii vor sesiza o usoara licarire, asemanatoare celei produse de vechile tuburi fluorescente de iluminat.

Marea diversitate a tipurilor de monitoare genereaza diverse rate de licarire. Pentru utilizatori, acest lucru poate fi deosebit de stresant.

Ca o solutie impotriva acestui fenomen se poate diminua capacitatea de stralucire a ecranului, dar si acest lucru poate conduce la aparitia altor probleme.

Exista o mare diferenta intre pozitia naturala a ochilor atunci cand citim si pozitia nefireasca a ochilor atunci cand privim ecranul unui calculator. Pozitia drept-inainte a operatorilor pe calculator este nenaturala si difera mult de pozitia conventionala, adoptata in timpul cititului. Muschii globului ocular "se lupta" pentru a realiza acel echilibru necesar pentru a fixa si a retine imaginea.

Aceasta stare de permanenta incordare conduce la aparitia unor simptome neplacute, precum oboseala si durerile de cap.

In mod ideal, ecranul unui calculator ar trebui pozitionat la circa 10 inch (25,4 cm) sub linia orizontala a privirii.

Stralucirea emanata de ecranul calculatorului

Termenul de stralucire desemneaza orice imprastiere exterioara a razelor luminoase.

Intr-un birou exista numeroase surse care produc stralucire: lampi impropriu pozitionate, tuburi fluorescente, lumina exterioara (lumina zilei), suprafetele cu un grad mare de reflexie si orice obiect iluminat (pe care cade lumina).

Suprafata din sticla a unui ecran de calculator poate avea un grad mare de reflexie.

In timp ce ochii operatorului pe calculator se afla pozitionati drept-inainte, ei sunt influentati de sursele externe de iluminare si, in special, de lumina provenind din plafon.

Exista numeroase modalitati pentru a reduce stralucirea:

Atasarea la monitorul calculatorului a unor filtre anti-stralucire. Filtrele obisnuite sunt realizate din sticla sau din fibre de plastic. Fiecare tip de filtru are avantajele sale. 

Ecranele din sticla sunt in general mai bune. In ciuda faptului ca sunt costisitoare si necesita o curatire frecventa, sunt excelente in reducerea stralucirii.

O a doua modalitate vizeaza pozitionarea corecta a ecranului calculatorului. In timpul in care nu utilizam calculatorul putem pozitiona ecranul acestuia in asa fel incat sa nu reflecte in nici un fel lumina.

Iluminarea birourilor. Cercetatorii au remarcat ca numeroase birouri sunt improprii pentru utilizarea calculatoarelor din punct de vedere al stralucirii.

Iluminarea birourilor in care se utilizeaza calculatoarele ar trebui sa fie de trei ori mai puternica decat lumina produsa de ecranul pe care il folosim in mod obisnuit.

Traditionalele filtre de lumina plasate pe plafoane si care utilizeaza tuburile fluorescente sunt adesea o sursa considerabila de stralucire. Aceste dispozitive pot fi adaptate in asa fel incat sa directioneze lumina in jos, in unghi drept, in loc sa o imprastie in toate directiile.

Aceasta metoda contribuie la crearea unei ambiante placute si linistitoare pentru ochi.

Utilizarea unor ochelari speciali pentru lucrul pe calculator.

S-a demonstrat ca folosirea acestor ochelari duce la cresterea confortului vizual. Se pare ca vor deveni accesorii pentru utilizatori.

Lentilele ochelarilor obisnuiti nu pot asigura flexibilitatea necesara lucrului cu computerul. Lentilele speciale bifocale pentru computer au portiunea de sus proiectata pentru urmarirea ecranului, in timp ce partea de jos este realizata pentru a urmari textul scris. Lentilele trifocale sunt si mai specializate, asigurand zone pentru computer, pentru text si pentru privirea la distanta. Exista si lentile noi, cu design modern, care permit modificari gradate ale puterii lentilelor in functie de variatia distantei. Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt cateodata utile ca elemente aditionale pentru cresterea confortului la urmarirea ecranului computerului.

Persoanele trecute de 40 de ani sufera deja din cauza dificultatilor de concentrare asupra obiectelor aflate la mici distante. Acest lucru este un rezultat al modificarilor ce survin in structura aparatului vizual, din cauza inaintarii in varsta.

In aceasta situatie se recomanda utilizarea ochelarilor obisnuiti pentru citit si a ochelarilor speciali pentru lucrul cu calculatorul, care echilibreaza aceasta disfunctie naturala.

In lucrul cu calculatorul nu se recomanda folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzatii de disconfort dupa un numar de ore petrecute in fata monitorului.

Munca pe calculator necesita ingrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea mentionam necesitatea unui examen periodic al vederii.

Operatorii pe computer trebuie sa faca un control al vederii si al starii de sanatate a ochilor in fiecare an. Controlul ochilor trebuie facut de un optometrist sau de un oftalmolog familiarizat cu cerintele vizuale ale utilizarii computerului.

Iata ce aspecte trebuie sa cuprinda un astfel de examen:

- sanatatea ochiului;

- acuitatea vederii la distanta;

- acuitatea vederii de aproape;

- cat de bine lucreaza ochii impreuna (bi-ocularitatea);

- capacitatea de lucru la distante mici;

- evaluarea capacitatilor de focalizare;

- semne sau simptome precoce de stres vizual.

Este necesar sa-i furnizam medicului oftalmolog cat mai multe informatii despre conditiile de lucru si de iluminare ale locului de munca, informatii despre timpul pe care il petrecem in fata calculatorului si despre eventualele simptome pe care le resimtim.

In birourile in care exista aparatura hardware, exista filtre de aer pentru a capta eventuala umezeala care ar putea afecta aceasta aparatura si pentru a imbunatati conditiile de siguranta a calculatoarelor.

Folosirea acestor filtre genereaza insa aparitia prafului care la randul sau conduce la aparitia altor probleme de ordin tehnic.

Operatorii pe calculator au tendinta de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distante mici si de aceea sufera de senzatia exterm de neplacuta a "prafuirii" globilor oculari. In aceasta situatie se recomanda folosirea unor picaturi speciale recomandate de catre medicul oftalmolog.

Terapia vizuala

Este vorba despre un program special prin care operatorii pe calculator sunt invatati cum sa-si foloseasca ochii intr-un mod cat mai corect si cu minimum de efort.

Acest lucru presupune urmarea unui program special ce cuprinde tehnici si proceduri care ajuta indivizii sa-si imbunatateasca toate aspectele ce tin de sanatatea analizatorului vizual, incluzand coordonarea generala a ochilor, coordonarea mana-ochi, miscarile ochilor si elemente legate de focalizare.

Testarea vizuala

Un program recent, care si-a dovedit din plin eficienta in realizarea de teste privind monitorizarea simptomelor stresului vizual este programul Eye-CEE (The Eye - Computer Ergonomic Evaluation System for UVD users) si consta in completarea unui chestionar on-line si in urmarea unor teste de vedere. Programul isi propune sa constate daca simptomele pe care le acuza operatorii pe calculator sunt generate sau nu de conditiile de mediu.

Rezultatele acestor teste pot fi consultate de catre medicul oftalmolog, cel mai in masura sa recomande un tratament recuperator adecvat.

5. Tehnica celor "3 B"

Exista numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual. Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor 3 B (Blink, Breathe, Break).

Blink (clipirea)

Clipitul reprezinta o functie automata a aparatului vizual. Este cel mai rapid act reflex din organismul uman. In mod normal, un om clipeste de circa 15 ori pe minut. Cel mai adesea clipim atunci cand suntem nelinistiti, suparati, nervosi, atunci cand vorbim sau cand ne concentram asupra unui anumit lucru.

Clipitul permite ochilor sa se odihneasca timp de cateva secunde si contribuie la curatirea si la umezirea suprafetei globilor oculari; prin urmare, la mentinerea unei vederi clare.

Fiindca clipitul este un act reflex trebuie ca initial sa ne concentram atentia asupra mentinerii unei rate normale a clipitului in timp ce lucram in fata unui calculator; dupa aceea, vom putea clipi intr-un mod cat mai natural.

Breathe (respiratul)

Organismul uman este un adevarat sistem, specializat in realizarea schimbului de oxigen si de dioxid de carbon care este emanat in urma actului respiratiei.

Atunci cand suntem pusi in fata unei situatii limita avem tendinta de a ne retine respiratia, pentru ca ritmul acesteia controleaza activitatea musculara.

Atunci cand ne retinem respiratia, nici macar nu bagam de seama faptul ca anumiti muschi din corpul nostru se contracta.

Un ritm normal al respiratiei ne relaxeaza muschii, chiar si pe aceia ai aparatului vizual.

Break (pauza)

Din cauza intensei concentrari de care dau dovada operatorii pe calculator, nu este de mirare ca organismul uman are nevoie de pauze de relaxare.

Ochii nostri nu au fost construiti pentru a lucra prea multa vreme la distanta mica. Cercetatorul american Anshel Jeffrey a elaborat un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se bazeaza pe luarea unor pauze. Aceste pauze au fost reunite sub denumirea de Micro, mini and maxi Breaks.

Pauzele "Micro" dureaza circa 10 secunde si ar trebui luate din 10 in 10 minute. Terapia consta in concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 10 pasi distanta. Subiectul trebuie sa respire si sa priveasca clipind rar. In tot acest rastimp subiectul trebuie sa continue sa-si roteasca globii oculari si sa-si fixeze privirea asupra unui obiect indepartat.

Pauzele "Mini" trebuie luate din ora in ora si trebuie mentinute circa 5 minute. In timpul acestei terapii subiectul trebuie sa stea in picioare si sa-si intinda muschii si membrele. In tot acest rastimp, ochii subiectului trebuie sa continue sa se roteasca pentru a-i relaxa. Aceste exercitii vizuale sunt recomandate de medicul oftalmolog.

Pauzele "Maxi" pot fi luate in timp ce servim o gustare sau o cafea. Aceasta terapie presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru si punerea in miscare a sangelui prin intermediul mersului.

Aceasta terapie trebuie repetata o data la cateva ore.

6. Pozitia la locul de munca (anexa 9)

Situatia ideala a lucrului pe calculator ar fi cea in care toate conditiile de mai jos sunt satisfacute simultan:

1. Ecranul, documentul si consola se afla toate la aceeasi distanta de ochii utilizatorului. Suporturile documentelor au posibilitatea sa pozitioneze documentul la aceeasi distanta cu ecranul computerului.

2. Tineti picioarele bine asezate pe pamant atunci cand sunteti asezat. Utilizatorii scunzi pot folosi un suport pentru picioare.

3. Trunchiul sta drept dar inclinat cu aproape 20 de grade din solduri.

4. Nu indoiti mana din incheietura atunci cand tastati. Indoirea incheieturii poate duce la afectiuni date de incordare repetata. Asigurati-va ca incheieturile nu se sprijina pe o margine ascutita atunci cand tastati.

5. Mentineti coapsele in pozitie orizontala cu picioarele asezate cu toata talpa pe sol sau pe un suport daca este nevoie.

6. Partea de sus a bratului va fi in pozitie verticala atunci cand folosim terminalul video.

7. Antebratul va fi in pozitie orizontala sau usor coborat.

8. Suprafetele terminalului si/sau ale documentului vor fi la o inaltime astfel incat picioarele sa nu atinga partea de dedesubt a mesei.

Un test simplu pentru verificarea respectarii normelor ergonomice in lucrul cu noile echipamente de calcul poate fi urmatorul:

Daca la urmatoarele intrebari raspunsul este DA, trebuie sa consulti un optometrist

Apar dureri de cap dupa aproximativ 25-30 de minute de lucru pe calculator?

Apare senzatia de oboseala a ochilor insotita de dureri in jurul acestora dupa aproximativ 20-30 de minute?

Vederea este uneori neclara dupa folosirea calculatorului?

Literele, numerele, simbolurile apar neclar pe ecran si nu pot fi distinse, chiar dupa ce monitorul a fost reglat?

Pierzi frecvent randul documentului dupa care se face copierea, dupa ce privesti ecranul?

Apare uneori imaginea dubla?

Apare senzatia de ochi uscati sau iritati dupa 20-30 de minute de folosire a calculatorului?

Apare fenomenul de inrosire a ochilor dupa 20-30 de minute?

2. Daca raspunsul este NU la urmatoarele intrebari, statia de lucru nu este corect conceputa din punct de vedere ergonomic.

Monitorul si tastatura sunt detasabile?

Centrul ecranului se gaseste mai jos cu 4-5 inch de nivelul ochilor?

Ecranul pivoteaza dintr-o parte in alta?

Inaltimea ecranului este ajustabila?

Caracterele de pe ecran pot fi usor citite de la o distanta de 27-29 inch?

Este nivelul iluminatului din camera confortabil, iar sursele de lumina sunt corect pozitionate?

Exista un filtru de reducere a stralucirii ecranului?

Este tastatura destul de grea pentru a sta fixa in timpul lucrului?

Are tastatura 1 inch ori mai putin in grosime?

Exista feedback adecvat la apasarea unor taste (ex. sunete)?

Tastatura are dimensiunile si tastele standard? Exista taste numerice separate?

Exista spatiu adecvat pentru intreg echipamentul?

Suprafata mesei permite pozitionarea monitorului si tastaturii la distantele dorite?

Exista un suport vertical pentru documentele dupa care se face copierea?

Exista spatiu pentru sprijinirea incheieturilor in timpul folosirii tastaturii?

Suprafata de lucru (mesele) au marginile rotunjite?

Suprafata de lucru permite folosirea confortabila a ambelor maini?

Sunt toate materialele necesare lucrului (manuale, carti de referinte, dischete) usor de gasit?

Scaunul permite un suport confortabil pentru spate?

Scaunul permite inclinarea spatarului independent de platforma?

Pozitia si unghiul spatarului pot fi ajustate?

Platforma are marginile rotunjite?

Platforma permite ajustari?

Suprafata de sprijin este sigura (ex. picioare cu 5 role)?

Scaunul are brate. Pot fi pozitionate astfel incat sa nu interfereze cu mutarea scaunului si cu pozitia corecta?

Ai o pozitie relaxata in fata calculatorului?

In pozitia normala de lucru, capul este aplecat in fata nu mai mult de 20⁰ ?

Umerii sunt relaxati?

Pozitia incheieturilor mainilor este "neutra"?

Cotul permite flexarea la 90-100⁰?

Pozitia sezand nu necesita rasucirea coloanei?

Poti lucra confortabil fara schimbari frecvente ale pozitiei?

Temperatura camerei este in jur de 20-22⁰ C?

Camera are o buna ventilatie, fara curenti puternici?

Dupa fiecare ora de lucru iei o pauza de 10-15 minute?

Calculatorul se afla intr-o zona in care fumatul este interzis?

3. Daca raspunsul este DA la urmatoarele intrebari, trebuie sa consulti un medic.

Apar dureri in degete, in maini, in incheieturi sau in antebrate in timpul lucrului pe calculator?

Durerile in degete, in maini, in incheieturi sau in antebrate apar dupa mai multe ore de la incetarea lucrului?

Ai pierdut mobilitatea unor parti ale mainilor sau mobilitatea a devenit mai limitata de cand ai inceput sa lucrezi la calculator?

Muschii gatului, umerilor sau spatelui au devenit mai rigizi sau incep sa doara dupa lucrul pe calculator?

Computerul ne imbunatateste viata, dar nu ne fereste de anumite riscuri privind sanatatea. Aici am analizat numai influenta asupra vederii. In plus,  pe langa ochi, problemele care mai pot aparea sunt:

1. probleme musculare si ale scheletului;

2. stresul;

3. efectele datorate radiatiilor.

Pentru evitarea riscurilor asociate cu utilizarea computerului trebuie intreprinse actiuni in mai multe directii: cercetare, educatie si legislatie.

Multe din studiile existente nu au condus la rezultate concludente.

Educatia publicului, in special a utilizatorilor  de computere, poate juca un rol cheie in controlul riscurilor. Un public bine informat poate hotari asupra unor standarde de fabricatie si a unei legislatii pentru protectia utilizatorului de terminal video.

Reglementarile legale pentru utilizarea computerelor trebuie formulate pe baza descoperirilor stiintifice si a cerintelor unui public informat.

Consiliul pentru Probleme Stiintifice al Asociatiei Medicale Americane a publicat in anul 1987 cateva recomandari cu privire la efectele ecranelor calculatoarelor asupra sanatatii omului:

1. Institutul National pentru Protectia Muncii si Sanatate si alte grupuri vor continua investigatiile privind plangerile operatorilor pe terminale video, acordand o atentie deosebita ergonomiei si masurilor de reducere a stresului, pentru micsorarea disconfortului lucratorilor si pentru imbunatatirea mediului de desfasurare a activitatii.

2. Asociatia Medicala Americana (AMA) va incuraja conducerea institutiilor sa trateze cu interes importanta interfetei "om-masina", sa asigure un mediu de lucru corespunzator si sa incurajeze comunicarea efectiva intre proiectantii sistemului si utilizatori.

3. AMA va continua sa urmareasca acest domeniu si sa alerteze medicii si alte parti implicate daca sunt sugerate si alte aspecte negative.

Desi problema utilizarii calculatoarelor in conditii ergonomice este neclara si in tarile dezvoltate, consideram ca este necesara la noi in tara elaborarea unei  legislatii specifice care sa cuprinda reglementari clare pentru utilizatorii computerelor, care sa cuprinda norme de securitate si unele facilitati salariale sau legate de timpul de lucru.

3.2. Probleme generate de folosirea Internet-ului

Internetul nu este  o retea de calculatoare cum de multe ori se spune gresit, ci este o retea de retele. Este o colectie mondiala de tot fel de calculatoare si de retele de calculatoare legate intre ele.

In anii 60, Internetul a fost initial un experiment al Departamentului Apararii al Statelor Unite, care urmarea sa-i ajute pe oamenii de stiinta si pe cercetatorii raspanditi pe suprafete mari sa lucreze impreuna, folosindu-se cu totii de putinele si de costisitoarele calculatoare si de fisierele acestora. Acest obiectiv a necesitat crearea unui grup de retele interconectate care sa functioneze ca o unitate coordonata.

Razboiul rece a starnit interesul pentru o retea care sa reziste unui atac aerian. Daca o parte a retelei ar fi fost distrusa, datele si informatiile ar fi continuat sa circule spre destinatie cu ajutorul partilor componente care au supravietuit. Astfel, in Internet responsabilitatea dirijarii mesajelor a fost distribuita in toata reteaua, nefiind centralizata intr-un singur loc.

Impactul Internetului asupra vietii noastre este mai mare decat influenta pe care a avut-o Revolutia industriala in schimbarea societatii secolului XVIII. Aceasta este concluzia la care a ajuns un studiu efectuat de prestigiosul Centru de Cercetari Henley din Marea Britanie, studiu finantat de corporatia americana CISCO SYSTEM, liderul mondial in constructia retelelor pentru Internet. Raportul Impactul Internetului in Europa releva schimbarile radicale produse in modul nostru de a trai, de a munci, de a invata si de a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, cumparaturile in cyberspatiu reprezinta un paradis pentru 13% din numarul barbatilor care utilizeaza Internetul, datorita faptului ca se fac mult mai rapid. Acest motiv convinge, din pacate, numai 2% din femei sa cumpere on-line. Insa, din totalul utilizatorilor, doar 19% privesc Internetul ca pe un mijloc de a cumpara diverse lucruri, pentru ca 46% il descriu ca pe o sursa de informatii, 24% ca pe un mijloc de a fi in contact cu ceilalti oameni si 10% ca pe o sursa de distractie.

De la inventarea sa in 1980, numarul retelelor a crescut (dupa unele estimari in prezent sunt peste 30 000). Si numarul utilizatorilor a crescut spectaculos an de an, astfel ca la sfarsitul anului 1999 acesta va ajunge la 400 de milioane. Este dificil de facut o prognoza, dar se pare ca, in 10 ani, numarul utilizatorilor se va dubla. Cert este un singur lucru: firmele de echipamente pentru Internet vand astazi mai multe consumabile decat cele de echipament pentru IT (tehnologia informatiei). Mai mult decat atat, raportul Centrului de Cercetari Henley a analizat si implicatiile sociale. Concluzia: cei care au acces la Internet la locul de munca sunt mult mai bine informati, mai productivi, insa din cauza abundentei de date de procesat, numarul orelor de lucru este in crestere, proportional cu acumularea oboselii si stresului.

Ce fel de informatii putem localiza pe Internet? El ofera o colectie de date care se imbogateste intr-un ritm rapid, colectie ce cuprinde subiecte de la medicina la stiinta si tehnologie. El prezinta un material complet din domeniul artelor, precum si materiale de cercetare pentru studenti si materiale referitoare la recreere, la divertisment, la sport si chiar posibilitati de gasire a unui loc de munca. Prin Internet putem avea acces la almanahuri, la dictionare, la enciclopedii si la harti.

Cu toate acestea, exista unele aspecte nelinistitoare care trebuie analizate. Poate fi considerat sanatos tot ceea ce se gaseste pe Internet? Ce masuri de siguranta ar trebui luate? Intrebari pe care ar trebui sa si le puna si lucratorii din birouri, acum cand majoritatea structurilor utilizeaza Internet-ul.

Inainte de a analiza aceste probleme vom prezenta pe scurt serviciile si resursele pe care le ofera Internetul.  

Posta electronica

O resursa obisnuita oferita de Internet este un sistem international prin care se poate trimite si primi posta electronica, cunoscuta sub numele de e-mail. De fapt, posta electronica reprezinta o mare parte a traficului de pe Internet si pentru multi este singura resursa pe care o utilizeaza.

Grupurile de discutii 

Un alt serviciu bine cunoscut poarta numele de UseNet. Acesta ofera accesul la newsgroup pentru discutii in grup axate pe un anumit subiect.

O varianta a acestui serviciu este sistemul de avizier electronic (BBS). Sistemele BBS sunt asemanatoare UseNet-ului, cu exceptia faptului ca toate fisierele sunt localizate pe un singur calculator care de obicei este intretinut de o persoana sau de un grup.

Partajarea fisierelor (transferul de fisiere)

Acest serviciu permite transferul fisierelor de date de la un calculator la altul. In felul acesta se pot prelua de pe diferite calculatoare programe si orice tip de document electronic.

Pentru a utiliza acest serviciu este necesar un program FTP (File Transfer Protocol) cu ajutorul caruia utilizatorul se poate conecta la un server FTP aflat la distanta. Serverul este identificat printr-o adresa Internet. Accesul la un astfel de server este permis, de regula, utilizatorilor inregistrati care au drept de acces.

World Wide Web (WWW)

Aceasta componenta a Internetului numita mai simplu Web permite utilizatorilor sa foloseasca o idee demodata - cea a notelor de subsol - intr-un mod cu totul nou. Cand un autor al unui articol de revista sau al unei carti introduce o nota de subsol, cititorul examineaza subsolul paginii si probabil este indrumat spre o alta pagina sau spre alta carte. Web-ul poate face  in esenta acelasi lucru, folosind o tehnica ce va sublinia sau evidentia un cuvant, o expresie sau o imagine din document. Cuvantul sau expresia evidentiata arata utilizatorului ca exista un alt document asociat primului. Acest document poate fi accesat si afisat imediat pe ecran. Documentul de acest tip poarta numele de hypertext. De asemenea Web-ul face posibila si stocarea si regasirea sau redarea fotografiilor, a imaginilor fixe si a celor animate si a secventelor video si audio. Utilizand un astfel de instrument clientii pot sa vada rapid si usor informatiile si imaginile grafice stocate, probabil, pe calculatoare aflate la mii de km distanta. Utilizarea unui browser Web seamana foarte mult cu o calatorie adevarata, numai ca aceasta se face mult mai usor. Acest tip de calatorie poarta numele de navigare sau surfing pe Internet.

Societatile comerciale si alte organizatii au inceput sa foloseasca Web-ul ca mijloc de publicitate pentru produsele sau pentru serviciile lor. Ei creeaza o pagina Web, un fel de vitrina electronica. Odata ce adresa paginii Web este cunoscuta, posibilii clienti pot afla informatii despre firma respectiva. 

Chat-ul (discutii prin Internet)

Acest serviciu permite unui grup de persoane  sa-si transmita mesaje intr-un timp foarte scurt. Desi este utilizat de diferite categorii de varsta, el este foarte popular in randul tinerilor. Odata conectat, utilizatorul este pus in legatura cu o multime de alti utilizatori din toata lumea.

Asa-numitele spatii de discutii permit gruparea discutiilor pe anumite teme cum ar fi science-fiction, film sau sport. Toate mesajele tastate intr-un astfel de spatiu apar aproape simultan pe ecranele calculatoarelor tuturor participantilor la discutii. Aceste spatii sunt active in general 24 de ore pe zi.

Internetul dispune, cu siguranta, de un mare potential pentru informare si pentru comunicatii zilnice. Totusi, daca i se ia poleiala tehnologiei de varf, iese la iveala faptul ca Internetul este asaltat de unele dintre aceleasi probleme care au afectat timp indelungat televiziunea, telefonul, ziarele si bibliotecile. Prin urmare, ne putem intreba pe buna dreptate: Este intregul continut informational al Internetului "sanatos"?  

In numeroase rapoarte s-a aratat ca pe Internet exista material informational nepotrivit in special pentru tineri. Unii sustin ca aceasta este absolut o exagerare, mai ales ca descoperirea unor astfel de materiale cere eforturi mari,  constiente si deliberate. Din pacate, astfel de materiale exista si ele pot fi cu multa usurinta localizate, de aceea ar fi intelept ca cei care au acces sau ofera acces la Internet sa fie prudenti.

O alta problema o reprezinta timpul pe care utilizatorii il petrec in fata calculatoarelor navigand pe Internet. Statisticile arata ca acesta este cam de 6 ore pe saptamana, dar timpul de acces la Internet in randul tinerilor este cu mult mai mare. Specialistii arta ca navigarea pe Internet a devenit una dintre activitatile care creeaza cea mai mare dependenta.

Pe Internet exista o multime de subiecte interesante si nenumarate lucruri noi de descoperit. De fapt, Internetul este o imensa colectie de biblioteci care te imbie vizual. Ca sa vizitezi doar o mica portiune din aceasta biblioteca de biblioteci sunt necesare zile si nopti. Asa cum aratam in acest capitol, ramanerea mult timp in fata calculatorului determina stresul vizual si efectele sale indirecte.

Securitatea informatiilor si confidentialitatea mesajelor reprezinta o alta problema a Internetului. De exemplu, un mesaj e-mail trimis trebuie vazut numai de catre destinatar. Insa, in timp ce "scrisoarea" se afla pe drum, o persoana isteata si probabil lipsita de scrupule sau un grup de persoane s-ar putea sa intercepteze corespondenta. Pentru a-si proteja mesajele, unele persoane folosesc produsele soft e-mail ca sa-si codifice continutul scrisorii inainte de a o expedia. Destinatarul are si el nevoie de un soft asemanator pentru a decodifica textul.

Recent s-au purtat multe discutii pe tema schimbului pe Internet de carti de credit si de alte informatii secrete in scop comercial. Desi se asteapta sa se realizeze inovatii importante pentru intarirea securitatii, Dorothy Denning, analista in securitatea calculatoarelor declara: "Este imposibil sa se realizeze sisteme care sa asigure o securitate absoluta, insa riscul poate fi redus considerabil, probabil la un nivel proportional cu valoarea informatiei stocate pe sisteme si cu amenintarea ce vine din partea spargatorilor de retea (hackers), cat si a celor care au acces la informatiile confidentiale". Din pacate nu se poate realiza o securitate absoluta in nici un sistem de calculatoare, indiferent ca este sau nu conectat la Internet.

Cea mai mare parte din materiale si multe dintre serviciile disponibile pe  Internet au, indiscutabil, valoare informationala si pot servi unui scop util. Un numar tot mai mare de firme stocheaza documentatia interna pe retelele lor private, adica pe Intraneturi. Aparitia conferitelor video si audio face posibila schimbarea in permanenta a programului calatoriilor si al intalnirilor de afaceri. Companiile producatoare de soft utilizeaza Internetul pentru distribuirea produselor, ceea ce reduce substantial costurile. Multe servicii care in prezent folosesc angajati pentru incheierea tranzactiilor, cum ar fi companiile de turism, vor fi obligate sa concedieze oamenii pentru ca acum contractele se pot incheia prin intermediul Internetului.

Intr-adevar, Internetul a avut urmari profunde si va continua probabil sa aiba asupra vietii noastre, fiind  un important mijloc de raspandire a informatiilor, de conducere a afacerilor si de comunicare.

Asemenea celor mai multe instrumente, Internetul are utilizari folositoare. Insa, asa cum aratam, poate  fi utilizat si intr-un mod gresit. Unii pot alege explorarea laturilor pozitive ale Internetului, in timp ce altii pot alege segmentele negative.