| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
Metodologia in psihologia cognitiva
Metodele vor fi analizate dupa urmatorii factori:
descrierea metodei
validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti
validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale
marimea esantionului
reprezentativitatea esantionului
validitatea ecologica
informatii despre diferentele individuale dintre subiecti
puncte tari
puncte slabe
| 
   Experimentul de laborator  | 
 |
| 
   Criteriu  |  
   Analiza  | 
 
| 
   1. descrierea metodei  |  
   Se obtin informatii (rezultate si raspunsuri) de la subiecti, intr-un anumit loc si intr-un anumit interval de timp  | 
 
| 
   2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti  |  
    Trebuie sa indeplineasca o serie de criterii, criterii care sunt date, sunt incluse  | 
 
| 
   3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale  |  
    Exista un control, care este o premisa a experimentului de laborator  | 
 
| 
   4. marimea esantionului  |  
   Poate fi oricat de mare (≥30)  | 
 
| 
   5. reprezentativitatea esantionului  |  
   Se urmareste reprezentativitatea maxima, care se atinge cand se investigheaza toti subiectii din populatia cercetata  | 
 
| 
   6. validitate ecologica  |  
   Utilitate practica foarte mica, depinde de tipul de sarcina  | 
 
| 
   7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti  |  
    Diferentele individuale sunt tratate din punct de vedere statistic  | 
 
| 
    8. puncte tari  |  
   * Usurinta in administrare, scorare, analiza statistica; * Se pot aplica usor diverse proceduri pe diferite esantioane reprezentative statistic * Pot fi usor replicate * Exista un mare control al variabilelor * Exista o mare probabilitate de obtinere a unor inferente cauzale valabile  | 
 
| 
    9. puncte slabe  |  
   * Validitatea ecologica * Ignorarea diferentelor individuale * Nu intotdeauna se pot generaliza rezultatele  | 
 
| 
   Cercetari psihobiologice 
 - PET - tomograf cu emisie de pozitroni - rezonanta magnetica nucleara (RMN) - angiografia - se evidentiaza vasele de sange sparte 
  | 
 |
| 
   Criteriu  |  
   Analiza  | 
 
| 
   1. descrierea metodei  |  
   Studiaza creierul uman si animal prin cercetare post mortem sau prin metode de imagistica  | 
 
| 
   2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti  |  
    Echilibru intre subiectii normali si cei cu patologie  | 
 
| 
   3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale  |  
    Nu prea putem avea control asupra variabilelor, acestea diferind in functie de problema abordata  | 
 
| 
   4. marimea esantionului  |  
   Mica (chiar si 1)  | 
 
| 
   5. reprezentativitatea esantionului  |  
   Foarte mica  | 
 
| 
   6. validitate ecologica  |  
   Improbabila in anumite situatii  | 
 
| 
   7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti  |  
    Exista informatii  | 
 
| 
    8. puncte tari  |  
   * Obtinem informatii extrem de credibile despre baza fizica a functiilor cognitive * Obtinem o perspectiva alternativa asupra proceselor cognitive * Furnizeaza posibilitatea unui diagnostic precis si administrarii unei medicatii adecvate  | 
 
| 
    9. puncte slabe  |  
   * Ansamblu de metode foarte scump * Necesita subiecti potriviti * Esantioanele sunt mici * Studiile se bazeaza de cele mai multe ori pe creiere patologice, de aceea generalizarea poate ridica probleme  | 
 
| 
   Instrumente autoadministrate - chestionare, protocoale, jurnale  | 
 |
| 
   Criteriu  |  
   Analiza  | 
 
| 
   1. descrierea metodei  |  
   Se obtin raspunsuri de la subiecti cu privire la cunoasterea lor prezenta sau reamintita  | 
 
| 
   2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti  |  
    De obicei, mult mai relevant este studiul individual  | 
 
| 
   3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale  |  
    Nu exista control  | 
 
| 
   4. marimea esantionului  |  
   Foarte mic  | 
 
| 
   5. reprezentativitatea esantionului  |  
   In principiu, scazuta, dar poate sa creasca in anumite conditii  | 
 
| 
   6. validitate ecologica  |  
   Mare  | 
 
| 
   7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti  |  
    Multe  | 
 
| 
    8. puncte tari  |  
   * Studiul constiintei * Permite accesul la insight-urile subiectilor intr-o maniera ce nu poate fi replicata prin intermediul altor teste  | 
 
| 
    9. puncte slabe  |  
   * Nu obtinem nici un fel de informatii cu privire la procesele din afara constiintei * Uneori autoadministrarea poate influenta procesul cognitiv despre care vorbim * Pot aparea discrepante intre relatarile subiectilor si realitate  | 
 
| 
   Studiul de caz  | 
 |
| 
   Criteriu  |  
   Analiza  | 
 
| 
   1. descrierea metodei  |  
   Vizeaza studiul intensiv al individului tragand concluzii cu privire la comportamentul general  | 
 
| 
   2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti  |  
    Individual  | 
 
| 
   3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale  |  
    Nu exista control  | 
 
| 
   4. marimea esantionului  |  
   Foarte mica  | 
 
| 
   5. reprezentativitatea esantionului  |  
   Foarte mica  | 
 
| 
   6. validitate ecologica  |  
   Inalta pentru cazurile individuale, ea scade cand facem generalizari  | 
 
| 
   7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti  |  
    Foarte multe informatii  | 
 
| 
   8. puncte tari  |  
   * Se realizeaza luand in calcul si informatiile generale despre subiect pe care le culegem prin alte metode  | 
 
| 
   9. puncte slabe  |  
   * Aplicabilitate limitata  | 
 
| 
   Observatia naturalista  | 
 |
| 
   Criteriu  |  
   Analiza  | 
 
| 
   1. descrierea metodei  |  
   Observarea unor situatii din viata reala (clasa, munca, acasa)  | 
 
| 
   2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti  |  
    Nu se aplica  | 
 
| 
   3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale  |  
    Nu se aplica  | 
 
| 
   4. marimea esantionului  |  
   Mica  | 
 
| 
   5. reprezentativitatea esantionului  |  
   De cele mai multe ori mica, in rest relativa  | 
 
| 
   6. validitate ecologica  |  
   Foarte mare  | 
 
| 
   7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti  |  
    Accentul cade pe media statistica a comportamentelor sale, este o observatie cantitativa  | 
 
| 
   8. puncte tari  |  
   * Accesul la foarte multe informatii contextuale  | 
 
| 
    9. puncte slabe  |  
   * Lipsa controlului experimental * Alterarea posibila a comportamentului observat din cauza prezentei observatorului  | 
 
| 
   Simularea pe calculator si inteligenta artificiala (AI)  | 
 |
| 
   Criteriu  |  
   Analiza  | 
 
| 
   1. descrierea metodei  |  
   Simularile - incearca sa replice pe calculator performantele cognitive umane in variate sarcini(exista, de exemplu, modele ale depresiei) AI - prin intermediul ei se creeaza modele concepute pentru a demonstra, cu ajutorul calculatorului, existenta performantelor cognitive inteligente, indiferent daca ele seamana sau nu cu cognitia umana  | 
 
| 
   2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti  |  
    Nu se aplica  | 
 
| 
   3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale  |  
    Total  | 
 
| 
   4. marimea esantionului  |  
   Nu se aplica  | 
 
| 
   5. reprezentativitatea esantionului  |  
   Nu se aplica  | 
 
| 
   6. validitate ecologica  |  
   Nu se aplica  | 
 
| 
   7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti  |  
    Nu se aplica  | 
 
| 
    8. puncte tari  |  
   * Permite explorarea unei game largi de procese psihice cognitive * Permite testarea clara a ipotezelor initiale * Poate conduce la numeroase aplicatii practice  | 
 
| 
    9. puncte slabe  |  
   * Una este softul, alta este hardul - apar anumite limitari ale hardului(memorie, etc.) * Simularile comportamentelor umane sunt intotdeauna modalitati imperfecte de infatisare a modului in care functioneaza creierul  | 
 
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: | 
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |