Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Psihodiagnoza la varstele mici
Testele pentru copiii foarte mici denumite baby
- test au o utilizare din ce in ce mai extinsa. Dr. S. R. Chaille
(1887) poate fi considerat primul care a publicat o serie de teste simple
pentru copiii sub 3 ani. Ele au fost grupate in asa fel incat sa permita
parintilor sa vada daca copiii se dezvolta normal sau nu. Mai cunoscute sunt
testele lui Alice Descoendres care in 1921 a facut o baterie de probe adecvate,
aplicabile din jumatate in jumatate de an, pentru copiii de la 2 la 7 ani.
Charlotte Buhler si Hildegard Hetzer au efectuat in 1932 o baterie de 10 probe
pentru fiecare din primele luni ale copilariei apoi peste 15, 18 luni si pentru
2, 3, 4, 5, 6 ani. Prezinta interes inventarul de dezvoltare infantila al lui
A. Gessell (Gessell Developmental Diagnosis) elaborat intr-o prima versiune in
1925 si refacut in 1940. Are in atentie dezvoltarea copiilor intre 4 - 60
saptamani. Fiecare modalitate de comportament (motor, verbal, de adaptare
sociala) se coteaza cu + sau -. Se poate calcula un ritm de dezvoltare. Gessell
a recomandat atentie la calitatile reactiilor, a avut reticente in ceea ce
priveste calculul si cotatia acestei scale. Gessell a conceput evolutia psihica
in copilarie ca o parcurgere de niveluri pe care le-a reprezentat printr-un
arbore. La primul nivel, biologicul si psihologicul nu se diferentiaza, acesta
este un nivel psihomotor. La nivelul 2 sunt evidente conduitele psihologice pe
langa cele biologice. La nivelul 3 - conduitele ce exprima aptitudini.
Baterie de probe si teste
de diagnoza neuropsihologica a copiilor cu varste
cuprinse intre 6 luni si 7 ani (Diamond,
2001)
Teste de memorie de lucru si control inhibitor, care tin de functionarea cortexului dorso-lateral prefrontal ( DL-PFC )
A-not-B Raspuns intarziat |
Este o sarcina de ascundere a obiectului care necesita functii ale memoriei de lucru si inhibitia raspunsului intarit anterior. Subiectii vad cand obiectul-recompensa e ascuns dupa un paravan (sunt doua paravane identice); dupa un anumit timp, subiectului i se permite sa caute obiectul-recompensa, dupa unul dintre paravane. |
Recuperarea obiectului |
Utilizeaza un obstacol din material transparent. Subiectul poate vedea obiectul-recompensa prin oricare din peretii cutiei, care sunt transparenti, dar poate ajunge la obiect doar prin partea deschisa a cutiei. |
Discriminare Spatiala |
Este o sarcina de memorie si invatare asociativa. Subiectul nu vede cand este ascuns obiectul; trebuie sa tina minte ca recompensa este intotdeauna ascunsa, fie in partea dreapta, fie in cea stanga (cele doua locuri sunt identice); dupa o anumita intarziere intre situatii, subiectului i se permite sa caute obiectul. |
Comparatie vizuala intre perechi |
Este o sarcina de recunoastere in care este prezentat un stimul, urmeaza o intarziere, dupa care subiectul este pus sa aleaga intre stimulul prezentat si un stimul nou. |
Probe utilizate in evaluarea copiilor intre 15-30 luni
A-not-B cu mutarea locatiei obiectului, fara ca subiectul sa vada |
O sarcina de mascare a obiectului care necesita memorarea locatiei in care a fost mutat ultima oara obiectul si inhibarea raspunsului anterior intarit. Similar sarcinii A-not-B, pentru copiii intre 6 si 12 luni, dar care nu coreleaza direct cu activitatea cortexului prefrontal. |
3 cutii (sunt amestecate dupa fiecare descoperire) |
O sarcina de memorie in care subiectii trebuie sa incerce sa deschida toate cutiile, fara a repeta alegerea; se asigura un timp de latenta intre doua conditii. Subiectul trebuie sa-si aminteasca culoarea/ forma cutiilor; locatia lor spatiala e irelevanta. |
3 cutii (fixe) |
In acest caz, sarcina este sa descopere ordinea spatiala a cutiilor. |
Amanare si nepotrivire cu stimulul |
O sarcina de recunoastere, in care subiectul e recompensat pentru gasirea stimulului care nu se potriveste cu stimulul prezentat cu putin timp inainte. Relationat cu activitatea lobului temporal median, pe baza cercetarilor facute pe maimute Rhesus si din datele asupra pacientilor amnezici. |
Global vs. local (procedura de percepere preferentiala) |
O sarcina de atentie vizuo- spatiala. Masoara atentia indreptata spre caracteristicile globale sau spre cele de detaliu ale stimulilor complecsi (e.g. litera H desenata din mai multe litere S). Similara unei sarcini care implica cortexul parietal (rezultat al cercetarilorpe pacienti cu leziuni cerebrale) si cu o sarcina relationata cu activitatea cortexului parietal pe baza rezultatelor obtinute prin RMN functional la adulti. |
Probe utilizate in evaluarea copiilor intre 3 1/2 - si 7 ani
Stroop " Noapte-Zi" |
Necesita retinerea a 2 reguli si control inhibitor. Subiectul trebuie sa spuna "Noapte" cand i se indica o carte cu un soare si invers, sa spuna " zi", cand ii este indicata o carte neagra avand desenata o luna. |
Tapping |
Sarcina bazata pe conflict, necesitand retinerea a 2 reguli in minte si control inhibitor. La o bataie in masa a experimentatorului, subiectul trebuie sa bata de 2 ori, si invers. Relationat cu activarea cortexului prefrontal, pe baza cercetarilor lui Luria pe pacienti cu leziuni. |
3 cuie |
Subiectului i se prezinta o planseta in care sunt infipte 3 cuie aranjate in ordinea: rosu, galben si verde. Subiectului i se cere sa la reaseze in ordinea rosu, verde, galben. Aceasta presupune ca subiectul sa tina in minte ordinea ceruta si sa-si inhibe tendinta de a aranja cuiele in ordinea lor initiala. |
Sarcina de memorare a ordinii temporale (Testul Corsi- Milner) |
Subiectului i se prezinta, pe rand, o serie de stimuli; apoi i se arata 2 dintre stimulii respectivi si este intrebat, pe care dintre cei doi stimuli l-a vazut ultima data. Relationat cu activitatea cortexului prefrontal, pe baza cercetarilor pe adulti umani cu leziuni cerebrale. |
6 cutii (amestecate dupa fiecare descoperire) |
Sarcina mnezica in care subiectul trebuie sa incerce sa deschida toate cutiile, fara a reveni asupra alegerilor; este necesar un timp de latenta intre doua reusite. Similar unor sarcini relationate de activitatea cortexului prefrontal, pe baza cercetarilor pe maimute Rhesus si studii pe leziuni la adulti umani. |
Stroop control condition |
Necesita invatarea si mentinerea in minte a 2 reguli, ca si in Stroop-ul anterior descris, dar nu necesita inhibitie, spre deosebire de acesta. Se folosesc doi stimuli arbitrari ( de exemplu o funda si o tabla de sah) la unul, subiectul trebuie sa spuna"Zi", iar la celalalt "Noapte". |
Testul Corsi-Milner de recunoastere |
Subiectului i se prezinta o serie de imagini si este rugat, apoi, ca dintre alte doua imagini ce ii sunt prezentate sa o indice pe cea pe care a mai vazut-o. Relationata cu activitatea lobului temporal median, pe baza rezultatelor obtinute din studii pe pacienti cu leziuni. |
6 cutii (fixe) |
Trebuie gasita ordinea spatiala a cutiilor. |
Global-local (procedura cu raspuns impus) |
Sarcina de atentie vizuo-spatiala. Masoara atentia indreptata spre caracteristici globale si de detaliu ale unor stimuli complecsi. Relationat cu functionarea cortexului parietal, pe baza cercetarilor pe pacienti cu leziuni cerebrale si a RMN functional la adulti normali. |
Mijlocul liniei |
Sarcina de perceptie spatiala. Subiectului i se prezinta mai multe linii si i cere sa indice mijlocul fiecarei linii. Relationat cu activitatea cortexului parietal, pe baza cercetarilor pe pacienti cu leziuni. |
O. Brunet si I. Lezine au elaborat o scara franceza de teste.
Bateria e alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa din care 6 sunt
considerate ca teste ce pun copilul in conditii experimentale controlabile in
prezenta unui material usor de gasit si utilizat. Intrebarile din baterie
usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a
conditiilor sociale si afective in care se dezvolta copilul. Testele sunt
foarte utile parintilor pentru ca servesc drept introducere in problematica
primei varste destul de dificile din punctul de vedere al studiului si al
instruirii. Intrebarile determina surprinderea gradului de influenta al mediului.
Autoarele considera ca foarte devreme are loc o corelatie intre QI al
parintilor si QD (cotienul de dezvoltare) al copiilor. Testele sunt grupate in
patru categorii avand fiecare o initiala pentru notare. P = controlul postural
si motricitatea; C = coordonarea oculo - motorie; L = limbajul; S = relatiile
sociale si personale. Gruparea acestora se face in functie de diferite etape
ale dezvoltarii psihice timpurii. Pana la 1 an prezinta foarte mare interes
controlul postural si motricitatea in general. Dupa 1an acestea vor fi notate,
dar vor prezenta mai putina importanta decat caracteristicile achizitiilor
verbale si posibilitatile de manuire de obiecte. Examinarea se desfasoara cu
ajutorul unor experimente si intrebari. Durata unei examinari ~ 20 minute la
copiii intre 4 - 12 luni si la 30 minute la cei intre 12 luni pana la 4 ani.
Profilurile obtinute permit sa se urmareasca ritmul dezvoltarii psihice si sa
se calculeze un QD.
Bateria Bayley cuprinde 185
itemi si are functii similare. Se refera la miscarile coordonate, vocalizare,
apucare, intoarcere de pagini, denumire de obiecte, etc. Instructajul usor de
efectuat al acestei baterii permite sa fie utilizata si de parinti fara vreun
ajutor suplimentar.
Rene Spitz a elaborat o serie de baby - tests 1945 - 1946 prin care a pus in
evidenta influenta mare a avitaminizarii afective in varstele timpurii.
Carentele se manifesta in domeniul reactivitatii generale si in dezvoltarea
intelectuala la copiii deprivati de afectiune si tandrete.
Bateria Borel - Maysonnay (de
la 1 la 5 ani). Cuprinde imagini de obiecte simple pentru manuit - 13 imagini
in culori. Ele trebuie manuite si indicate verbal elementele ce le contin.
Bateria pune in evidenta inteligenta copiilor mici si tulburarile de limbaj
(are functii).
Bateria Merrill - Palmer
cuprinde planse de incastrare, probe de limbaj. Scara cuprinde teste non -
verbale foarte bune pentru 4 - 6 ani.
Scara de inteligenta pentru
prescolari Minnesotta cuprinde o serie de probe nonverbale.
Bateria Cunningham Pintner,
eleborata in 1932, revizuita in 1947 e folosita in gradinitele de copii.
Bateria cuprinde variantele A, B si C fiecare cuprinzand 7 teste.
1. Observatie insotita de identificare de obiecte comune (animale, plante)
2. Perceptie de diferite obiecte pt a diferentia ceea ce este frumos (intre
desenele aceluiasi obiect)
3. Identificarea de obiecte ce se pot asocia (gaina cu ou). Trebuie asociate 2
obiecte din 4.
4. Determinarea de greseli de marime si proportii in desene de vestminte (pt
desenare personaje)
5. Capacitatea de a completa desene din care lipsesc anumite parti (decupare de
parti)
6. Completarea de scene
7. Reproducerea unui desen dupa modelul dat in cadrul unor puncte (16 puncte)
Exista si bateria non-verbala Pintner-Paterson cu 13 teste.
Scarile de dezvoltare au o notatie aparte.
Warburton ,bazandu-se pe
conceptia si etapele de dezvoltare intelectuala prezentate de Piaget, a
elaborat o baterie de teste de dezvoltare a gandirii logice a copiilor, ce
contine 5 probe (operatii combinatorii, probe de depistare a notiunii de
proportie si probabilitate, probe de gandire logica, reprezentari spatiale si
conservare a greutatii si volumului
Testele de dezvoltare axate pe activitatea de
desenare
Se considera ca prin desen se pot evidentia capacitati de percepere,
reprezentare, capacitati intelectuale, caracteristici ale dezvoltarii psihice,
aptitudinji creatoare ori ale personalitatii.
Modelul celor 10 figuri de H. Wallon si
Lurcat - se pun in evidenta aptittudini intelectuale, flexibilitatea
reprezentarilor.
Testul celor 21 figuri ale lui Piaget si
B. Inhelder - sase coloane de patratele care 3 cuprind cate 7 imagini
desenate de coloana. Acestora le corespund 3 coloane de cate 7 patratele goale.
Subiectul trebuie sa reproduca figuril din coloanele cu modele. Pentru .
fiecare figura desenata se acorda cate un punctaj.
Testul lui Goodenough H. - 3
situatii diferite de desenare a omului (barbat, femeie, propria persoana) -
indicatii privind structurarea aptittudinilor legate de reprezentarea in
spatiu. E important daca desenul se face din fata sau din profil, daca
picioarele si bratele sunt reprezentate, pozitia ce li se da, atributele ce se
evidentiaza in figurile desenate, detaliile, vestimentatia, integrarea in
peisaj sau intr-o activitate. Include elemente proiective.
Teste scolare (de cunostinte)
Se aplica transversal dar si longitudinal. Sondeaza caracteristicile
informatiilor de care dispun copiii si modul in care le manipuleaza. Sunt de 3
feluri:
-de educatie;
-instructie( de geografie, istorie..; structurate, nestructurate);
-de cunostinte. Testele de cunostinte vizeaza si inteligenta dar pun in evidenta deficiente si lipsuri (instrumente ale unui domeniu interdisciplinar complex).In alcatuirea testelor de cunostinte se folosesc diferite procedee:extragerea din programele scolare a cunostintelor generale, concomitent se solicita algoritmii de lucru; extragerea din programele scolare a obiectivelor de baza ale acestora, testul avand in vedere aceste obiective.
Teste de cunostinte - obiective = sondarea
nivelului de cunostinte si sondarea capacitatilor psihice.
Testele de citire, scriere si calcul
elementar
La nivelul primilor ani de scoala. Testele de lectura = materiale fonetice,
literare, silabe, propozitii. Cinci niveluri de lectura: sub - silabica,
silabica, ezitanta, curenta, expresiva
Testul SCGT - sectiuni - primele doua sondeaza capacitatile de lectura si
calcul. Cuprinde cate 6 planse cu litere, silabe, cuvinte si propozitii. Apare
simetric o gradare a prezentarii de cifre.1 punct / item. Se stabileste nivelul
alfabetizarii, siguranta lecturii si natura aspectelor carentiale ale lecturii.
Copiii - 4 -8 ani. Seria de numere > dificulatile de numeratie si varsta
numeratie, viteza si siguranta de numeratie.
Testele de sondare a capacitatii de lectura si a scrierii la varstele
scolare mici - Bovet - viteza si corectitudinea lecturii.
Categorii de elevi dupa scriere:
a.) copii care nu stiu copia corect un test;
b.) nu copiaza corect dar scriu corect dupa dictare;
c.) stiu ambele
dar fac greseli.
In vederea stabilirii nivelului scolar
pentru ortografie si calcul, J. si M.
Subes elaboreaza o proba in vederea prognozarii repartitiei scolarilor dupa absolvirea primei clase.
Setul cuprinde cate 4 caiete pentru fiecare subiect. Caietele - teste cuprind
fiecare 2 parti care se lucreaza in cate 35 minute. Cele patru caiete de nivel
cuprind cunostinte scolare general, conform cu programele scolare.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |