Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Cartea romaneasca religioasa a cunoscut o larga raspandire mai intai in manuscris iar din secolul al XVI-lea sub forma tiparita.
Manuscrisele s-au realizat in locasurile de cult religios, devenite centre de pregatire a caligrafilor si miniaturistilor, a scriitorilor de text bisericesc, a maestrilor in broderia religioasa si legatoria de carte. Manastirile din provinciile romanesti au constituit pana in secolul al XVII-lea singurele noastre Academii teologice. La manastirea Bistrita din Moldova, Gavril Uric a redactat cel mai vechi Evangheliar slavon-grec in anul 1429 si tot aici s-a pastrat cel mai vechi pomelnic cunoscut pana azi, incluzand si date privind istoria medievala a Moldovei (Pomelnicul manastirii Bistrita). Dupa anul 1453, multi maestri caligrafi din Peninsula Balcanica au migrat in Tarile Romane, biblioteci impresionante adunandu-se acum in manastirile Neamt si Putna din Moldova, Tismana, Govora, Dealul, Bistrita, Snagov, Cozia din Muntenia, Scheii Brasovului, Oradea, Alba Iulia din Transilvania.
Tiparul, ca descoperire tehnologica, a revolutionat gandirea si cultura umanitatii. Biserica Ortodoxa a beneficiat de aceasta inovatie, determinand consolidarea tiparului in alfabet chirilic in spatiul balcanic negrecesc. In 1487, se tipareau primele carti in alfabet chirilic, in slavona, la Cracovia si Venetia , pentru ca in anul 1508 sa se tipareasca prima carte slavona la Targoviste. Centrele tipografice specializate in chirilica au fiintat la Lwow, Praga, Belgrad, Moscova, Ostrog. Folosirea timpurie a tiparului in teritoriile romanesti a cunoscut trei etape distincte: precoresiana, coresiana si postcoresiana.
In afara Scripturii, romanii au beneficiat si de alte scrieri de inspiratie religioasa si de cult, si anume: hagiografiile, predicile si versurile psaltice
Supranumita patria tiparului, Venetia gazduia la sfarsitul secolului al XV-lea intre 50-250 tipografii.
Crestomatie de literatura romana veche, volumul I, cuvant inainte de Zoe Dumitrescu Busulenga, coordonatori I.C. Chitimia si Stela Toma, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1984, p. 102.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |