Eram iertator, inclinat spre a face bine, eram putin idealist, insa orgolios, imi placea sa-i judec pe altii, sa ma inalt, sa domin si preferam sa visez, sa las gandurile sa-mi zboare.
Alti factori care au contribuit la receptivitatea fata de practicile orientale au fost: lecturarea din abundenta a literaturii stiintifico-fantastice si vizionarea filmelor pe aceasta tema, a literaturii in care sunt descrise mistere ale civilizatiei omenesti, carti despre OZN-uri, muzica electronica contemporana, filmele cu arte martiale, in care se putea vedea superioritatea spirituala a orientalilor fata de europeni sau americani.
Toti factorii enumerati mai sus stimuleaza imaginatia tanarului, il fac sa viseze si sa creada ca, in afara de realitatea pe care o stie, mai exista si altele nestiute, pline de mister, exotism si supranatural. In aceste conditii eu am primit de la un coleg de serviciu o revista de propaganda a practicilor, exercitiilor si universului yoghin. La scurt timp, am avut posibilitatea sa citesc si cel de-al doilea numar al revistei.
Cand am citit aceste reviste, am ramas uimit. Nici in cea mai buna carte stiintifico-fantastica nu gasisem un univers, o lume si o realitate mai uluitoare si mai fascinanta decat cea pe care o propuneau aceste doua reviste. Pentru mine a fost extraordinar sa descopar ca in afara lumii obisnuite, in care traim, exista o alta, ca ce este stiut de mine si de lume in general este doar o infima si mutilata parte a realitatii si ca aceasta realitate este una spirituala.
Dar evenimentul cel mai adanc, cel mai important care s-a petrecut cu mine, cu sufletul si mintea mea cand am citit aceste reviste, a fost acela al intalnirii cu Dumnezeu. Atunci am aflat si simtit cu tot sufletul ca exista Dumnezeu, ca el ne-a creat si ne iubeste; ca adevarata ratiune a vietii este cea de progres spiritual, de neincetata slefuire spirituala, pentru a ajunge sau a ne apropia de eliberare, adica a fi buni si nu rai, de a fi asemanatori cu Dumnezeu si nu doar niste creaturi din carne si oase, care se zbuciuma fara nici o ratiune si scop intre momentul nasterii si cel al mortii.
O viata intreaga refuzasem sa cred ca exista Dumnezeu, pentru ca nimeni nu stiuse sa-mi explice existenta Lui intr-un mod logic si stiintific, intr-un mod care sa ma scoata din realitatea inconjuratoare care il nega pe Dumnezeu si sa ma duca intr-una in care existenta Divinitatii sa se descopere de la sine, sa fie demonstrata logic, faptic, sa se impuna intuitiv si prin dovezi.
