Capitolul 1
Controverse in jurul conceptului de propozitie
si a criteriilor de clasificare a acestora ..
§1. Discutii in jurul conceptului de propozitie ..
§2. principii de clasificare a propozitiilor in
limbile comparate .
Capitolul 2
Tipologia propozitiilor bimembre si monomembre
in limbile romana si rusa ..
§1. Unele tipuri de propozitie bimembre romanesti si
echivalentul lor in rusa ..
§2. Echivalentele monomembre rusesti ale unor
propozitii bimembre din limba romana .
§3. Propozitii infinitivale in limba romana si rusa ..
§4. Traducerea inadecvata a unor tipuri de propozitii ..
§5. Modele izomorfe si alomorfe obtinute la traducerea
propozitiilor bimembre din limba romana in limba rusa .
Inchiere .
Bibliografie .
Surse beletristice ..
INTRODUCERE
Tema cercetarii noastre o constituie : corelatia dintre propozitiile bimembre si cele monomembre din limbile romana si rusa . In lucrare se preconizeaza analiza criteriilor de clasificare a propozitiilor bimembre atit in limba romana , cit si in limba rusa.
Trebuie sa mentionam ca : "propozitia este cea mai mica unitate a sintaxei care poate aparea de sine statatoare si care comunica o judecata logica sau o idee caracter afectiv sau volitional " 1
In limba romana sau efectuat multiple cercetari privind propozitia ca uniate sintactica.
Problema clasificarii propozitiilor a fost pusa in discutie de lingvisti romani si rusi ca: A. Ciobanu, I. Iordan, I. Coteanu, M. Avram , I. Etco, C. Dimitriu , A.A. Sahmatov, E. S. Skoblikova, I. Raspopov, s.a.
In lingvistica romaneasca si cea rusa problema clasificarii propozitiilor este abordata controversat, discutiile continuind si in prezent . Cu toate acestea, nu a fost propusa, deocamdata, o clasificare univoca a categoriei sintactice vizate.
In plan confruntativ - contrastiv, se observa atit similitudini cit si deosebiri intre limbile romana si rusa. De mentionat ca nu orice propozitie bimembra din romana se reda prin una bimembra in rusa si viceversa . Adesea unei propozitii bimembre romanesti ii corespunde in limba rusa una monomembra. Am remarcat si alte neconcordante despre care intentionam sa relatam in prezenta lucrare. Cele mentionate determina actualitatea temei abordate.
In limbile comparate remarcam propozitii bimembre si monomembre care la rindul lor, se divizeaza in citeva categorii.
Limba romana este de origine romanica, pe cind limba rusa este o limba slava, de aceea la traducere intilnim mari greutati si structuri alomorfe.
Scopurile lucrarii rezida in urmatoarele:
1) a releva asemanarile si deosebirile privind propozitiile bimembre si echivalentele lor in limbile comparate;
2) a observa schimbarile ce survin la traducerea propozitiilor dintr-o limba in alta;
3) a examina problema clasificarii adecvate a propozitiilor bimembre in limbile comparate.
Lucrarea data este alcatuita din "Introducere" si doua capitole.
In capitolul 1 : "Controverse in jurul conceptului de propozitie si a criteriilor de clasificare a acestora" vom incerca sa comentam diverse definitii ale propozitiei. Vom elucida unele divergente in abordarea propozitiilor bimembre si monomembre in limbile romana si rusa si principiile de clasificare a propozitiilor semnalate in limbile comparate.
Capitolul 2 "Tipologia propozitiilor bimembre si monomembre in limbile romana si rusa" este preponderent practic, urmind analiza exemplelor din literatura artistica. Ne vor interesa propozitiile bimembre romanesti in limba rusa, unele echivalente monomembre in limbile comparate. Vom comenta si exemple de traduceri inadecvate ale unor tipuri de propozitii.
Scopurile ce ni le-am propus au determinat metodele utilizate , in special metoda discriptiva si cea confruntativ contrastiva .
CAPITOLUL 1
Controverse in jurul conceptului de propozitie si a criteriilor de clasificare a propozitiilor.
§1. Discutii in jurul conceptului de propozitie in lingvistica moderna
In fiecare limba predomina un anumit tip structural de propozitii. In limba romana modelul propozitiilor inglobeaza formatiile sintactice ale caror centru organizatoric are in componenta sa doua elemente - subiectul si predicatul, legate printr-un raport predicativ.
Ex.: "Urletul a amutit."
s + pred (I.D. Scrieri , p. 44)
Ciutura statea impietrita.
s + pred + NPS (I.D.S., p. 101)
Nuta plingea.
s + pred (I.D.S. p. 111)
Onache Carabus nu suferea macii.
s + pred + C. dir. (I. D. S. p. 111)
Acestea formeaza categoria propozitiilor bimembre care au fost puse la baza tuturor sistemelor sintactice ale idiomurilor romanice.
Desi discutiile in jurul esentei propozitiei continua pina acum , problema propozitiei ca unitate fundamentala a sintaxei nu a fost deocamdata solutionata.
Dupa opinia lui A. Nicolescu , propozitia este considerata cea mai mica unitate sintactic, in sensul ca are elementele de baza, necesare pentru a exprima singura "o judecata logica sau o idee cu caracter afectiv ori volitional."
Sintaxa traditionala , luind drept punct de plecare logica formula, califica propozitia drept "expresie lingvistica a judecatii" si "forma lingvistica a judecatii" .
Propozitia se caracterizeaza nu numai prin forma sa gramaticala, ci si printr-un anumit continut . Relevarea acestuia ne ajuta a stabili specificul legaturii dintre limba si gindire , gramatica si logica.
Din punct de vedere gramatical esenta propozitiei o constituie predicativitatea sau predicatia prin care se intelege raportarea continutului propozitiei la realitatea obiectiva. Predicativitatea sau predicatia se realizeaza , de obicei, cu ajutorul anumitor cuvinte numite predicate prin care se dau informatii privitoare la subiect.
De remarcat ca nu orice propozitie constituie expresia lingvistica a unei judecati logice (sau psihologice) in acceptia traditionala a acestui termen . Raporturile dintre propozitie si judecata sunt de asa natura, ca forma oricarei judecati este in mod obligatoriu o propozitie , in timp ce propozitia poate servi pentru exteriorizarea atit a judecatii, cit a si a altor forme de manifestare a spiritului uman , cum ar fi, de exemplu intrebarea, imboldul s.a.
