Familia este o tema binecunoscuta a artei din toate timpurile.Ea defineste o societate intr-un anumit stadiu de civi-lizatie,dar marcheaza profund destinul fiecarui individ. Literatura urmareste  cu precadere traseul parcurs de om de la familia in care se  naste pana la familia pe care si-o intemeiaza,fixandu-si astfel statutul social.Familia reprezinta o reunire a varstelor dar si  un potetial conflict intre generatii.Societatea traditionala  impune individului,ca o cale de integrare in comunitate,dar si  de implinire individuala,intemeierea unei familii.Modelul  acesteia este adoptat sau respins in functie de propria  experienta de formare dar si de spiritul epocii.Ca institutie  familia confera stabilitate unei societati de aceea este  protejata prin legi scrise si nescrise.Statul isi asuma  responsabilitatea reglarii relatiilor dintre indivizi in  interiorul familiei mai ales in momente cruciale.Biserica  institutie a statului consfinteste momentele importante pentru  evolutia unei familii prin botez si cununie,doua dintre cele  sapte Sfinte Taine. 
 
         Familia-aceasta forma istorica de comunitate umana are   un nucleu social elementar intemeiat prin casatorie si apoi prin  raporturi stranse de ordin biologic,economic,si nu in ultimul  rand spiritual.Pentru o reusita totala in cladirea unei familii  este nevoie de inteligenta si de o stradanie continua de a ne  modela pe noi insine printr-un adevarat act de vointa,de  educatie si de forta morala.Cu aceste cuvinte,atat barbatul cat  si femeia,trebuie sa devina in ultima instanta,creatorii  propriului chip,calauzitor spre armonie,frumusete fizica si  spirituala,sinceritate si mai ales incredere.Casnicia cea care  creaza familia are la inceput un dram de necunoscut datorat  deprinderilor bune si rele pe care le au tinerii.Cu putin efort  ei pot modifica unele deprinderi negative,ori le pot inlatura  sau inlocui atunci cand exista hotarare,iubire adevarata si  dorinta apriga curata de a crea familia.Numai astfel atat el cat  si ea devin placuti,utili si respectati.Familia la primii ei  pasi inseamna de ambele parti respect pentru adevar pentru ca  numai asa se poate trai si muri linistit si frumos.Un proverb  spune:"minciuna are picioare scurte",ea nu poate merge prea  departe,caci va fi prinsa din urma si descoperita de adevar,spre  rusinea celui care a facut abuz de ea.Poetul englez Jhon Dryden  desi era casatorit de putin timp se ocupa mai mult de poeziile  si cartile sale decat de tanara lui sotie.Cam plictisita aceasta  i-a spus intr-o zi:"-As prefera sa fiu o carte,poate asa mi-ai  acorda mai multa atentie!
 -In cazul acesta draga mea,ar trebui sa fi mai degraba un  calendar!
-De ce un calendar?
-In fiecare an ai fi astfel noua!"
Femeia este intradevar cea care trebuie sa dea dovada de o mare  arta in pastrarea unei atmosfere proaspete si tinere in  casnicie.Daca fiecare din cuplu va veni in ajutorul celuilalt in  momentele mai dificile,acestea vor fi depasite cu o mai mare usurinta totul devenind in final la normal.De altfel se spune si  este un adevar ca numai aceea este dragoste adevarata in care  iubesti partenerul cu defectele lui cu tot.Nimeni nu este  perfect iar pentru armonie si pace nici un efort nu este prea  mare.Singura si unica noblete intr-o familie proaspat  intemeiata,este virtutea de a fi om.
         Familia ca implinire a fiintei este reprezentata cel  mai bine de George Calinescu in "Cartea  nuntii".Opera este  primul roman al autorului in care acesta realizeaza o adevarata  monografie a familiei ca institutie si totodata un poem al  iubirii matrimoniale in care autorul se dovedeste a fi un  creator de tipuri umane.In roman sunt conturate doua lumi aflate  intr-o opozitie de fond si de forma:o lume veche reprezentata de  "casa cu molii" si o lume moderna reprezentata de Ion Marinescu, zis si Jim,fetele pe care le intalneste si nu in ultimul rand  familia Policrat. Jim este in cautarea perechii ideale,dar si de  nevoia de a scapa dintr-un univers sufocant care il va ucide pe  unchiul sau Silivestru. Dora,Lola si Vera sunt tipuri diferite  reprezentand femeile intalnite de Jim.Desi in propria familie nu  se simte in largul lui,Jim cauta insa familia ideala in care sa  poata trai lipsit de griji.Incercarea de a fi cu Dora la inceput  esueaza deoarece fata era indragostita de un locotenent cu care  urma de altfel sa se casatoreasca.Urmatoarea alegere Lola da  insa gresi datorita caracterului libertin al fetei de a trata  lucrurile mai serioase.Desi o are intotdeauna aproape pe Vera,  Jim nu isi da seama de acest lucru.In final o alege pe tanara  din tren deoarece ea raspunde conceptiei sale despre iubire si  despre casatorie.Nunta este aici un motiv insemnand o intalnire  providentiala in care cei doi protagonisti cunosc dragostea  perfecta si bucuria dragostei precum in "Cantarea cantarilor".  Dupa moartea lui Silivestru care lasa lui Jim si sotiei sale  toate apartamentele care apartineau familiei Marinescu,cele trei  surori-printre care si mama lui Jim-rup orice legatura cu  tinerii,incepand sa-i barfeasca deoarece stateau toata ziua la  piscina. Prin casatoria dintre Jim si Vera si prin casa pe care  Silivestru le-a lasat-o ca mostenire acesta si-a construit in  mod indirect o familie la care visa dar care nu a fost cu  putinta sa fie infaptuita datorita surorilor care nu ii  respectau deciziile.Modul in care s-au intalnit cei doi tineri  este foarte interesant avand totodata o urma de mister. Intalnirea din tren cand Jim remarca inocenta si puritatea fetei  simtindu-se apoi rusinat de gestul pe care l-a facut si anume  faptul ca a sarutat-o.Desi acesta a fost un sentiment de moment, deoarece  tanarul  a  uitat  foarte  repede  intamplarea  concentrandu-se  apoi  asupra  noilor  sale  cuceriri. Jim  este  de  asemenea  extrem  de  departat  de  familia  lui, acesta  fiind  si  principalul  motiv  al  cautarii  unei  partenere  de  viata. Relatia  tanarului  cu  familia  sa  este destul  de  rece. Ion  Marinescu  asa  cum  se  numea  tanarul  nu  simte  o  dragoste  profunda  nici  chiar  cu  mama  lui  la  care  tipa  chiar  din  prima  clipa  a  revederii  cand  afla  ca  aceasta  i-a  curatat  cartile  de  praf, dar  din  neatentie i  le-a  asezat  intr-o  alta  ordine. Atat  tanti  Magdalina, mama  lui  Jim, cat  si  celelalte  surori  ale  ei  Fira  si  Ghenca  il  considerau  pe  acesta  un  salbatic. Magdalina  se  simtea  jignita  cand  vedea  ca  ea  nu  se  poate  intelege  cu  baiatul  ei  spre  deosebire  de  celelalte  mame  care  se  plimbau  mandre  pe  strada  la  brat  cu  fii  lor. Toti  din  casa  il  credeau  incapabil  sa  lege  o  prietenie  cu  cineva, deoarece  seara  cand  acesta  venea  de  la  Universitate  el  se  incheia  in  camera  lui  unde  scria  scrisori  de  dragoste  pentru  Lola  sau  radea  de  farsele  pe  care  le-a  pus  la  cale  cu  prietenii  sai  , in  timp  ce  mama  lui  blestema  soarta  acestui  baiat  care  in  loc  sa  colinde  orasul   "invata"  pana  la  miezul  noptii. De  altfel  cand  Jim  isi  vazu  cartile  asezate  in  mod  diferit  de  cum  le  lasase  el, se  enerva  si  le  darama  de  pe  raft, in  acel  moment  auzindu-se  de  afara  un  glas  ascutit  spunand: "A  venit  nebunu'!". Intr-una  din  zile  cand  destinul  a  vrut  ca  cei  doi  tineri  din  tren  sa  se  reintalneasca  din  nou, Vera  veni  la  profesorul  Silivestru, unchiul  lui  Jim  pentru  a  putea  recupera  oracolul  fratelui  ei   Bobby.                        Cand   o   vazu  Jim  se  temu  la  inceput  crezand  ca  fata  vine  sa  ii  ceara  socoteala, dar  afland  adevaratul  motiv  se  hotari  sa  o  ajute  bucuros, dupa  care  o  conduse  cu   masina  acasa. Intalnirile  dintre  Jim  si  Vera  o  faceau  pe  fata  sa  simta  adevaratele  sentimente  pentru  acel  tanar  care  insa  nu  o  lua  in  serios, fiind  ocupat  cu  noile  sale  cuceriri  pe  care  le  credea  de  altfel  femeile  potrivite  stilului  sau  de viata. Momentul  in  care  Jim  o  gaseste  pe  Vera  plangand  reprezinta  de  altfel  si  clipa  de  maxima  intensitate  in  desfasurarea  actiunii, baiatul  dandu-si  seama  atunci  de  adevaratele  sale  sentimente. Desi  femeile  cu  care  traia  in  casa  nu  credeau  ca  el  se  va  casatorii  niciodata, ele  fura  foarte  uimite  cand  Jim  le  dadu  vestea  pe  care  o  luara  la  inceput  ca  o  gluma, devenind  apoi  revoltate  deoarece  acesta  nu  le  daduse  vestea  din  timp. Femeile  doreau  intr-un  fel  sa  impiedice  casatoria  deoarece  acelasi  lucru  si  cu  Lisandrina  si  cu  Silivestru, care  remarca  ca   de-a  lungul  anilor, in  familia  Marinescu  s-au  casatorit  doar  un  singur  barbat  si  cel  mult  o  femeie  din  acea  generatie  restul  ramanand  singuri  ca  si  acum  in  cazul  celor  doua  surori  ale  Magdalinei. Stiind  ca  singurul  din  aceasta  generatie  care  va  putea  trai  fericit  si  care  de  altfel  se  va  casatori  este  Jim, Silivetru  hotaraste  sa-si  puna  capat  zilelor, el  gasind  si  linistea  sufleteasca  de  care  avea  atata  nevoie. Familia  lui  Jim  se  dovedeste  de  la  inceput  a  fi  una  unita, bazata  pe  dragoste  profunda, respect  reciproc, incredere  si  sinceritate. Ceea  ce  face  ca  aceasta  familie  sa  fie  mai  stabila  si  mai  unita, este  copilul  care  apare  in  finalul  operei  in  pantecele  Verei, si  care  il  umple  de   bucurie  pe  Jim, el  simtind  acum  cu  adevarat  ca  are  un  motiv  foarte  puternic  pentru  care  merita  sa  lupte  si  sa  traiasca  asigurandu-i  lui  si  sotiei sale o  lume  usoara  in  culori  stralucitoare  fara  griji  si  fara  tristete. Astfel  propria  lui  familie  se  apropie  foarte  mult  de  conceptiile  sale  fiind  intr-un  final  o  familie  ideala  cu  numeroase  prejudecati  privitoare  la  o   viata  moderna, corespunzatoare  unor  noi  situatii, datorate  evolutiei  societatii.