Banca Centrala Europeana si Sistemul European de Banci Centrale

Banca Centrala Europeana si Sistemul European de Banci Centrale

Banca Centrala Europeana si Sistemul European de Banci Centrale sunt reglementate de Tratatul instituind Comunitatea Europeana si Protocolul privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale Europene (Protocol care reprezinta o anexa la Tratat).

Astfel, art. 8 din Tratat precizeaza ca: 'se instituie un Sistem European al Bancilor Centrale, denumit in continuare SEBC si o Banca Centrala Europeana, denumita in continuare BCE'[1].

SEBC este compus din Banca Centrala Europeana si bancile centrale ale statelor membre - banci centrale nationale[2]

Obiectul principal al SEBC il constituie mentinerea stabilitatii preturilor, sens in care sprijina politicile economice generale din Comunitate pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunitatii.

Dintre sarcinile fundamentale ale SEBC amintim:

- definirea si implementarea politicii monetare a Comunitatii;

- desfasurarea operatiunilor de schimb;

- pastrarea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;

- promovarea bunei functionari a sistemului de plati.

Banca Centrala Europeana - creata prin Tratatul de la Maastricht - a inceput sa functioneze la 1 iunie 1998. Tratatul de la Maastricht a prevazut crearea Uniunii Economice si Monetare (UEM) in trei etape:

- pana la finele anului 1993 realizarea pietei unice a capitalurilor;

- incepand cu ianuarie 1994 intarirea coordonarii politicilor economice, reducerea inflatiei, a taxelor, limitarea deficitului public si crearea in acest mod a conditiilor de realizare a unei monede unice (Institutul Monetar European avand sarcina de a pregati trecerea la moneda unica);

- crearea unei monede unice si stabile si a unei Banci Centrale Europene formata din 6 membri desemnati de Consiliul european si Consiliul guvernatorilor bancilor centrale nationale (etapa ce a inceput in 1996 si s-a realizat pana la 1 ianuarie 1999).

Banca Centrala Europeana - conform dispozitiilor Tratatului de la Maastricht este principalul organ responsabil de realizarea politicii monetare comunitare, abilitat cu emisiunea monedei unice si de coordonare a activitatii intregului sistem european de banci centrale alaturi de bancile centrale nationale. Rezulta de aici ca Banca Centrala Europeana va juca pentru Uniunea Europeana rolul pe care orice banca nationala il are pentru statul propriu.

Functiile pe care Banca Centrala Europeana le indeplineste sunt:

- dezvolta cooperarea intre bancile centrale nationale ale statelor membre;

- intareste coordonarea politicilor monetare ale  statelor membre in scopul asigurarii stabilitatii preturilor;

- asigura monitorizarea functionarii sistemului monetar european;

- organizeaza consultari referitoare la actiunile ce cad in competenta Bancii Centrale Europene[3].

In toate problemele ce privesc politica monetara Banca Centrala Europeana este consultata atat de Institutii cat si de autoritatile nationale - inclusiv cele din domeniul bancar .

In conformitate cu art. 7, Cap. 3 din Statutul Sistemului European de Banci Centrale si a Bancii Centrale Europene, aceste institutii financiare se bucura de independenta 'in exercitarea competentelor si in indeplinirea obiectivelor si indatoririlor conferite de Tratat si Statut'. Aceasta independenta se traduce prin aceea ca 'nici BCE, nici o banca centrala nationala si nici un membru al organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instructiuni din partea institutiilor sau a organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricaror alte organisme'.

La randul lor Institutiile si organele comunitare, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizii ale BCE sau ale bancilor centrale nationale in indeplinirea sarcinilor lor.

In realizarea atributiilor oferite de Tratatul de la  Maastricht, Banca Centrala Europeana poate emite acte cu caracter obligatoriu - regulamente si decizii - si acte cu caracter consultativ - recomandari si avize -.

Regulamentele sunt acte obligatorii cu caracter general, care se aplica direct in toate statele membre in timp ce deciziile sunt acte cu caracter individual, in sensul ca se aplica subiectelor pe care le au in vedere[5]. In cazul in care considera necesar, BCE hotaraste publicarea deciziilor, recomandarilor si avizelor sale .

Organele de decizie ale BCE sunt consiliul guvernatorilor si comitetul director.

Consiliul guvernatorilor: alcatuire, procedura de vot, atributii

Consiliul guvernatorilor se compune din membrii comitetului director si guvernatorii bancilor centrale nationale.

Doar membrii Consiliului guvernatorilor prezenti la sedinte au drept de vot; prin derogare de la aceasta regula, regulamentul intern poate prevedea ca membrii Consiliului guvernatorilor pot vota prin teleconferinta sau membrii absenti pot delega un supleant care sa-i inlocuiasca in calitatea de membru al consiliului guvernatorilor.

Fiecare membru al Consiliului guvernatorilor dispune de un vot, iar deciziile se iau cu majoritate simpla; in caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este preponderent.

Cvorumul necesar - pentru ca votul Consiliul guvernatorilor sa fie valabil - este de doua treimi din membri. In cazul neintrunirii cvorumului necesar, presedintele poate convoca o reuniune extraordinara in cursul careia deciziile pot fi luate fara intrunirea acestui cvorum.

Consiliul se intruneste de cel putin 10 ori pe an si desi reuniunile sunt confidentiale, Consiliul poate decide sa faca public rezultatul deliberarilor sale.

Atributiile Consiliului guvernatorilor sunt:

- adopta orientarile si ia deciziile necesare indeplinirii sarcinilor incredintate SEBC de tratat si statut;

- stabileste politica monetara a Comunitatii, inclusiv deciziile privind obiectivele monetare intermediare, ratele directoare ale dobanzilor si structura rezervelor in cadrul SEBC, si adopta orientarile necesare executarii lor;

- adopta un regulament intern prin care se determina organizarea interna a BCE si a organelor sale de decizie;

- exercita functiile consultative mai sus amintite.

Comitetul director: alcatuire, procedura de vot, functii

Comitetul director se compune din presedinte, vicepresedinte si alti patru membri.

Presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai Consiliului director sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului guvernatorilor, dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.

Doar cetatenii statelor membre pot fi membri ai Comitetului director pe o perioada de 3 ani (cu posibilitatea reinnoirii mandatului).

Fiecare membru prezent la sedinte are dreptul sa voteze avand in acest scop un vot. Deciziile comitetului director sunt luate cu majoritate simpla a voturilor exprimate iar in caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este preponderent.

Comitetul director este responsabil pentru:

- gestiunea curenta a BCE;

- implementarea politicii monetare in conformitate cu orientarile si deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor (in acest cadru, Comitetul da instructiunile necesare bancilor centrale nationale);

- pregatirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor