Cultura politica

CULTURA POLITICA

Sidney Verba defineste cultura politica ca fiind "un sistem de credinte empirice, simboluri expresive si valori care definesc situatia in care are loc actiunea politica"[1].

Cultura politica a unei natiuni deriva din experientele pe care indivizii le au in ceea ce priveste sistemul politic.

1. Dimensiuni ale culturii politice

Dimensiunea cognitiva

Fiecare individ, indiferent de nivelul de instructie  sau statusul pe care il are, detine cunostinte mai mult sau mai putin structurate despre sistemele si fenomenele politice (institutiile statului, lideri si partide politice, evenimente politice la nivel mondial).

Dimensiunea afectiva

Include aspectele emotionale ale valorilor politice sau sociale, atitudinea de atasament/respingere/refuz fata de fenomenele sau institutiile politice. Are un rol important in formarea atitudinilor.

Dimensiunea evaluativa

Cuprinde judecatile de valoare despre fenomenele si realitatea politica. Fiecare individ apreciaza viata politica in functie de o scara de valori ierarhizata.

In functie de cele trei dimensiuni ale culturii politice, populatia unei tari poate dezvolta trei stari de spirit : acord, apatie si alienare fata de politic.

Acordul presupune impletirea celor trei dimensiuni : cunoastere, afectivitate, evaluare.

Apatia - existenta cunostintelor politice si manifestarea indiferentei pe plan afectiv si apreciativ.

Alienarea - existenta cunostintelor politice, dar si lipsa de simpatie fata de sistemul politic.

2. Tipuri de cultura politica

G. Almond si S. Verba considera ca exista trei tipuri de cultura politica : cultura parohiala (locala sau provinciala), cultura de supunere (de subordonare) si cultura participativa.

Cultura politica parohiala

• Corespunde unei structuri politice traditionale, descentralizate la nivelul regiunii, tinutului, satului ;
• Nu exista interes pentru problemele de politica nationala ;
• Accentul cade pe problemele politice de interes local ;
• Preotul, invatatorul sunt liderii comunitatii ;
• Biserica, scoala si primaria sunt institutii politice fundamentale.

Cultura politica de supunere

• Corespunde unei structuri autoritare si centralizate la nivel national;
• Subiectii acestei culturi sunt constienti de existenta sistemului politic national, dar manifesta o atitudine de pasivitate in privinta participarii la conducerea politica ;
• Acest tip de cultura le imprima indivizilor prin intermediul valorilor politice promovate (autoritate si loialitate) un comportament de conformitate fapt care-i determina sa delege libertatea si initiativa unui lider puternic.

Cultura participativa

• Corespunde unei structuri politice democratice. In cadrul acestui tip de cultura cetatenii sunt constienti de posibilitatea lor de a influenta cursul evenimentelor politice prin mijloace specifice participarii democratice : referendumuri, alegeri, actiuni de protest, greve etc.

Limbajul politic

La nivelul simtului comun limbajul politic poate fi definit ca fiind acel instrument prin intermediul caruia oamenii politici si cetatenii pot comunica astfel incat termeni politici (precum cel de putere, guvernare, autoritate, partid, regim politic) sunt intelesi si utilizati corect.

La nivelul inter si intraguvernamental, al oamenilor politici sau al institutiilor politice, limbajul politic contine o terminologie particulara, adica acei stimuli verbali care contin mesaje politice ce intereseaza sau afecteaza un numar mare de oameni.

La nivelul stiintelor politice pe langa componentele uzuale ale limbii este utilizat limbajul specializat sau termenii tehnici.

Printre functiile limbajului politic  se numara si cele de cunoastere, informare, mobilizare, stimulare, atragere si participare.

Exemple de limbaj politic : discursul politic, cuvantari electorale, aniversari, conferinte, congrese politice, conferinte de presa.

4. Simbolistica puterii

Puterea politica isi exprima identitatea si exercita dominatia prin doua modalitati principale si anume, ideologia si simbolistica.

Simbolistica include : drapelele, emblemele, culorile, uniformele, imnurile, ceremoniile.

5. Valorile culturii politice de stanga si valorile culturii politice de dreapta

Valorile culturii politice de stanga

• Laicitate
• Credinta in progres
• Schimbare sociala
• Solidaritate
• Egalitate
• Justitie sociala
• Republicanism

Valorile culturii politice de dreapta

Religiozitate

Conservatorism (cultul familiei si al proprietatii private)

Anticomunism

Monarhism

Conservarea ordinii si a institutiilor

Elitism

Valori comune culturii de dreapta si culturii de stanga

• Democratie parlamentara
• Statul de drept
• Libertatea
• Protectia sociala