Este  un  element care confera o certa nota de actualitate teoriei lui Malthus. Este vorba despre particularitatile exploziei demografice actuale, despre caracteristicile care o fixeaza in raport cu explozia demografica din secolele al 18-lea si al 19-lea.
Explozia demografica din zorii societatii moderne, care a reprezentat materia prima pentru teoria lui Malthus, a avut loc in tari dezvoltate, in state unde revolutia industriala era in plina dezvoltare. Iesirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepantei sesizate de catre Malthus a avut loc pe doua cai. Mai intai, dezvoltarea industriala a declansat un proces de ridicare a bunastarii, care a putut face fata evolutiei rapide a populatiei. O evolutie care pe buna dreptate nastea ingrijorare. De pilda, populatia Europei a evoluat de la aproximativ 50 de milioane, cat avea in 1600, la aproape 1 miliard la mijlocul secolului 20. La 1600 ea reprezenta o zecime din populatia lumii, la 1950 ajunsese sa reprezinte aproape o treime. 
O a doua modalitate au constituit-o emigrarile masive ale europenilor in teritoriile de peste mari, in SUA, Canada, in alte  tari si continente slab populate. Astfel, intre 1846 si 1890, anual au emigrat din Europa catre alte teritorii in jur de 377.000 oameni, iar intre 1891 si 1910 rata anuala a emigrarii a atins nivelul de 911.000 oameni. In intervalul de timp cuprins intre 1846 si 1930, aproximativ 50.000.000 de europeni s-au stabilit in teritoriile slab populate si slab dezvoltate de peste mari (Paul Kennedy).
Deci, timp de aproape doua secole Europa- zona cea mai dezvoltata a lumii in acest interval- a fost taramul pe care a avut loc explozia demografica; ea a reprezentat continentul de unde au plecat  valuri de emigranti.
Incepand cu mijlocul acestui secol, ceva cu totul nou intervine in evolutia demografica a planetei. Populatia din tarile dezvoltate se stabilizeaza sau consemneaza evolutii foarte lente. Cresterea demografica accentuata are loc in tarile slab dezvoltate, in teritorii in care mijloacele de subzistenta sunt precare.
Evolutia populatiei in tarile dezvoltate si cele subdezvoltate 
(milioane locuitori)
	1950	1960	1970	1980	1990	1995
Total mondial	2.564	3.050	3.721	4.478	5.330	5.757
Total dezvoltate	832	945	1.049	1.137	1.213	1.224
Total subdezvoltate	1.732	2.105	2.672	3.341	4.117	4.533
Sursa: B.  Negoescu si G. Vlasceanu, "Terra, geografie economica", pag. 45
Instructiva din acest punct de vedere este si evolutia populatiei  pe regiuni geografice. Cea mai mare crestere procentula o inregistreaza Africa, pe cand Europa are o crestere negativa.   
Evolutia populatiei mondiale urbane si rurale
(milioane locuitori)
                              
Total tari subdezvoltate	Total tari dezvoltate
Anii	Total	Urban	Rural	Total	Urban 	Rural
1800	  720	   61	  659	 180	  22	158
1900	1100	   99	1001	 495	 148	347 
1950	1684	  285	1399	  832	 448	384
1994	4534	1867	2667	1236	 910	326
2025	7100	4000	3100	1400	1140	260
Sursa:  B. Negoescu si Gh. Vlasceanu, "Terra, geografie economica",  pag. 63
Cresterea populatiei 1998-2025
		Total	Africa	Asia si Oceania	America Latina si Zona caraibiana	Statele Unite si Canada	Europa
1998	Populatia
(milioane)	5 030	779	3 619	500	304	729
2025	Populatia
(milioane)	8 081	1 496	4 825	690	369	701
Sursa:  J. T. Rourke, "International Politcs on the World Stage", pag. 533.
Dupa cum se vede, datele difera putin in functie de baza de calcul. De pilda, totalul populatiei in 1998 este de 5 030 milioane, potrivit lui Rourke, iar potrivit surselor ONU citate in "Terra, geografie economica", totalul este de 5 757 milioane in 1995. Cea de-a doua sursa ni se pare una de incredere, intrucat la jumatatea lui 1999 populatia lumii a depasit pragul celor sase miliarde. 
Rasturnari in distributia populatiei pe glob
Autorul american Paul Kennedy considera ca daca luam in calcul intervalul 1990-2025 se poate spune ca in jur de 95% din sporul populatiei se va produce in tarile in curs de dezvoltare.
Cum se desprinde si din tabelul de mai jos, cresterea cea mai mare, de fapt, epicentrul exploziei demografice actuale este continentul african. In 1985 Africa si Europa aveau o populatie aproximativ egala. In 2025 populatia Africii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a Europei, iar in 2050 de trei ori mai mare. Pana in 2025, o serie de state africane vor atinge niveluri ale populatiei absolut dramatice, daca avem in vedere ca mijloacele de subzistenta nu vor creste in mod corespunzator.