Carta de la Nisa si jurisdictia europeana

Carta de la Nisa si jurisdictia europeana

Pe langa controlul politic realizat de Parlamentul European si Comisie functionarea Uniunii Europene este asigurata de realizarea unui control jurisdictional si nejurisdictional de catre institutii ce nu au atributii de control  politic.

Controlul jurisdictional este realizat de Curtea de Jutitie si Tribunalul de prima instanta iar controlul nejurisdictional - financiar si bugetar este realizat de Curtea de Conturi.

Dar o jurisdictie europeana, ca de altfel insasi existenta si infiintarea Uniunii nu se puteau realiza fara reafirmarea solemna a drepturilor fundamentale, lucru realizat prin Carta Drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (2000/C 364/01) adoptata la Nisa la 7 decembrie 2000. Vazuta de unii specialisti ca fiind un pas important pe drumul elaborarii viitoarei Constitutii Europene[1], aduce o serie de elemente de noutate care-i releva importanta juridica.

- Mai intai, este de subliniat ideea de capatai exprimata in chiar preambulul Cartei: 'Uniunea se bazeaza pe valorile indivizibile si universale ale demnitatii umane, ale libertatii, ale egalitatii si ale solidaritatii; ea are la baza principiul democratiei si principiul statului de drept. Ea pune persoana in centrul actiunii sale, instituind cetatenia Uniunii si creand un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei'. Aceasta inseamna atat ca institutiile europene sunt primele care s-au angajat sa respecte Carte[2] cat si ca acest document se reazema pe toate instrumentele conventionale si pe practica europeana in domeniul drepturilor omului .

- Apoi, este de subliniat ca, intocmai ca intr-o Constitutie sunt grupate toate categoriile de drepturi civile, politice, economice si sociale. Astfel, in Capitolul I 'Demnitatea' sunt cuprinse urmatoarele: 'art. 1 'demnitatea umana'; art. 2 'dreptul la viata'; art. 3 'dreptul persoanei la integritate'; art. 4 'interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante'; art. 5 'interzicerea sclaviei si a muncii fortate'. In Capitolul II 'Libertatile' sunt cuprinse: art. 6 'dreptul la libertate si la siguranta'; art. 7 'respectarea vietii private si a familiei'; art. 8 'protejarea datelor cu caracter personal'; art. 9 'dreptul de a se casatori si dreptul de a intemeia o familie'; art. 10 'libertatea de gandire, de constiinta si de religie'; art. 11 'libertatea de exprimare si de informare'; art. 12 'libertatea de intrunire si de asociere'; art. 13 'libertatea artelor si a stiintelor'; art. 14 'dreptul la educatie'; art. 15 'libertatea profesionala si dreptul la munca'; art. 16 'libertatea de intreprindere'; art. 17 'dreptul de proprietate'; art. 18 'dreptul de azil'; art. 19 'protectia in caz de indepartare, expulzare si extradare'.

Capitolul III 'Egalitatea' cuprinde: art. 20 'egalitatea in fata legii'; art. 21 'nediscriminarea'; art. 22 'diversitatea culturala, religioasa si lingvistica'; art. 23 'egalitatea intre femei si barbati'; art. 24 'drepturile copilului'; art. 25 'drepturile persoanelor varstnice'; art. 26 'integrarea persoanelor handicapate'. Capitolul IV 'Solidaritatea' cuprinde: art. 27 'dreptul muncitorilor la informare si consultare in cadrul intreprinderilor'; art. 28 'dreptul la negociere si la actiuni colective'; art. 29 'dreptul la acces la serviciile de plasament'; art. 30 'protectia in caz de concediere nejustificata'; art. 31 'conditii de munca juste si echitabile'; art. 32 'interdictia muncii copiilor si protectia tinerilor la locul de munca'; art. 33 'viata familiala si viata profesionala'; art. 34 'securitate sociala si ajutor social'; art. 35 'protectia sanatatii'; art. 36 'acces la serviciile de interes economic general'; art. 37 'protectia mediului'; art. 38 'protectia consumatorilor'. Capitolul V 'Cetatenia' cuprinde: art. 39 'dreptul la vot si de egalitate in alegerile pentru Parlamentul European'; art. 40 'dreptul la vot si de eligibilitate in alegerile municipale'; art. 41 'dreptul la o buna administrare'; art. 42 'dreptul de acces la documente'; art. 43 'ombudsmanul'; art. 44 'dreptul de petitionare'; art. 45 'libertatea de circulatie si de sejur'; art. 46 'protectia diplomatica si consulara'. Capitolul VI 'Justitia' cuprinde: art. 47 'dreptul la un recurs efectiv si la un tribunal impartial'; art. 48 'prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare'; art. 49 'principiile legalitatii si proportionalitatii delictelor si pedepselor'; art. 50 'dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori pentru acceasi infractiune. Capitolul VII 'Dispozitii generale' cuprinde:  art. 51 'campul de aplicare'; art. 52 'intinderea drepturilor garantate'; art. 53 'nivelul de protectie'; art. 54 'interzicerea abuzului de drept'.

Din studiul celor 54 de articole din Carta observam ca aceasta, departe de a fi o Constitutie, ofera premisele unei unificari judiciare la nivel european deoarece, in mod indiscutabil, ofera posibilitatea asimilarii in cele mai multe domenii a nationalilor cu strainii, in perspectiva desavarsirii europene; diferentele intre cetateni si straini apar vizibil estompate de conceptul 'cetatean european' idee ce implica nu doar eufemisme generoase despre libertate, egalitate etc. dar si drepturi concrete, raportate la anumite segmente ale activitatii economice, sociale sau chiar ale vietii de stat[4].

- Carta se mai remarca si prin faptul ca nu distinge intre cetateni si straini, reunind astfel intr-un document unic - drepturile tuturor persoanelor care se gasesc in mod legal pe teritoriul Uniunii; asa se face ca majoritatea articolelor incep cu sintagma 'orice persoana'. Mai mult, art. 15 alin. 3 prevede explicit: 'cetatenii statelor terte care sunt autorizati sa lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la conditii de munca echivalente  acelora de care beneficiaza cetatenii si cetatenele Uniunii .

- Demne de remarcat sunt si dezvoltarile, adevarate aduceri la zi, a formularilor unor documente care fondeaza Carta, dezvoltari ce sunt menite sa curme o serie de controverse. Este exemplul art. 3 'dreptul persoanei la integritate' care prevede:

'(1) orice persoana are dreptul la propria integritate fizica si mentala.

(2) In cadrul medicinii si al biologiei trebuie respectate mai ales:

- consimtamantul liber si in cunostinta de cauza al persoanei, in modalitatile definite prin lege;

- interzicerea practicilor eugenice, in special a acelora care au drept scop selectia persoanelor;

- interdictia de a face din corpul uman si din partile sale, ca atare, o sursa de profit;

- interzicerea clonarii reproductive a fiintei umane.