Excepțiile de la Regimul LCM

Excepțiile de la Regimul LCM

excepțiile reglementate prin tratate

excepțiile jurisprudențiale

Excepțiile Reglementate prin Tratate

sunt justificate de urmatoarele motive:

morala publica

ordine publica

securitate publica

motive ce țin de protecția sanatații și a vieții persoanelor

protecția animalelor

protecția tezaurelor naționale cu valoare artistica, istorica sau arheologica

protecția proprietații industriale și comerciale

excepțiile menționate mai sus sunt cuprinse in dispozițiile art. 36 TfUE

Excepțiile Jurisprudențiale

vizeaza obstacolele la lcm in cadrul UE, obstacole rezultate din dispozițiile prevazute de legislațiile naționale privind comercializarea produselor

ele trebuie sa fie acceptate in masura in care se apreciaza ca sunt necesare pentru indeplinirea exigențelor imperative ce se refera in special la urmatoarele aspecte:

a) eficacitatea controalelor fiscale

b) protecția sanatații publice

c) corectitudinea tranzacțiilor comerciale

d) protecția consumatorilor

in plan secund, au mai fost formulate și alte excepții, cum ar fi:

a) protecția industriei cinematografice

b) protecția creației și a diversitații culturale in domeniul carții

c) protecția mediului inconjurator

d) protecția rețelei publice de telecomunicații

e) protecția libertații de expresie și a pluralismului in domeniul presei

Condițiile necesare pentru ca excepțiile sa fie invocate:

vizeaza inexistența unei directive de armonizare a legislațiilor statelor membre prin care sa se urmareasca o discriminare intre bunurile importate sau cele exportate

sa nu se instituie o discriminare intre bunurile importate și cele exportate și bunurile indigene care sunt comercializate pe piața naționala a unui stat membru

urmarește ca masura adoptata de catre statele membre sa fie necesara pentru indeplinirea obiectivelor urmarite

masura trebuie sa fie proporționala in raport cu obiectivele avute in vedere

Clauzele de Savgardare (Cs)

Cs permit in situații deosebite derogari de la prevederile tratatelor

un stat membru poate solicita instituirea unei Cs in urmatoarele cazuri:

in situația in care, dupa ce Consiliul/Comisia a adoptat o masura de armonizare, statul membru considera necesar sa mențina dispoziții naționale justificate de exigențe importante sau referitoare la protecția mediului ori a mediului de lucru și imediat va notifica Comisiei motivele menținerii legislației interne

in situația in care, dupa adoptarea de catre Comisie/Consiliu a unei masuri de armonizare, statul membru apreciaza ca este necesar sa introduca dispoziții naționale intemeiate pe noi descoperiri științifice cu privire la protecția mediului natural ori a mediului de lucru cauzate de o problema specifica acelui stat, aparuta ulterior adoptarii masurii de armonizare (statul in cauza va notifica Comisiei motivele avute in vedere, precum și motivele adoptarii respectivei masuri)

niciun stat membru nu este obligat sa transmita informații a caror dezvaluire o considera contrara intereselor esențiale ale securitații sale

orice stat membru poate adopte masurile pe care le considera necesare pentru protecția intereselor sale de securitate și care sunt in legatura cu producția sau comerțul de arme, muniții și materiale de razboi

statul membru se consulta pentru adoptarea in comun a dispozițiilor necesare in vederea evitarii unei situații potrivit caruia funcționarea pieței comune sa fie afectata de masurile pe care un stat sa poata fi nevoit sa le adopte in situația unor tulburari interne grave care constituie un pericol de razboi ori pentru indeplinirea angajamentelor asumate in scopul menținerii pacii și securitații internaționale

LIBERA CIRCULAȚIE A PERSOANELOR (lcp) și SERVICIILOR (lcs)

persoanele care beneficiaza de ambele libertați

deplasarea și stabilirea persoanelor fizice in orice stat membru in scopul desfașurarii unei activitați profesionale sau pentru a beneficia de un anumit serviciu

semnificațiile și implicațiile principiului liberei circulații

excepții

clauze de salvgardare

Persoanele care beneficiaza de ambele libertați

a) lucratorii salariați

b) lucratorii nesalariați

c) persoanele fizice destinatare ale unui serviciu

d) membrii familiei lucratorilor salariați sau a lucratorilor independenți

e) membrii de familie ai persoanelor care sunt destinatare ale unui serviciu

f)  persoanele juridice care indeplinesc cerințele inscrise in cadrul prevederilor legale europene

potrivit dispozițiilor tratatelor, libera circulație a lucratorilor in interiorul UE este asigurata, insa dreptul la libera circulație este subordonat de indeplinirea urmatoarelor condiții:

persoana in cauza sa aiba cetațenia unui stat membru

persoana in cauza trebuie sa exercite o activitate profesionala

potrivit CJ a UE, noțiunea de "activitate profesionala" sau "activitate economica" poate fi interpretata și ințeleasa lato-sensu

potrivit instanței europene, lucrator salariat = persoana care desfașoara in baza unui contract de munca o activitate in beneficiul altei persoane și sub conducerea acesteia

nu are importanța durata contractului de munca, remunerația primita sau numarul de ore realizat

ceea ce este important este ca finalitatea activitații desfașurate sa aiba un caracter economic

contractul de munca este supus:

fie legii statului pe al carui teritoriu salariatul iși indeplinește in mod obișnuit activitatea, chiar daca este detașat in alta țara

fie legii  statului unde se afla sediul intreprinderii care a angajat salariatul, daca acesta iși indeplinește activitatea prin natura funcției sale in mai multe state

potrivit dispozițiilor europene, restricțiile referitoare la libertatea de stabilire a cetațenilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sunt interzise

interdicția se extinde și asupra restricțiilor ce se refera la inființarea de agenții, sucursale, filiale de catre cetațenii unui stat membru, stabiliți pe teritoriul altui stat membru

libertatea de stabilire implica accesul la activitați care nu sunt salarizate (independente) și la exercitarea lor, precum și constituirea și gestionarea intreprinderilor, in special a societaților in condițiile prevazute pentru proprii cetațeni de legea țarii unde are loc stabilirea