Notiunea, definirea si caracteristicile diplomatiei

Notiunea, definirea si caracteristicile diplomatiei

In decursul veacurilor, diplomatia, ca disciplina specifica si ca profesiune distincta, a fost asociata eforturior statelor de a reglementa litigiile si conflictele dintre ele, de a-si apara interesele pe calea tratativelor si de a intretine si dezvolta relatii pasnice.

Etimologia cuvantului diplomatie provine de la grecescul diplóô, a dubla, care desemna actiunea de a redacta actele oficile sau diplomele in doua exemplare, dintre ca unul era dat ca scrisoare de imputernicire sau recomandare trimisilor, iar celalalt se pastra in arhiva .

Purtatorul unui asemenea document a fost numit diplomat, activitatea desfasurata de el, diplomatie. Preluat de la grecii antici, notiunea a intrat in vocabularul politic si diplomatic modern.

Cuvantul diplomat este folosit in mai multe sensuri, toate intelesurile care i se dau sunt insa legate si accepate ca autentice. Astfel, termenul poate fi pentru a desemna politica externa, adica pozitia internationala a unui stat, notiunea de diplomatie fiind de multe ori similara cu cea de politica externa, fie in sens generic, diplomatia franceza, diplomatia romana etc., fie intr-un sens care este dat de un anumit element specific cu privire la regiunea geografica spre exemplu diplomatia Orientului Mijlociu, ori ca epoca, diplomatia traditionala.

Dintre definitiile cele mai apropiate de sensul originar al cuvantului diplomatie se poate cita cea a lui De Flassan la inceputul secolului    al XIX-lea: "Diplomatia este expresia prin care este desemnata de un numar de ani incoace stiinta raporturilor exterioare care are ca baza diplome sau acte scrise emanand de la suverani. Diplomatia nu este acelasi lucru cu diplomatica; aceasta are ca obiect cunoasterea cartilor a varstei si a autenticitatii lor."

O alta definitie care se refera la sensul originar al cuvantului o gasim la Guillame de Garden: "Diplomatia este stiinta raporturilor si intereselor respective ale statelor sau arta de a concilia interesele popoarelor intre ele; intr-un sens mai restrans stiinta sau arta negocierilor"[3].

Paul Fauchille afirma " Diplomatia poate fi privita ca o stiinta si ca o arta. Ca stiinta, scopul ei este sa devina apta pentru a se ocupa de relatiile juridice si politice intre diferitele state, interesele lor, traditiile istorice si conditiile stipulate de tratate. Ca arta, scopul ei este sa poarte negocieri internationale iar aceasta implica abilitatea de a coordona si conduce negocieri politice dublata de o intelegere deplina"[4].

Satow defineste diplomatia ca " aplicarea inteligentei si tactului la intretinerea relatiilor oficiale intre guvernele statelor independente extinse uneori.

Diplomatia este arta de a atrage simpatii pentru tara ta si de a o inconjura de prietenii care sa-ti protejeze independenta precum si de rezolva pe cale pasnica diferendele internationale. Ea este in acelasi timp tehnica rabdarii care genereaza dezvoltarea relatiilor internationale.

Diplomatia este o activitate aparte care serveste si asigura buna functionare a relatiilor internationale.