 |  |
|
Sfera dreptului comunitar al concurentei
Comparand reglementarile nationale cu cele comunitare observam ca sfera dreptului comunitar al concurentei este mai restransa decat in dreptul national, intrucat concurenta neloiala nu face obiectul dispozitiilor dreptului comunitar, care se limiteaza sa edicteze o serie de reguli specifice naturii pietei comune ce tin de practicile monopoliste. Prin urmare, dreptul concurentei[1] se va raporta la o serie de activitati economice pe care le promoveaza intreprinderile, propunandu-si sa reprime toate activitatile anticoncurentiale care pot sa afecteze piata comuna, libertatea economica si comerciala, comertul dintre statele membre ale Uniunii Europene (aceste activitati pot fi bi sau multilaterale - art. 85 CE - unilaterale - art. 86 CE - sau concentrari organizate; nu sunt excluse nici interventia statului sau a colectivitatilor locale - art. 92-94 CE - sau practicile de dumping ) .
Dispozitiile art. 85 CEE (interdictia intelegerilor) si art. 86 CEE (interdictia abuzului de pozitie dominanta) privesc in exclusivitate practicile antitrust, cu particularitatile reglementarilor integrarii europene. Aceste reguli interzic acordurile intre intreprinderi, deciziile de asociere profesionala si practicile concertate ca si exploatarea abuziva de pozitii dominante, susceptibile sa afecteze, direct sau indirect, actual sau potential comertul intre statele membre.
Dreptul comunitar al concurentei este o disciplina evolutiva[4], care trebuie sa raspunda asteptarilor si practicii intreprinderilor carora li se aplica direct (si care sunt interesate sa nu ignore regulile sale, politica de aplicare si jurisprudenta).
Informatiile cu privire la regulile dreptului comunitar al concurentei pot fi obtinute - de catre intreprinderi si cei interesati - din mai multe surse:
- din lectura marilor cotidiene de afaceri europene care acorda un spatiu larg afacerilor comunitare (Le monde, Financial Times, El Paris). De asemenea, cotidianul Agence Europe - editat de 46 de ani la Bruxelles in franceza, engleza, germana si italiana - este consacrat informatiilor asupra pietei comune.
- raportul asupra politicii de concurenta publicat de Comisie, ce ofera posibilitatea intelegerii tendintelor de evolutie a dreptului comunitar al concurentei, asa cum se manifesta prin politica Comisiei. Acest material este pregatit de DG IV si analizeaza aplicarea regulilor concurentei de catre Comisie, Curtea de Justitie, Tribunalul de Prima Instanta si Tribunalele nationale. El contine de asemenea informatii privind dosarele tratate de DG IV si care nu sunt disponibile in nici o alta parte. In vara anului 1998 Comisia a publicat al XXVI-lea Raport asupra politicii de concurenta[5];
- Competition Policy Newsleter - este publicata in fiecare trimestru de DG IV, in engleza, franceza, germana si expediata gratuit tuturor persoanelor care o cer (primul numar a fost publicat in primavara anului 1994);
- Deciziile Comisiei, hotararile Curtii de Justitie si ale Tribunalului de Prima Instanta reprezinta o alta sursa importanta de informatii. Deciziile Comisiei sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) in seria L. Aceste decizii, putin numeroase, sunt lungi si complexe pentru ca sunt motivate in fapt si in drept. Comisia mai publica in JOUE, seria C, comunicarile privind dosarele in curs. Din aprilie 1998, o pagina web a Comisiei EUR-LEX face disponibile toate numerele (L si C) JOUE - in cele 11 limbi UE - ca si Tratatele - si versiunea oficiala si interpretata a anumitor texte, precum si hotararile recente ale Curtii[6].
Trebuie precizat ca dispozitiile legale nu definesc concurenta. De asemenea, nici jurisprudenta - tratatele CEE referindu-se doar la 'concurenta' sau 'concurenta corecta' ori la 'concurenta libera'. Mai mult, unele dispozitii legale - art. 85 si 86 CE sau art. 60, 65, 66 CECO - se refera la o serie de comportamente anticoncurentiale, fara a fi prevazut un criteriu general de a le identifica. #n literatura de specialitate s-a aratat ca elementele constitutive ale concurentei - pentru intreprinderi - sunt:
- acceptul pe piata trebuie sa fie liber;
- intreprinderile care ofera produse si servicii trebuie sa dispuna de o libertate de actiune;
- utilizatorii sau consumatorii trebuie sa dispuna de o libertate de alegere.
Rezulta astfel ca unitatea functionala a dreptului concurentei se manifesta si prin aceea ca subiecte ale raporturilor din acest domeniu sunt toate subiectele, atat active, cat si pasive, ale caror interese au fost atinse de actele impotriva concurentei, deci si consumatorii. A se vedea O. Manolache, Regimul juridic al concurentei in dreptul comunitar, Editura All, 1997, p. 3.
Dumping: forma de concurenta neloiala constand in exportul de marfuri la preturi foarte scazute, in raport cu cele interne sau de pe piata mondiala, cu scopul acapararii unei anumite piete si a impunerii unor preturi de monopol. Compensarea pierderilor rezultate din nivelul scazut al preturilor se obtine fie prin urcarea ulterioara a pretului, dupa cucerirea pietei, fie prin majorarea preturilor interne. A se vedea S. Ghimpu, Ghe. Brehoi, Ghe. Mocanu, A. Popescu, I. Urs, Dictionar jurisic - selectiv, Editura Albatros, Bucuresti, 1985, p. 177.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |