Caracteristicile tehnice ale navei tip portcontainer de 2500 teu

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE NAVEI TIP PORTCONTAINER DE 2500 TEU

1.1 Descrierea generala a navei CSAV Chicago:

CSAV Chicago este o nava portcontainer destinata transportului de containere de 20 si 40 picioare, in magazii si pe capacele metalice ale gurilor de magazie, construita in 1997 de KVAERNER WARNOW WERFT Rostock - Germania.

Fig.1.1

CSAV Chicago

Armator: HAMMONIA REEDEREI HAMBURG - GERMANY

Pavilion: Liberia

Call sign: A8OQ6

Nr. IMO:

Motor: MAN B&W L70MC-C7 Diesel

Elice: Fixa cu 5 pale pas dreapta

Viteza: 6.5-18.5 Nd

Consum: 144,5MT/zi cu 18.5 Nd

Bowthruster : 1400kw

1.2 Detalii nava:

Dimensiuni:

Lungimea navei inregistrata: 197.19m

Lungimea totala a navei: 208.00m

Lungimea intre perpendicular: 195.00m

Latimea navei: 29.80m

Inaltimea navei: 53.97m

Pescajul navei: 11.40m

Inaltimea castelului: 26.99m

Aria bordului liber: 5040

Lungimea gurilor de magazii: 12.56m

Latimea gurilor de magazii: 25.95m

Tonaj:

Tonaj net: 12020tone

Tonaj brut: 25608tone

Tancuri:

Tancurile de balast: 11691

Tancurile de combustibil: 2500tone

Tancurile de combustibil lichid: 2176

Tancurile de apa proaspata: 74

Tancurile de apa de lucru: 98

Capacitate de incarcare:

Capacitatea maxima:

Capacitate in magazii: 20'= 582/40'= 291

Capacitate pe punte: 20'=1886/40'= 875

Tabel 1.1:Caracteristicile masinii principale :

Tabel 1.2:Timpul necesar pentru a avea efect modificarea pozitiei telegrafului:

Timpul necesar (m/s)

1.3 Descrierea tancurilor:

Nava are tancuri de balast cu un volum total de 11691 impartite in 24 de compartimente, de apa potabila trei tancuri si de apa tehnica trei, situate in compartimentul masina in spatele compartimentului de grupuri electrogene si de combustibil sase situate in dublu fund in compartimentul masina.

Tabel 1.3

Tabel 1.4

Tabel 1.5

Tabel 1.6

1.4 Instalatii de la bordul navei:

1.4.1 Echipamente de incarcare:

Nava mai este prevazuta si cu 3 macarale de bord fixe, instalate in planul diametral de 45.00 t pentru incarcare containerelor si 2 macarale de bord fixe instalate in borduri de 5.0 t pentru diferite marfuri (provizii, piese de schimb, etc.)

Viteza de deplasare a cotatei de marfa cu un cranic este in general de 2 ori mai mare decat in cazul bigii, la capacitatea maxima de incarcare. Schimbarea unghiului de inclinare si a bataii se poate face cu viteza de 20-30 m/min iar viteza de rotatie este de 1-1,5 rot/min depasind net posibilitatile tehnice ale bigilor. Capacitatea de ridicare a cranicelor se inscrie in limitele bigilor usoare cu valori intre 1-10 tone.

Productivitatea in operarea navei este determinata de ciclul teoretic (in timp) necesar pentru:

prinderea cotatei

deplasarea acesteia pe verticala si pe orizontala

depunerea greutatii si readucerea palanului de sarcina deasupra urmatoarei cota de

Din aceasta cauza cranicele au productivitatea mai mare cu 20% in raport cu bigile avand urmatoarele avantaje:

posibilitati superioare de interventie directa pe o suprafata mare si cu o precizie a manevrei

productivitate mare in special la cele de mari capacitati si in cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari

starea permanenta de pregatire rapida pentru lucru si manevra incomparabil mai simpla

posibilitatea efectuarii simultan a miscarilor de coborare, ridicare, rotire si basculare

camp de vedere larg in lipsa coloanelor inalte si a manevrelor fixe si curente auxiliare

Posibilitatea de a lucra cu graiferul la marfurile in vrac

Dezavantaje:

capacitate de ridicare limitata si redusa

greutate mare in raport cu capacitatea de ridicare

cost initial mare

sensibilitate mare a bratului

limitarea posibilitatilor de lucru la canarisiri de 5-8 grade

Fig 1.2

1.4.2 Echipamente de ancorare:

CSAV Chicago are in component sa doua ancore cu doua vinciuri: vinci de ancora AW - 20/26 cu un motor electric cu o putere de 13-51KN si ancore si lant din otel zincat cantarind 5,5 tone fiecare:

Fig 1.3

1.4.3 Echipamente de acostare:

CSAV Chicago la pupa cat si la prova dispune de 1 vinci simplu MW-2500/4000 care poate sa traga de la 12-20 tone pe care il foloseste la spring si doua vinciuri duble pe care se pun celelalte parame. Toate vinciurile au control automat de tensiune, doua viteze si doua motoare hidraulice. Toate paramele de la bordul navei sunt sintetice cu o lungime de 200m si un diametru de 12cm.

Fig 1.4

1.4.4 Instalatii si echipamente pentru incendii:

Instalatiile de stins incendiul cu jet de apa: aceste instalatii se gasesc la bordul navei Csav Chicago in compartimentele inchise care nu lucreaza sub tensiune (camera pentru echipamente de salvare, camera pentru echipamente de munca, etc).

Instalatia actioneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apa, avand debite cuprinse intre (26) ltr/s. Cu astfel de instalatii sunt prevazute toate navele in scopul stingerii incendiilor din incaperile de locuit si serviciu, pe punti si platforme deschise.

De asemenea, aceste instalatii se folosesc pentru asigurarea cu apa a instalatiilor sprinkler, cu apa pulverizata, generatoare de spuma, pentru racirea echipamentului, stropirea peretilor, structurii metalice si instalatiilor.

Apa care actioneaza asupra focarului de incendiu poate provoca formarea de stropi (cazul produselor petroliere, lacuri bituminoase, grasimi) care nu se amesteca cu apa, dar care pot contribui la extinderea incendiului.

Actionand cu jet cinetic de apa asupra focarului de incendiu, substantele care se afla in stare pulverizata (praf de ebonita, pluta macinata, lana, zahar) pot fi antrenate cu jetul de apa, ceea ce face ca stingerea incendiilor cu jeturi cinetice de apa sa aiba o aplicabilitate limitata.

Cu apa nu se pot stinge incendiile provocate de carbura de calciu, var nestins, kaliu sau natriu, cu care apa poate intra in reactie chimica, exotermica, urmata de formarea, impreuna cu aerul, a unor amestecuri explozive ce amplifica incendiul.  

Aceste instalatii nu au nevoie de pastrarea rezervelor de apa, ele primind agentul de lucru de peste bord, cu ajutorul pompelor de incendiu racordate la tubulaturi, care deservesc hidranti cu furtunuri flexibile si ajutaje manuale ce dirijeaza apa spre focarul de incendiu.De obicei, debitele de apa necesare instalatiei sunt asigurate de pompe centrifugale monoetajate. Intrucat pompele centrifugale nu sunt autoamorsabile, ele se vor amplasa mereu sub linia de plutire a navei, pentru amorsarea gravitationala.

Ca pompe de incendiu pot fi folosite si pompele sanitare, de balast, drenaj sau alte pompe care lucreaza cu apa sarata, fara reziduuri petroliere si care au debitul si sarcina necesare functionarii instalatiei.

Numarul de pompe stationare, recomandat de registrele de clasificare navala, este de minim doua, iar pentru navele cu deplasamente mari, se va monta, obligatoriu, o pompa stationara de avarie. Amplasarea hidrantilor trebuie sa permita racordarea rapida si usoara a furtunurilor de incendiu, iar numarul lor trebuie sa asigure alimentarea cu cel putin doua jeturi de apa in orice parte a fiecarei incaperi, punti sau magazii de marfuri. Instalatia de stins incendiul cu jet de apa aspira apa de mare prin chesoane specifice (prize de fund), denumite Kingston, amplasate la nivelul gurnei navei.

O atentie deosebita se acorda instalatiei de stins incendiul cu jet de apa in cazul navelor pasager. In acest caz, dimensionarea instalatiei se realizeaza in baza criteriul de serviciu (care tine cont de spatiile de locuit, numarul de pasageri si spatiile utilitare), precum si a factorului de compartimentare (care depinde de lungimea navei).

Instalatii de stins incendiul cu dioxid de carbon acesta instalatie se foloseste la stingerea incendiilor din camera motoarelor si a aparatelor electrice. Face parte din categoria instalatiilor de stingere volumica a incendiului, reducand continutul de oxigen din incaperea protejata sub limita de 15% (la care inceteaza procesul de ardere).

Functionarea tuturor instalatiilor de stingere volumica este periculoasa pentru oameni, fapt pentru care, ele nu se utilizeaza in incaperile de locuit si serviciu. Pornirea instalatiei este precedata obligatoriu de semnalizari de avertizare optica si acustica.

Instalatia reduce continutul de oxigen din incaperea protejata, inlocuindu-l partial cu dioxid de carbon, inert la ardere. Se utilizeaza la stingerea incendiilor in incaperile diesel-generatoarelor de avarie, in magazii de substante explozive sau usor inflamabile, lampisterii, magazii de pituri, magaziile de marfa si compartimentele de masini ale navelor cargo, tobele de esapament etc.

Instalatia de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon nu este admisa ca sistem de baza pentru magaziile de petrol intrucat, in cazul exploziilor, tubulatura sub presiune poate fi usor avariata si scoasa din functiune, rezervele de gaz fiind limitate la bordul navei.

Constructiv, instalatiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, pot fi:

de inalta presiune, pentru care se utilizeaza butelii de 40 litri la presiunea minima de (125150) bar;

de joasa presiune, la care cantitatea necesara de agent stingator se pastreaza intr-un singur rezervor, la presiunea de lucru de 20 bar.

Dioxidul de carbon se foloseste ca agent de stingere in stare lichefiata, pastrat in butelii din otel cu capacitatea de 40 litri. Folosirea sa la stingerea incendiilor este preferata datorita urmatoarelor avantaje: nu este bun conducator de electricitate; nu deterioreaza materialele incendiate; nu este influentat de temperaturile coborate; patrunde profund in materialele care ard, intrucat este mai greu decat aerul.

Atat in butelii, cat si in tubulatura de transport spre ajutaje, gazul trebuie sa ramana in stare lichida, trecerea in stare gazoasa declansand o racire puternica care ar putea provoca obturarea tubulaturii prin inghetare.

In general, statia de stingere cu dioxid de carbon a incendiilor dispune de cantitatea necesara unei singure interventii in incaperea de volum maxim. Intr-o statie nu se pot depozita mai mult de 1400 kg de dioxid de carbon. Daca din calcule rezulta o cantitate mai mare de gaz, instalatia va fi prevazuta cu doua statii.

In caz de incendiu, la punerea in functiune a instalatiei, trebuie oprite ventilatoarele, pompele de combustibil si arzatoarele din compartimentul incendiat. Se actioneaza apoi sistemul de avertizare (pentru ca oamenii sa paraseasca urgent compartimentul), se inchid comunicatiile compartimentului cu exteriorul si, in final, se lanseaza dioxidul de carbon.

1.4.5 Echipamente de incendiu:

Tipuri de stingatoare de incendiu de la bordul navei Csav Chicago

CO2

foarte eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa

timp de descarcare: 1020s

Precautii:

se utilizeaza pentru incendii de mica anvergura

CO2 poate afecta, prin contact, epiderma (-78 grade C)

PULBERE

rapid si eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa

timp de descarcare: 1020s

Precautii:

pagube colaterale dupa stingere:

pulberea se imprastie peste tot

limiteaza vizibilitatea

SPUMA MECANICA (agent de stingere+apa)

eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa

timp de descarcare: 3060s

pagube minime dupa stingere

Precautii:

pericol de electrocutare

timp relativ mare de descarcare

APA (Furtun cu apa)

eficient in cazul incendiilor de anvergura cu flacara deschisa sau mocnita

timp de descarcare: nelimitat

Precautii:

pagube colaterale

pericol in cazul lichidelor inflamabile

pericol de electrocutare

1.4.6 Echipamente si instalati de salvare:

Csav Chicago are doisprezece colaci de salvare in jurul navei din care patru cu saule si opt cu lumina.In fiecare cabina se afla o vesta de salvare si un costum de protectie hidrotermic pentru fiecare membru al echipajului. Detine o barca de salvare de urgent si o barca de salvare

Barca de salvare de urgenta este o barca destinata salvarii persoanelor aflate in pericol si gruparii ambarcatiunilor de salvare si se afla in pupa navei la babord

Costumul hidrotermic - este un costum de protectie care reduce pierderile de caldura ale corpului unei persoane afundata in apa rece si se afla in fiecare cabina si pentru fiecare membru al echipajului

Mijloc de protectie termica - este un sac sau un costum confectionat din material impermeabil cu o conductibilitate termica redusa.

Mijloc de salvare gonflabil - este un mijloc de salvare a carui flotabilitate este asigurata de camere nerigide umplute cu gaz si care este tinut in mod normal neumflat pana in momentul in care este pregatit pentru folosire.

Mijloc de salvare gonflat - este un mijloc de salvare a carui flotabilitate este asigurata de camere nerigide umplute cu gaz si care este tinut umflat si gata pentru folosire.

Barca de salvare total inchisa cu instalatie autonoma de alimentare cu aer este

O barca de salvare echipata cu o instalatie autonoma de alimentare cu aer, in plus fata de cele de mai sus, trebuie sa fie amenajata astfel incat cand este in mars si toate intrarile si deschiderile sunt inchise, aerul din interiorul barci de salvare sa ramana respirabil fara dificultate, iar motorul sa functioneze normal pentru o perioada de cel putin 10 minute. In timpul acestei perioade, presiunea atmosferica din interiorul barcii de salvare nu trebuie sa coboare nici sub presiunea atmosferica exterioara, nici sa o depaseasca cu mai mult de 20 milibari. Instalatia trebuie sa aiba indicatoare vizuale care sa indice presiunea aerului debitat tot timpul.

Instalatia de salvare este instalatia care se utilizeaza pentru lansarea la apa a ambarcatiunilor de la bordul navei, precum si pentru ridicarea, asezarea si pastrarea acestora la bord, pe tot timpul exploatarii navei.

Instalatia este formata dintr-un sistem cinematic de grinzi care asigura iesirea barcii in afara bordului in vederea lansarii si un sistem de actionare, pentru iesirea in afara bordului, lansarea, ridicarea sau retragerea la bord a barcilor.

Gruiele pentru barci pot fi impartite in trei grupe principale: pivotante (radiale), rabatabile, gravitationale.

Gruiele pivotante sunt formate din doua grinzi curbate in plan vertical, care se rotesc in jurul axelor verticale pentru a face posibila lansarea barcilor. Se utilizeaza doar pentru manevrarea barcilor de serviciu.

Gruiele rabatabile sunt formate din grinzi rezistente drepte sau curbate, rotite in jurul unor articulatii cu ax orizontal, plasate la partea inferioara. Se utilizeaza pentru barci de salvare de mase pana in 2300 kg.

Gruiele gravitationale sunt ansambluri cinematice care asigura lansarea barcilor numai sub actiunea fortelor de gravitatie, fara consum de energie musculara sau mecanica. Dupa schema lor cinematica, gruiele gravitationale au miscarea principala de rotatie sau de translatie.

Spre deosebire de cele pivotante si cele reglabile, gruiele gravitationale realizeaza iesirea peste bord si apoi coborarea barcii numai sub actiunea gravitatiei, dupa ce au fost eliberate centurile de fixare a barcii pentru pozitia de navigatie a navei si dupa ce a fost eliberata frana de mana a vinciului. Datorita acestui avantaj, gruiele gravitationale sunt larg raspandite la navele maritime si de navigatie interioara. Pentru ridicarea barcii si retragerea ei la bord gruiele gravitationale folosesc un singur vinci de gruie.

In comparatie cu gruiele pivotante, la gruia gravitationala cu role, bratul gruiei impreuna cu barca descrie o miscare plan paralela si nu una de rotatie. Din aceasta cauza, cu inaltimi mult mai mici de gruie, se pot realiza aceleasi deschideri in afara bordului. Utilizate mai mult la pasagere, acest tip de gruie a inceput sa fie folosit datorita avantajelor sale si pe navele de transport marfuri. Tipul ales permite utilizarea acestei gruie pe orice nava fara modificarea structurii puntilor si fara amenajarea unor platforme speciale.

Echipamentele de salvare individuale sunt colacii, vestele de salvare, plutele gonflabile pneumatice.

CONCLUZIE:

Portcontainerul de 2500 TEU, este o nava cu structura celulara, de a treia genaratie si are clasa Panamax, astfel incat poate naviga  prin canalul Panama, nestingherita de restrictiile de navigatie impuse aici. Pe timpul incarcarii sau respectat conditiile de stabilitate longitudinala si transversala, astfel incat nava sa poata fi incarcata in siguranta, mentionandu-si stabilitatea si asieta corespunzatoare.