Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Deversoarele frontale canal
Deversoarele frontale canal sunt deversoare situate in afara corpului barajului si au creasta normala pe axa canalului de evacuare. Ele se folosesc la baraje la care nu este posibila evacuarea debitelor peste corpul barajului, in mod frecvent la barajele din materiale locale. Amplasarea se face la racordul barajului cu malul sau pe unul din versanti, in functie de configuratia terenului. Uneori se prevad deversoare pe ambele maluri, daca executarea unui singur descarcator de dimensiuni mai mari necesita volume prea mari de lucrari. Folosirea unui deversor canal este uneori indicata si in
cazul barajelor de beton. Daca la piciorul aval al barajului este centrala (de exemplu Tarnita pe Somes), deversarea peste baraj nu este indicata si se foloseste un deversor frontal canal la legatura barajului cu unul din versanti.
Deversoarele frontale canal (figura 4.14) sunt alcatuite din urmatoarele elemente: zona de acces 4, pragul deversant 2, canalul de evacuare 5-6, debusarea sau racordul cu raul 7. Accesul consta dintr-o excavatie protejata cu beton, cu rolul de a colecta apa si a o dirija catre pragul deversant. Pragul poate fi un deversor cu prag lat sau un deversor cu profil practic. In plan, pragul poate fi rectiliniu sau curbiliniu. Creasta deversanta este prevazuta uneori cu stavile. Canalul de evacuare este un canal din beton avand un tronson initial 5, lung de 15 -20 m, cu panta mica si sectiune variabila, in care se realizeaza accelerarea scurgerii, si un al doilea tronson 6, cu panta foarte mare (5-12 % si mai mari) in care curgerea se face in regim rapid, de sectiune dreptunghiulara constanta. Racordul cu raul se realizeaza, fie printr-un disipator de energie care ineaca saltul hidraulic, fie cu ajutorul unei trambuline aruncatoare, daca patul raului este stancos, iar debusarea se face suficient de departe de piciorul aval al barajului.
Dimensionarea pragului deversor se face ca pentru un deversor cu profil practic sau cu prag lat. Canalul de evacuare se dimensioneaza presupunand curgerea in regim uniform, utilizand deci relatia lui Chezy. Traseul canalului se alege astfel incat sa se foloseasca depresiunile terenului sau portiunile cu pante uniforme. Tinand seama ca in canal scurgerea se face in regim rapid (v > vcr), apa atinge viteze foarte mari de 20 - 40 m/s si in consecinta este bine ca traseul sa fie rectiliniu si sa evite portiunile curbe. De asemenea, peretii de beton trebuie executati cu multa ingrijire, fara macrorugozitati, pentru a nu favoriza desprinderi, vartejuri, suprainaltari importante ale nivelului.
In tara noastra s-au realizat deversoare frontale canal la barajul de anrocamente Lesu pe raul Iad (290 m3/s, i = 44 %), la barajul in arc Tarnita pe Somes (500 m3/s, i = 60 %) si la barajul Vidra pe Lotru, care insa foloseste in locul canalului de evacuare o galerie cu nivel liber cu panta rapida.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |